Watch live streaming video from investigatii_obiectiv_subiectiv at livestream.com

Mugur Isărescu a fost făcut membru cu drepturi depline al Clubului Bilderberg.

Oficial, prezenţa la Bucureşti a lui vicontelui Etienne Davignon, şeful Clubului Bilderberg, este motivată de participarea sa la conferinţa European Union after the sovereign debts crisis”, găzduită de BNR, care a avut loc în ziua de 14 octombrie. Acesta a fost însoţit de Richard Haas, preşedinte al Consiliului pentru Relaţii Externe (Council of Foreign Realtions). Venirea în Bucureşti a şefului celui mai influent grup economico-financiar la nivel global se petrece la exact un an după întîlnirea, tot în Capitala României, a membrilor Comisiei Trilaterale Europa, la care cei mai puternici oameni ai bătrînului continent au făcut planuri de depăşire a crizei şi au discutat despre guvernarea globală. Neoficial, din informaţiile noastre, vineri seara, la finalul conferinţei organizate de BNR, Etienne Davignon şi Richard Haas, împreună cu mai mulţi membri ai Clubului Bilderberg, s-au întîlnit într-un loc secret, pentru a discuta viitorul monedei euro. Întîlnirea a fost organizată de Mugur Isărescu şi Adrian Vasilescu. Sursele noastre spun că în cadrul acestei reuniuni s-a desfăşurat şi un alt eveniment: Mugur Isărescu a fost făcut membru cu drepturi depline al Clubului Bilderberg. De menţionat că Isărescu este primul român care a intrat în această discretă societate secretă, fondată în 1954, considerată Guvernul mondial nevăzut”. Pînă acum, România a avut doar doi reprezentanţi în Comisia Trilaterală, o altă organizaţie apropiată Clubului Bilderberg: Mugur Isărescu şi Mihai Tănăsescu. Întrebarea care se pune este aceasta: cîţi bani a plătit Mugur Isărescu pentru a beneficia de această nouă calitate? Pentru a deveni membru al Academiei Române, el a plătit mai multe zeci de milioane de dolari, cu care s-a construit o nouă Bibliotecă a acelui for, fapt pozitiv, dar de ce cu bani publici el şi-a cumpărat o astfel de funcţie?

Presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, a sustinut, la Forumul Romanilor de Pretutindeni, ca romanii au in strainatate o imagine controversata, precizand, in acest sens, ca trebuie sa aiba in vedere verbul "a munci," si nu verbul "a se descurca". "Dincolo de subiectul crizei, unul din subiectele pe marginea caruia veti discuta in aceste zile este legat cu siguranta de imaginea romanilor din strainatate si aici trebuie sa fim cinstiti, avem o imagine controversata. Este insa o problema care insa nu-si va gasi rezolvarea doar in strainatate, ci si in schimbarile profunde din Romania. Trebuie noi ca societate sa ne schimbam, trebuie sa renuntam la faptul ca a te descurca este un verb mai puternic si are eficienta mult mai mare decat a munci", a spus Roberta Anastase celor prezenti la Forumul Romanilor de Pretutindeni. 50 de bănci europene din 91 riscă să eşueze la viitoarele teste de rezistenţă ale Autorităţii Bancare Europene (EBA). Aceasta ar ridica plafonul necesar de recapitalizare la 298 de miliarde de euro, estimează Goldman Sachs. Teribila prognoză a bancii americane a fost făcută ca urmare a unei simulări realizate de analiştii Goldman Sachs şi publicate vineri. Nevoile cele mai mari de recapitalizare le vor avea bancile greceşti şi cipriote (65 de miliarde de euro pentru ambele ţări), Spania (58 miliarde), Germania (43), Franţa (40), se scrie în studiul citat de La Tribune.

Comisia Europeană a adoptat noul pachet legislativ privind politica de coeziune

După a tăiat ratingurile băncilor italiene și portugheze, Moody’s a redus calificativele a 12 instituții financiare din Regatul Unit, anunță Bloomberg. Au fost scăzute ratingurile pentru datorii și depozite, motivul acestei operațiuni fiind reprezentat de faptul că guvernul este mai puțin capabil să ofere sprijin acestor companii dacă acestea s-ar afla în dificultate. Printre numele vizate se numără Lloyds Bank și Santander UK Bank, retrogradate cu o treaptă, și RBS și Nationwide Building Society, retrogradate cu două trepte. Agenția a retrogradat ratingul mai multor bănci portugheze, coborând cu o treaptă sau două calificativele pentru datoriile şi depozitele a nouă bănci şi ratingurile de forţă financiară pentru şase din cele nouă bănci.

Comisia Europeană a adoptat noul pachet legislativ privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, care prevede un set de reguli foarte stricte pentru accesarea fondurilor europene în perioada următoare, informează un comunicat remis presei.
Liberalii din Parlamentul European spun că acest document este unul foarte important pentru viitorul ţării noastre. "Propunerea Executivului European este în mare parte favorabilă României, în măsura în care guvernul de la Bucureşti va fi capabil să respecte cerinţele impuse de Comisia Europeană. În următoarea perioadă de programare, ţara noastră va fi obligată să semneze un contract de parteneriat cu Comisia Europeană prin care se va angaja să îndeplinească obiective naţionale clare, în funcţie de priorităţile de dezvoltare şi investiţii, pentru perioada 2014-2020", a declarat coordonatoarea liberalilor în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, Ramona Mănescu. Totuşi, adoptarea acestui pachet legislativ nu este o garanţie că, la un moment dat, Comisia Europeană nu-şi va putea suspenda fondurile, dacă România nu-şi respectă angajamentele.

Grecia trebuie să se decidă în privinţa viitorului său în zona euro şi să nu îşi facă iluzii în legătură cu obligaţiile care îi revin, este avertismentul dur dat duminică de ministrul germen de Finanţe Wolfgang Schaeuble, transmite Reuters. "Apartenenţa la uniunea monetară este o oportunitate, dar şi o povară grea. Măsurile de corecţie sunt foarte dificile. Grecii trebuie să decidă dacă vor să suporte această povară", a declarat Schaeuble publicaţiei Bild am Sonntag.

Ungaria scandalizeazã din nou Uniunea Europeană, prin măsurile anticriză propuse de Guvernul lui Viktor Orban. Budapesta cere ca populaţia să poată rambursa la rate fixe de schimb creditele în euro şi în franci elveţieni. Imediat după anunţarea măsurilor, acţiunile ungare au scăzut puternic. Guvernul Orban a luat şi alte decizii anticriză controversate, considerate populiste, ca naţionalizarea fondurilor private de pensii şi taxe speciale impuse băncilor. Pe de altă parte, Ungaria acordă alocaţii numai dacă cei mici nu absentează nemotivat de la şcoală, iar ajutoarele sociale sunt plătite în schimbul muncii în folosul comunităţii.