Europa se deplasează periculos de aproape de "a patra" dimensiune

Depozitele şi împrumuturile băncilor din zona euro au scăzut mai mult decât era aşteptat în Aprilie - Mai... scurgerea de capital din ţările „mai slabe“ a continuat. Partidele anti-austeritate au câştigat sprijin în Irlanda şi Grecia, două din ţările răscumpărate de triumviratul format din Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană....Grecia avind deja "guvernator german in persoana lui Horst Reichenbach !...iar "Europa Unita - respectiv zona euro" pe Her. Reisler !!!

Randamentele obligaţiunilor emise de spanioli şi italieni au atins valori ridicate si periculoase in săptămâna care a trecut, în timp ce curba randamentelor dintre obligaţiunilor cu maturitate la doi ani şi cele cu scadenţă la zece ani s-a răsturnat pentru prima oară din Ianuarie. Acesta este un semnal clar că piaţa se îngrijorează de perspectiva pe termen scurt a Irlandei, care mai ieri a votat YES in ceea ce priveste pierderea suveranitatii sale... Pe de altă parte, Germania a ajuns să emită obligaţiuni cu dobândă zero pe măsură ce investitorii caută zone sigure pentru plasamente....si datorita faptului ca FED-ul american a ponpat peste 16 Trilioane de Dollari in bundesbank pentru a metine Germania peste linia de plutire. Noi injecţii de lichidităţi sau semne că Banca Centrală Europeană (BCE) este pregătită să intervină în susţinerea unor anumite ţări, precum Spania, sunt în acelaşi timp salutate de investitori si "market players" in aceeasi masura.
Preşedintele BCE, Mario Draghi a avertizat joia trecută că banca centrală nu va putea suplini vidul legislativ pe termen lung. Draghi a făcut apel la nevoia unui sistem coerent de supervizare bancară comuna, la nivelul Uniunii Europene.

Preţul ţiţeiului brut a înregistrat, în mai, cea mai importantă scădere lunară din ultimii trei ani, la bursa din New York, pe fondul speculaţiilor potrivit cărora încetinirea economiei SUA şi criza datoriilor din Europa vor reduce cererea de combustibili. Cotaţia ţiţeiului West Texas Intermediate cu livrare în iulie a coborât cu 1,3% ieri, la ora 10.08, la New York Mercantile Exchange, ajungând la 86,68 dolari barilul. Luna aceasta, preţul petrolului a pierdut 17% pe piaţa americană, declinul fiind cel mai important din decembrie 2008 până la momentul actual. De la începutul anului, cotaţia ţiţeiului a pierdut aproape 12 procente.
La ICE Futures Europe din Londra, preţul petrolului Brent cu livrare în iulie a scăzut cu 0,9%, la 102,50 dolari/baril. Luna aceasta, cotaţia a pierdut circa 14% la bursa londoneză - cel mai important declin din mai 2010 până în prezent. Scăderea de ieri a preţului petrolului a urmat informaţiei potrivit căreia a crescut numărul solicitărilor de ajutor de şomaj în SUA. Conform Departamentului Muncii de la Washington, numărul solicitărilor iniţiale de ajutor de şomaj a crescut cu 10.000, la 383.000 săptămâ-na trecută.

Econtext a selectat 15 produse si servicii si va arata cat costau ele in anii ’80 (sfarsitul anilor ’80) si cat costa acum, in mai 2012. Iar pentru o relevanta reala, am transformat toate preturie in dolari. Pentru perioada pre-decembrista am folosit un curs de 16 lei pentru un dolar, cat era la acea data, iar pentru prezent, am utilizat cursul de schimb de 3,5864 lei/dolar, din data de 30 mai 2012....Produsele si serviciile selectate sunt urmatoarele: paine, zahar, ulei, carne de porc, lapte, unt, rosii, ziar, tigari Carpati (Kent pentru prezent), o pereche de pantofi, o calatorie cu metroul,un autoturism Dacia (Logan acum), benzina, un bilet de cinema, intretinerea la bloc. Acolo unde este cazul, am avut in vedere preturile medii.....In general, alimentele s-au scumpit de doua ori de la finele anilor ’80 si pana acum. De exemplu, o paine costa 4 lei (0,27 dolari) in comunism, iar acum costa 1,5 lei (0,4 dolari). Tot preturi duble avem si la zahar sau ulei. In schimb, laptele s-a scumpit de patru ori! De la 4,5 lei (0,28 dolari), pana la 4 lei (1,1 dolari). Alte scumpiri uriase: benzina, ziarele, intretinerea la bloc, etc.
Romania este expusa riscului de contagiune cu piata bancara din Grecia, inclusiv din cauza liniilor de finan­tare de peste 4 mld. euro de la ban­­cile grecesti care pot deveni incerte, insa BNR are instrumente puternice si poate interveni rapid cu injectii de lichiditate sau chiar prin infiin­tarea unei banci-punte pentru a opri o even­tuala fuga a depozitelor, arata o analiza a grupului olandez ING.

Zona euro este în pericol de “dezintegrare financiara”

Zona euro este în pericol de “dezintegrare financiara” şi trebuie să-şi folosească fondurile create pentru salvarea economiilor pentru a recapitaliza băncile, dar şi să introducă euroobligaţiunile şi sa foermeze o uniune bancara transnaţională. Spania este acum susrsa marilor îngrijorări. Aceasta este una dintre concluziile unui raport de peste 1.000 de pagini al Comisiei Europene, citat de The Guardian, care conţine descrierea situaţiei instabile a UE şi măsurile de urmat pentru a pune capat celor deja trei ani de criză economică. “Pentru a evita această tendinţă de dezintegrare financiară, este nevoie de mai multă coordonare în suprevizarea economiilor şi a managementului de criză. Este necesară mai multă integrare între ţările zonei euro, către o “uniune bancară” care a ar fi un complement important al actualei uniuni monetare”, se arată în raport. Douăsprezece state UE (Belgia, Bulgaria, Cipru, Finlanda, Franţa, Italia, Ungaria, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie)” au fost deja atenţionate că sunt în pericolul de a intra în criză din cauza “dezechilibrelor macroeconomice”, precum deficitul public, exporturile în scădere şi bulele imobiliare. Alte 23 de state sunt avertizate asupra depăşirii ţintei de deficit bugetar. Excepţie fac doar Estonia, Finlanda, Suedia şi Luxemburg. Foarte grav este că cele trei ţări care stârnesc îngrijorări în acest raport sunt chiar cele mai mari trei economii din zona euro, după Germania: Franţa, Italia şi Spania. Spania este cea mai mare îngrijorare a acestui raport, care critică lipsa de curaj a premierului de dreapta Mariano Rajoy în privinţa reformelor. Dobânda obligaţiunilor spaniole a ajuns la 6,7%, o cifră îngijorătoare, pentru că la 7% dobândă, Grecia, Irlanda şi Portugalia s-au decis să apeleze la împrumuturile de la UE şi FMI. De această dată vorbim însă de o economie mult mai mare decât cele trei luate la un aloc. Promisiunea premierului Rajoy de a reduce deficitul bugetar de la 8,9% în 2011, la 3% în 2013 este irealizabilă. Pentru a obţine derogări de la îndeplinirea obiectivului, se aşteaptă ca UE să impună Spaniei noi reduceri salariale şi concedieri în sectorul bugetar, alături de majorări ale TVA. Franţa este monitorizată pentru că are un deficit bugetar de 4,4% din PIB prevăzut pentru acest an, peste limita de 3%. “Deşi ţinta de 4,4% pentru acest an pare realizabilă, distanţa până la 3% rămâne una semnificativă”, arată raportul. Problema este că preşedintele Francois Hollande a promis înfiinţarea a 60.000 de locuri de muncă în învăţământ şi o reducere a vârstei de pensionare la 60 de ani, măsuri care îi lasa o marjă mică de manevra pentru a mai reduce deficitul bugetar. Cât priveşte statele din afara zonei euro, doar Lituania îndeplineşte criteriile de aderare. Marea Britanie şi Danemarca exclud aderarea la zona euro. Astfel, doar Bulgaria, Suedia şi Cehia îndeplinesc criteriul inflaţiei. Cu excepţia Suediei, toate statele au deficit bugetar excesiv. În schimb, cu excepţia Ungariei, toate aceste state au o datorie publică de sub 60% din PIB.

Zona euro este în pericol de “dezintegrare financiara” şi trebuie să-şi folosească fondurile create pentru salvarea economiilor pentru a recapitaliza băncile în dificultate (Banca Centrală Europeană a împrumutat deja o mie de miliarde de euro băncilor în luna decembrie 2011, de peste două ori mai mult decât UE şi FMI au împrumutat Greciei, Irlandei şi Portugaliei), dar şi să se îndrepte către o uniune bancară transnaţională, dacă doreşte să evite acest scenariu. O primă măsură ţine de introducerea euroobligaţiunilor, despre care, până la alegerea noului preşedinte al Franţei, Germania a interzis orice discuţie. Aceasta este una dintre concluziile unui raport de peste 1.000 de pagini al Comisiei Europene, citat de The Guardian, care conţine descrierea situaţiei instabile a UE şi măsurile de urmat pentru a pune capat celor deja trei ani de criză economică. “Pentru a evita această tendinţă de dezintegrare financiară, este nevoie de mai multă coordonare în suprevizarea economiilor şi a managementului de criză. Este necesară mai multă integrare între ţările zonei euro, către o “uniune bancară” care a ar fi un complement important al actualei uniuni monetare”, se arată în raport. Douăsprezece state UE (Belgia, Bulgaria, Cipru, Finlanda, Franţa, Italia, Ungaria, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie)” au fost deja atenţionate că sunt în pericolul de a intra în criză din cauza “dezechilibrelor macroeconomice”, precum deficitul public, exporturile în scădere şi bulele imobiliare.

Statele UE ar putea fi obligate să îşi salveze reciproc băncile, potrivit unui proiect al Comisie Europene (CE) care marchează un pas important către o mai mare integrare financiară la nivelul Uniunii, dar care ar putea nemulţumi unele ţări, în special Germania, relatează Reuters. Situaţia dificilă a băncilor spaniole şi riscul extinderii problemelor bancare din ţări precum Grecia au dat un nou impuls unor propuneri amânate ale CE, pentru o lege referitoare la instituţiile financiare aflate în pericol de faliment. Comisia Europeană va prezenta propunerile pe 6 iunie.

Germania a prezentat astăzi un plan pentru investiţii de 20 de miliarde de euro în reţeaua de transport a energiei, parte a procesului de renunţare la energia nucleară şi înlocuirea acesteia cu producţie din surse regenerabile, potrivit Reuters.
Guvernul german, autoritatea federală pentru reglementarea transportului de energie şi companiile de transport au prezentat planuri comune pentru 4.000 de kilometri de noi linii de electricitate până în 2022, în vederea susţinerii distribuţiei de energie din surse regenerabile. Cancelarul Angela Merkel a declarat că nu există cale de întoarcere în privinţa deciziei de a opri utilizarea de energie nucleară şi a descris trecerea drept "dificilă, dar interesantă".