Potrivit unor bancheri citaţi de publicaţia britanică, "UniCredit" Italia, "BNP Paribas" şi "Société Générale" din Franţa şi "La Caixa" din Spania se pregătesc să achite, în următoarele 12 luni, până la o treime din banii împrumutaţi de la BCE prin programul de urgenţă, estimaţi la 80 - 100 de miliarde euro.Amintim că, în cadrul operaţiunii de refinanţare pe termen mai lung (Longer Term Refinancing Operation - LTRO), BCE a lansat două licitaţii de lichidităţi, în decembrie 2011 şi februarie 2012, mai multe sute de bănci împrumutând în aceste ocazii un total de circa 1.000 de miliarde euro la o dobândă anuală de numai 1%....Fondurile contractate trebuie plătite cel mai târziu în decembrie 2014 şi februarie 2015. Potrivit reglementărilor care privesc operaţiunea BCE, băncile pot să ramburseze creditele cel mai devreme după 12 luni de la data contractării lor, adică în decembrie 2012, respectiv februarie 2013.  Financial Times (FT) arată că planurile de plată anticipată amintesc de deciziile similare luate de băncile americane în 2009, acestea înapoind cât mai repede posibil ajutoarele de stat primite în perioada crizei financiare.

Bursele din Europa au fluctuat, pe fondul temerilor legate de criza datoriilor din zona euro.....Titlurile "Credit Agricole" SA, a treia bancă din Franţa, au coborât cu 3,4%, la 4,50 euro, iar cele ale "Société Générale" SA, a doua instituţie de credit din ţară, cu 3,4%, la 21,22 euro. "Citigroup" Inc. a plasat "Credit Agricole" pe lista băncilor "cel mai puţin preferate"....Titlurile "UniCredit" SpA, cel mai mare mare grup bancar din Italia, au scăzut cu 3,7%, la 3,62 euro, iar acţiunile "ING Groep" NV, cea mai mare societate de servicii financiare din Olanda, cu 1,8%, la 6,14 euro. Acţiunile "Assicurazioni Generali" SpA, cea mai mare companie de asigurări din Italia, s-au depreciat cu 1,8%, la 11,43 euro, la fel şi cele ale rivalului francez "Axa" SA, care afişau o cotaţie de 12,21 euro. La Frankfurt, acţiunile asiguratorului "Allianz" SE au consemnat un declin de 0,6%, la 89,37 euro, iar la Amsterdam, titlurile "Aegon" NV au coborât cu 1,1%, la 4,12 euro.

România de după 1989 e uşor de prostit.

Guvernele şi „investitorii strategici” nu fac decât să ne dea pe la nas cu beţişoare parfumate. Fssss… „O să avem de toate, vom fi bogaţi, stăm pe o mină de aur”! Fssss…„Privatizarea va rezolva toate problemele privind calitatea producţiei şi desfacerea. O să dezvoltăm ţara şi o s-o ducem pe culmi nebănuite”. Fssss… Integrarea în Uniunea Europeană şi în NATO ne vor aduce mari avantaje şi satisfacţii”. Fssss… „Iată, o ţară cu atâtea resurse va fi bogată! Vom trăi numai din concesionarea exploatărilor!”… Şi aşa mai departe....Teoretic, ni se spune că o vom duce ca în sânul lui Avram. Practic, ne peticim izmenele şi stăm cu ochii pe ele ca pe butelie, să nu ni le ia cineva şi pe acelea - ca în bancul acela în care Bulă îi cere tătâne-său să-i explice care e diferenţa între teoretic şi practic, iar acesta ilustrează cu exemplul mamei şi surorilor eroului hazului naţional, femei rele de muscă: „Bulă, teoretic, sunt şanse de câştiguri uriaşe, dacă le dăm la „produs”. Ni se deschid şanse spre o avere de milioane de euro, dar practic avem trei curve în bătătură!”.Vineri, 30 martie, Ministerul Mediului şi Pădurilor a dat publicităţii un comunicat în care arată că a acordat aviz pentru acordurile petroliere de concesiune pentru explorare, dezvoltare, exploatare încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Chevron România Holding B.V. întrucât, chipurile, acestea conţin obligaţii ce vizează protecţia mediului. Mai trebuie nişte avize care să certifice respectarea acelor condiţii de mediu. Acordurile prevăd o fază iniţială de explorare iar în cazul în care vor fi identificate resurse exploatabile economic, se va trece la faza de exploatare. Bun.... Să ne explice cineva, explorările care s-au făcut deja până în prezent, în baza căror avize au fost întreprinse, dacă avizul a fost acordat abia acum ?

