Cel mai contraversat scenariu, cel al unei Europe cu mai multe viteze, "unde cei care vor mai mult fac mai mult" impreuna, in domenii precum apararea sau guvernanta zonei euro, fara a fi blocati de cei reticenti. In acest fel, tarile care doresc pot merge inainte decizand o cooperare sporita pe subiecte precum apararea, securitatea interna si terorismul, armonizarea fiscala sau chestiuni sociale, fara a mai astepta ca toti cei 27 de membri sa isi dea acordul. Acest lucru va permite spre exemplu schimbul in timp real al informatiilor intre politistii si magistratii din mai multe tari europene, dar luarea deciziilor in cadrul UE risca sa devina "mai complexa". Comisia a ales la acest moment sa nu detalize scenariile, facand apel la dezbatere, pe care o doreste terminata pana la alegerile europene din iunie 2019. "Cartea Alba prezinta principalele provocari si oportunitati pentru Europa in deceniul urmator", crede presedintele Executivului European. "Este inceputul unui proces, nu sfarsitul, si speram ca vom avea o dezbatere larga si cinstita", a spus Juncker. Juncker promisese ca va prezenta aceste contributii la dezbaterile legate viitorul UE inaintea summitului prevazut in 25 martie, in capitala Italiei, pentru a sarbatori, fara Marea Britanie, 60 de ani de la Tratatul de la Roma, act fondator al proiectului european. De notat ca Jean Claude Juncker a anuntat ca nu mai doreste un nou mandat de presedinte al Comisiei Europene. Chestiunea unei Europe cu 2 viteze a fost adusa pe tapet in urma cu doua saptamani de o rezolutie aprobata de Parlamentul European, referitoare la reforma tratatelor europene. Cel care a redactat rezolutia, europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, a propus intre altele:
- dupa ce este adoptata o capacitate bugetara pentru zona euro, iar Parlamentul European si Consiliul voteaza chestiuni specifice zonei euro, toti deputatii sa poata vota;
- dar sa fie avut in vedere, ca posibila abordare, un vot diferentiat: voturile deputatilor europeni alesi in zona euro sa fie luate in considerare, iar cele ale deputatilor din tarile non-euro sa fie doar consultative.
Ca dovada a dezbinarii simtite in PE referitor la aceasta tema, rezolutia lui Verhofstadt a fost aprobata cu un scor foarte strans: 283 de voturi pentru, 269 impotriva si 83 de abtineri. Si aceasta, in conditiile in care foarte multi deputati din tari non-euro, inclusiv Romania, au votat impotriva ei indiferent de culoarea politica. Adina Valean, Monica Macovei, Daciana Sarbu si Claudia Tapardel sunt cativa dintre europarlamentarii care au luat pozitie publica impotriva rezolutiei lui Verhofstadt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu