Atat KMG (KazMunaiGaz), cat si KMGI (KazMunaiGaz International) sustin ca nu au fost informate oficial de existenta unor investigatii precum cele mentionate astazi in comunicatul de presa al D.I.I.C.O.T. (referitoare la activitati din perioada 1998-2003) la momentul achizitiei actiunilor The Rompetrol Group NV (in 2007).  "KMGI va folosi toate mecanismele legale, atat la nivel local, cat si international, pentru a isi proteja investitiile realizate de la momentul achizitiei.

KMGI isi exprima increderea ca, in colaborare cu autoritatile romane, investigatia va fi solutionata cat mai rapid si va fi gestionata corect din punct de vedere al comunicarii, astfel incat activitatile si reputatia companiei sa nu fie afectate. KMGI isi afirma deschiderea de a colabora cu guvernul si autoritatile romane pe tot parcursul acestei investigatii. In acelasi timp, dorim sa informam atat opinia publica cat si partenerii companiei ca activitatile rafinariei Petromidia si a statiilor de carburanti Rompetrol nu vor fi afectate", se mai arata in comunicat.  Potrivit acestuia, KMG International si-a asumat, fata de guvernul roman, dezvoltarea unui fond de investitii mixt romano-kazah, cu un aport de capital de 150 de milioane de dolari si urmarind o tinta totala a activelor de pana la 1 miliard de dolari, in functie de conditiile de piata. KMG International asteapta din partea Guvernului roman parcurgerea unor pasi administrativi necesari pentru infiintarea entitatii de proiect a fondului de investitii, in timp ce proiecte in valoare de peste 300 milioane dolari au fost deja identificate si sunt pregatite pentru a fi transferate catre fond si pentru a fi dezvoltate in Romania, urmand a genera un puternic impact pozitiv atat in plan economic, cat si social.  Reamintim ca Ministerul Energiei are mandat din partea Guvernului de a infiinta o societatea care sa participe ca reprezentant al statului la constituirea fondului.  Potrivit unui memorandum semnat cu partea kazaha in februarie 2013 si aprobat de Guvern in ianuarie 2014, va fi creat un fond comun de investitii din care 80% va detine KazMunayGas, iar 20% statul roman. Fondul de investitii va avea un capital de 150 milioane dolari, bani pe care ii va asigura KazMunayGas. Din capitalizarea de 150 de milioane de dolari, contributia statului in valoare de 30 milioane dolari, insa trebuie achitata tot de KazMunayGas, potrivit intelegerilor din memorandum. Fondul se va constitui ca o societate pe actiuni. Durata investitionala este de pana la 7 ani. Pe  durata celor 7 ani se estimeaza investitii de circa 1 miliard de dolari, in functie de conditiile pietei.

Fondul Atlas, constituit în grabă pentru susţinerea încrederii în sistemul bancar italian, a cumpărat întrea¬ga emisiune de acţiuni a băncii Popolare di Vicenza, cu o valoare de 1,5 miliarde de euro, în condiţiile în care "subscrierea acesteia de către UniCredit ar fi determinat necesitatea majorării capitalului şi pentru cea mai mare bancă din Italia". O ştire de săptămâna trecută din Wall Street Journal, preluată şi de ziarul BURSA, arăta acelaşi lucru: constituirea fondului Atlas şi "salvarea" Popolare di Vicenza a avut ca scop secundar protejarea celei mai mari bănci din Italia.  Conform unor surse din rândul investitorilor dar şi unor declaraţii ale oficialilor de la Roma, "încrederea în directorul executiv Federico Ghizzoni şi conducerea de top a băncii a fost erodată în mod dramatic de eşecul intermedierii majorării de capital la Popolare di Vicenza", după cum scrie FT. Majorarea forţată a capitalului UniCredit ar fi avut loc pe fondul "îngrijorărilor legate de capacitatea îndeplinirii obiectivelor pentru următorii trei ani, conform planului prezentat în noiembrie 2015", în condiţiile temerilor legate de "capitalizare, profitabilitate şi calitatea managementului". Unul dintre primii 10 acţionari ai băncii consideră că UniCredit are nevoie oricum de o majorare a capitalului, conform articolului din FT, dar aceasta "nu se poate realiza cu actuala conducere, care a pierdut încrederea pieţei". Un alt acţionar important a declarat la începutul anului, pentru cotidianul La Repubblica, că "deşi Ghizzoni este un bun bancher, poate banca are nevoie de o schimbare radicală". Actualul director executiv de la UniCredit ocupă poziţia din 2010, când Consiliul Directorilor l-a înlăturat pe Alessandro Profumo în urma evoluţiei slabe a preţului acţiunilor. În faţa a ceea ce pare un "asalt" concertat al pieţei împotriva celei mai mari bănci din Italia, directorul său executiv, FedericoGhizzoni, este "calm şi raţional", după cum a declarat o persoană apropiată de acesta pentru Financial Times.