Elveţia a emis mandate de arestare pentru trei funcţionari publici din Germania, pe care îi acuză de spionaj industrial pentru că au cumpărat date bancare secrete despre evazionişti germani, a anunţat Ministerul de Finanţe al landului Renania de Nord Westfalia. Un purtător de cuvânt al instituţiei a confirmat pentru cotidianul Bild am Sonntag informaţia referitoare la mandatele de arestare. Cei trei germani, care lucrează în domeniul investigaţiilor privind taxele, ar putea fi aretsaţi dacă intră în Elveţia. Ştirea despre mandatele de arestare a apărut în contextul discuţiilor dintre cele două ţări la sfârşitul acestei săptămâni pentru salvarea unui acord referitor la taxarea fondurilor cetăţenilor germani din Elveţia. Principalul partid de opoziţie din Germania, SPD, a afirmat că înţelegerea este plină de breşe. Coaliţia de centru-dreapta a cancelarului german, Angela Merkel, are nevoie de sprijinul landurilor controlate de SPD pentru a trece acordul prin camera superioară a Parlamentului (Bundesrat). Reprezentanţii landurilor controlate de SPD au afirmat că Elveţia nu a făcut suficiente concesii. Codul strict al secretului bancar din Elveţia a ajutat staul să-şi dezvolte un sector financiar de 2.000 de miliarde de dolari bazat pe statutul de paradis fiscal. Un acord cu Germania ar proteja secretul bancar în schimbul impunerii unei taxe asupra conturilor cetăţenilor germani. Elveţia s-a aflat sub presiune în ultimii ani din partea mai multor state care vor să combată evaziunea fiscală, mai ales Statele Unite. În disputa cu Germania, procurorul general al Elveţiei a transmis un comunicat în care afirmă: "Există o suspiciune puternică că au existat anumite dispoziţii din Germania pentru folosirea spionajului în scopul de a obţine informaţii de la Credit Suisse. Procuratura a cerut sprijinul autorităţilor germane". Germania a încercat în repetate rânduri să prindă evazioniştii bogaţi care se folosesc de conturi în străinătate pentru a evita plata taxelor. În februarie 2008, poliţia germană a derulat percheziţii masive vizând circa 1.000 de persoane, după ce a plătit milioane de euro pentru a obţine un CD cu date despre conturi deschise la o bancă din Lichtenstein. În 2010, mai multe landuri germane, inclusiv Renanina de Nord Westfalia, au anunţat că au cumpărat CD-uri cu date despre evazioniştii cu conturi în Elveţia. Anunţul a determinat mii de germani să-şi declare averile reale pentru a evita pedeapsa cu închisoarea. Sursa : Mediafax

"Zona euro are nevoie de o depreciere reală la periferie pentru restabilirea creşterii, situaţiei balanţei externe şi competitivităţii. Periferia are nevoie ca euro să fie mai aproape de paritate cu dolarul", a spus Roubini, în timpul unui seminar desfăşurat într-o staţiune pe malul Lacului Como, în Italia.

Cursul euro s-a menţinut ridicat faţă de dolar în pofida crizei din zona euro.

Pieţele financiare sunt "schizofrenice" în prezent, întrucât nu se pot hotărî dacă să pedepsească sau să recompneseze ţări ca Spania şi Italia pentru planurile de austeritate adoptate, a spus el.