De la intrarea în UE, deficitul bugetar al României a depăşit de 5 ori ţinta europeană de deficit bugetar, dintre care două depăşiri au fost permisibile. Datele prezentate de institutul IFO arată că violarea nepermisă şi fără sancţiuni a tratatelor europene are loc chiar sub "atenta supraveghere" a Comisiei Europene, care este gata de orice pentru a menţine iluzia creşterii economice. Crezul lui Jean-Claude Juncker, preşedintele CE, conform căruia "când situaţia devine serioasă trebuie să minţi", s-a generalizat, se pare, la nivel continental. Lansarea procedurii de deficit excesiv pentru Spania şi Portugalia a fost amânată recent de CE, iar comisarul economic Pierre Moscovici, fostul ministru de finanţe al Franţei, a declarat că, în cazul Spaniei, "nu este momentul politic adecvat pentru a face acest pas". Este vorba, bineînţeles, de noile alegeri parlamentare din Spania, necesare pe fondul crizei guvernamentale din ultimele luni.  Deşi a încercat să stimuleze economia prin intermediul unui deficit de 5,1% din PIB în 2015, astfel încât să fie reales, premierului Mariano Rajoy nu i-a ieşit "jocul".  Acelaşi Rajoy a promis spaniolilor reduceri de taxe şi stoparea procesului de reducere a cheltuielilor guvernamentale, dar, în acelaşi timp, i-a trimis o scrisoare lui Juncker în care promite reducerea cheltuielilor bugetare, dacă este ales luna viitoare, conform unei scrisori publicate de cotidianul El Pais. Nici pentru Franţa nu este momentul potrivit pentru îndeplinirea obligaţiilor bugetare. Înainte să devină comisar european, Pierre Moscovici a "negociat" extinderea perioadei de conformare cu ţinta de deficit bugetar până după alegerile generale de anul viitor. Oare cât vor mai tolera europenii minciuna şi incompetenţa propriilor conducători şi a "iubiţilor" conducători de la Bruxelles? 

Conform organizaţiilor nonguvernamentale, în Marea Britanie există anual activităţi de spălare de bani în valoare de 57 de miliarde de lire sterline (circa 74 de miliarde de euro). Un raport elaborat de filiala britanică a Transparency International în 2015 releva că piaţa imobiliară londoneză este un refugiu pentru fonduri secrete şi ilegale provenind din activităţi de tip mafiot. "Nu s-a menţionat niciun moment cuvântul «mafiot», ci s-a vorbit de «organizaţii infracţionale». Motivul este simplu: cu excepţia cazurilor rare, în Marea Britanie grupurile mafiote nu se văd, dar se simt. Nu sunt cadavre pe străzi, nici atacuri armate. În Mexic sau Italia, lumea este sigură că organizaţiile mafiote există, pentru că sunt cadavre, este sânge şi se confiscă droguri. La Londra, organizaţiile mafiote există, dar păstrează tacearea, acţionează din umbră. Nu sunt interesate de mirosul sângelui, ci de cel al banilor", subliniază La Repubblica.  "Dacă ne întrebăm care este cea mai coruptă ţară din lume, răspunsul imediat se va referi la corupţia percepută. Ne-am gândi imediat la Mexic, la alte ţări latino-americane, africane, din Orientul Mijlociu, poate chiar la Italia. În schimb, cea mai coruptă ţară pare a fi Marea Britanie: nu este vorba de corupţia din administraţia publică, din poliţie, din politică, ci de corupţia din sistemul economic. Sistemul economic britanic este alimentat de corupţie. Iar Guvernul şi cetăţenii britanici nu îşi dau seama de problemele ţării", notează La Repubblica. În anul 2015, Agenţia naţională britanică pentru combaterea infracţionalităţii (NCA) a publicat un raport care ajungea la următoarea concluzie: "În fiecare an, oricare 100 de miliarde de dolari proveniţi din activităţi ilegale în mod sigur vor ajunge în circuitul legal prin bănci din Marea Britanie". "Activităţile de spălare de bani reprezintă o ameninţare pentru economia Marii Britanii şi pentru reputaţia ţării", avertiza NCA. După acest raport, premierul David Cameron afirma: "Marea Britanie nu trebuie să devină un paradis fiscal pentru banii murdari din întrega lume".

 "Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2016. Raportul prezintă noua prognoză trimestrială, care anticipează prelungirea valorilor negative ale ratei anuale a inflaţiei până în luna iulie 2016, ca urmare a manifestării efectelor tranzitorii ale reducerii cotei TVA şi ale altor impozite indirecte, precum şi a scăderii unor preţuri administrate (energie). Scenariul de bază prevede o revenire graduală a inflaţiei în interiorul intervalului asociat ţintei şi plasarea în palierul superior al acestuia la finele orizontului de prognoză (opt trimestre - n.r.)", a declarat Isărescu.  Guvernatorul a mai spus că riscurile asociate proiecţiei sunt generate de surse atât interne cât şi externe, în condiţiile unor incertitudini ridicate.  La capitolul riscuri externe, Isărescu a menţionat sporirea temerilor legate de creşterea economică globală, reacutizarea situaţiei din Grecia şi apropierea referendumului din Marea Britanie.   "Acestor incertitudini li se adaugă cele legate de volatilitatea pieţelor financiare, tensiunile geopolitice, divergenţa între conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale ale lumii şi evoluţia preţului petrolului", a precizat Isărescu.  Potrivit acestuia, pe plan intern, riscurile asupra inflaţiei sunt reprezentate de politica fiscală şi de venituri, precum şi de efectele adverse generate de modificări ale legislaţiei în domeniul financiar.

Bucuresti - Ministerul Finanţelor vinde obligaţiuni în euro pe 12 ani, randamentul indicativ fiind în zona de 235 puncte de bază peste rata de referinţă mid-swap, potrivit Bloomberg. Aranjorii plasamentului de obligaţiuni sunt Citi, JP Morgan, Raiffeisen, Societe Generale şi UniCredit. Mid-swap rate este un element important avut în vedere atunci când o ţară decide să lanseze obligaţiuni pe pieţele externe, alături de CDS (costul asigurării contra riscului de default). Scăderea acestor costuri duce la împrumuturi mai ieftine pentru stat. Dobânda care trebuie plătită de o ţară pentru obligaţiunile în euro este formată din CDS, rata de referinţă mid swap şi o primă de risc de lichiditate, potrivit Mediafax. Rata mid-swap este de 0,75% pentru scadenţa de 12 ani.

În februarie, România a atras de pe pieţele financiare externe 1,25 mld. euro, la minime istorice de cost, prin redeschiderea a două emisiuni de eurobonduri lansate în octombrie anul trecut, cu maturităţi de 10 şi 20 de ani.