"Există un cerc vicios în privinţa deficitului. Adoptarea de măsuri de austeritate agravează recesiunea. Fără creştere, reacţia socio-politică va deveni copleşitoare pentru unele guverne", a adăugat Roubini.

Potrivit estimărilor, zona euro va intra în recesiune în acest an, iar ţări precum Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia şi Spania generează încă îngrijorare. Atenţia pieţelor financiare este concentrată în prezent asupra Spaniei, obligată să adopte noi măsuri de austeritate pentru controlul deficitului bugetar. Zona euro rămâne în capul listei de factori ce produc îngrijorare la nivel global, fiind urmată de volatilitatea preţului petrolului, afirmă economistul.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au decis ieri, în reuniunea de la Copenhaga (Danemarca), să majoreze capacitatea de sprijinire a ţărilor cu probleme financiare de la 500 de miliarde euro la 700 de miliarde euro, începând cu luna iulie 2012. Fondurile includ 500 de miliarde euro reprezentând resursele Mecanismului European de Stabilitate (ESM) şi 200 de miliarde euro, bani angajaţi în cadrul actualelor programe de asistenţă financiară pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda, prin Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (EFSF).
Însă, totalul fondurilor mobilizate pentru combaterea crizei din zona euro se ridică la 800 de miliarde euro, incluzând împrumuturi de 100 miliarde euro pentru Grecia, de la statele din zona euro şi UE, care se vor încheia până la intrarea în vigoare a noului sistem de siguranţă, potrivit Eurogroup.

Juncker a pus capăt mai devreme întâlnirii celor 17 miniştri de Finanţe din zona euro, a BCE şi a Comisiei Europene, înainte ca problema posturilor să poată fi discutată, nervos că ministrul austriac Maria Fekter a anunţat înaintea sa acordul de majorare a fondurilor de salvare, relatează Reuters. "Decizia nu a fost posibilă, a fost amânată până la jumătatea lui aprilie", a declarat Juncker, vizibil supărat, la ieşirea dinc clădirea unde a avut loc întâlnirea. Conferinţa de presă care ar fi trebuit să aibă loc la sfârşitul reuniunii a fost anulată, eveniment rar pentru Eurogroup. "Nu avea rost să susţinem o conferinţă de presă pentru că ministrul austriac de Finanţe a anunţat deja acordul în timp ce reuniunea era încă în desfăşurare", a spus Juncker jurnaliştilor, în timp ce aştepta liftul la hotel.Fekter a declarat anterior anunţului oficial că guvernele ţărilor din zona euroau convenitplafonarea capacităţii fondurilor de urgenţă la 800 de miliarde deeuro, respingând cereri pentru resurse mai ample destinate protejării statelor cu probleme împotriva crizei datoriilor. Eurogroup a anunţat ulterior că statele din zona euro au crescut capacitatea de sprijinire a ţărilor cu probleme financiare de la 500 de miliarde de euro la 700 de miliarde de euro, însă totalul fondurilor mobilizate pentru combaterea crizei din zona euro se ridică la 800 de miliarde de euro, incluzând împrumuturi de 106 miliarde de euro pentru Grecia de la statele din zona euro şi UE, care se vor încheia până la intrarea în vigoare a noului sistem de siguranţă. Purtătorul de cuvânt al lui Fekter a declarat că ministrul şi-a cerut scuze în faţa lui Juncker şi că tot ce a făcut a fost să prezinte presei liniile generale ale negocierilor, urmând ca anunţul oficial să revină şefului Eurogroup. Miniştrii de Finanţe urmau să discute vineri numirea unui nou membru în consiliul guvernatorilor BCE, după expirarea mandatului spaniolului Jose Manuel Gonzalez-Paramo, principalul candidat fiind Yves Mersch, şeful băncii centrale din Luxemburg. Dacă Mersch va fi numit în conducerea BCE la sfârşitul lunii mai, va fi mai dificil ca Juncker, care provine tot din Luxemburg, să rămână preşedinte al Eurogroup.
Mircea Halaciuga, Esq.

004.0724.58.1078

PROXEMIS - Managementul Riscurilor