La şase luni de la desfăşurarea Summitului pe problema Migraţiei în Valletta, ICMPD se va ocupa de cele mai urgente probleme legate de migraţie în masă şi strămutări forţate din noul său centru din Malta.  La nivel regional, programul Euromed pentru Migraţie are ca scop stabilirea unui cadru pentru dezvoltarea şi implementarea unor politici internaţionale pentru protecţia migranţilor. La nivel naţional, aceasta va conduce la dezvoltarea unui sistem de migraţie bazat pe drepturi în Libia şi la îmbunătăţirea controlului la graniţe în Liban. Proiectul "City-to-City", implementat de ICMPD, analizează oportunităţile de migraţie între opt centre urbane din Europa, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu şi va dezvolta idei noi şi poveşti de succes privind migraţia între oraşele mari. 

Michael Spindelegger, director general al ICMPD: "Inaugurarea acestui Centru de Coordonare şi Cooperare pentru Migraţie subliniază angajamentul nostru faţă de problemele de migraţie cu care se confruntă zona Mediteranei. Vom contribui semnificativ la găsirea unor soluţii şi la dezvoltarea de noi politici de migraţie în Europa, precum şi la nivel internaţional.” La rândul său, ministru maltez de externe, George Vella, a declarat: "Suntem foarte onoraţi că ICMPD a ales să deschidă primul său birou regional în Malta şi suntem încrezători că eforturile noastre comune vor găsi curând soluţii mult aşteptate pentru actuala criză a migranţilor şi refugiaţilor."

COMISIA EUROPEANĂ așteaptă până luni ca problema Curții Constituționale să fier rezolvată. Mesajul ultimativ  are șanse minime de a avea un răspuns pozitiv. Guvernul de la Varșovia al Partidului Lege și Justiție care a câștigat clar alegerile din toamna 2015 a răspuns deja ca nu va ceda șantajului de la Bruxelles. Opoziția organizează noi manifestații de protest față de derapajele de la democrație ale regimului Kaczynski care  a impus politizarea conducerilor instituțiilor publice  de media și vrea o schimbare forțată a judecătorilor de la Curtea Constituțională.  Premierul ungar Orban a declarat ca Uniunea Europeana nu va câștiga ,,războiul” cu Polonia.  Măsurile pe care UE le poate aplica Poloniei pentru nerespectarea standardelor democratice merg până la retragerea dreptului de vot. Pentru a fi efectivă măsura trebuie votata de toți membrii UE, consens greu de obținut.

Conform prospectelor de emisiune, MFP are în program o licitaţie de certificate de trezorerie cu discont, în valoare de un miliard de lei. De asemenea, sunt în plan şase licitaţii de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 2,3 miliarde de lei, fiecare fiind urmată, a doua zi, de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni.  În anul 2016, volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi lansate de MFP pe piaţa internă prin emisiuni de titluri de stat este determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 2,8% din PIB (circa 21 miliarde lei), care urmează să fie finanţat în proporţie de 50% de pe piaţa internă şi 50% de pe cea externă, precum şi de nivelul refinanţărilor de titluri de stat scadente în 2016 denominate în lei şi euro, în sumă de circa 38 miliarde lei, din care aproape 31 de miliarde de lei aferent emisiunilor denominate în lei şi şapte miliarde lei emisiunilor denominate în euro. De asemenea, Ministerul Finanţelor are în vedere atragerea de resurse financiare de pe pieţele externe într-un volum de 4,5 miliarde euro, în funcţie de evoluţiile şi oportunităţile oferite de aceste pieţe, ţinând cont de nivelul rambursării aferent emisiunii de euroobligaţiuni emise pe pieţele externe cu scadenţa în iunie 2016, în valoare de 1,5 miliarde euro, precum şi de necesitatea consolidării rezervei financiare în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului.  Astfel, finanţarea din surse externe se va realiza prin programul MTN, prin emiterea de euroobligaţiuni în valoare de circa 3 miliarde euro şi prin trageri din împrumuturi contractate de la instituţiile financiare internaţionale, în valoare de circa 1,5 miliarde euro.   MFP mai are în vedere emiterea unui volum de titluri de stat pe piaţa internă în valoare de 48 - 50 de miliarde de lei, din care 14 - 15 miliarde de lei certificate de trezorerie şi 34 - 35 miliarde de lei obligaţiuni benchmark.

 Dobânzile negative practicate de băncile centrale afectează industria transportului maritim din lume, amânând procesul de consolidare de care aceasta are nevoie, potrivit directorului general al gigantului danez A.P. Moeller-Maersk A/S, informează Bloomberg, potrivit Agerpres. Din cauza actualului climat de politică monetară, "consolidarea se va derula mult mai lent, pentru că este uşor pentru bănci să menţină în viaţă companii de shipping cu probleme", susţine directorul general al A.P. Moeller-Maersk A/S, Nils Smedegaard Andersen.   Un exemplu în acest sens este cazul Hanjin Shipping Co., cea mai mare companie de shipping din Coreea de Sud şi numărul opt mondial, care este în mijlocul procesului de restructurare a datoriilor. Săptămâna trecută, băncile au acceptat să restructureze datoriile, cu condiţia ca toţi creditorii, inclusiv deţinătorii de obligaţiuni, să fie de acord.

Comisia Europeană şi Consiliul UE recomandă Guvernului României "să limiteze, în 2016, devierile de la obiectivele bugetare pe termen lung şi să reuşească o ajustare bugetară de 0,5% din PIB în 2017, dacă nu se va respecta, prin eforturi mai mici, obiectivul bugetar stabilit".

De asemenea, "este necesară aplicarea cadrului fiscal şi intensificarea eforturilor de colectare a impozitelor. România trebuie să se asigure că nu vor mai exista iniţiative legislative care să afecteze siguranţa cadrului legal general şi să genereze riscuri asupra stabilităţii financiare. Dacă este necesar, să fie luate măsuri pentru atenuarea actualelor riscuri", recomandă Comisia Europeană şi Consiliul UE.  Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din România trebuie să intensifice serviciile destinate angajatorilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv prin coordonarea activităţilor cu serviciile sociale, precizează raportul. De asemenea, instituţiile din România sunt îndemnate să ia măsuri pentru evitarea abandonului şcolar şi îmbunătăţirea calităţii educaţiei, în special pentru romi. Plăţile informale" în sistemul de sănătate trebuie limitate, iar procedurile din administraţia publică trebuie simplificate şi îmbunătăţite, adaugă raportul. România trebuie să "îmbunătăţească accesul la servicii publice integrate, să extindă infrastructura de bază şi să stimuleze diversificarea economică. Trebuie să adopte şi să implementeze planul general în domeniul transporturilor şi să consolideze investiţiile în proiecte publice", recomandă raportul.

„Europa este o promisiune care nu a fost ţinută faţă de generaţiile constrânse la sacrificii pentru “salvarea băncilor”, a deplâns joi preşedintele Parlamentului European Martin Schulz. “Europa este o promisiune, dar o promisiune care nu a fost ţinută”, a declarat Schulz în timpul unei dezbateri privind viitorul Europei, organizată la Roma în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, preşedintelui Consiliului European Donald Tusk şi premierului italian Matteo Renzi. Europa “a fost o promisiune făcută în fiecare zi pentru mai multe locuri de muncă, servicii, creştere economică şi generaţii de europeni au consimţit să facă sacrificii în aşteptarea acestei promisiuni, cel puţin pentru copiii lor”, a explicat Shulz. Cu toate acestea, a adăugat el, liderii europeni continuă să ceară sacrificii, mai puţine servicii, mai multe impozite, “şi pentru ce, pentru a salva băncile”, a remarcat el. Există “un sentiment de nedreptate, nu aceasta este Europa pe care au vrut să o vadă”, a adăugat el, răspunzând la o întrebare cu privire la creşterea populismului în Uniunea Europeană. A considera Europa un proiect de Uniune cu un singur stat, o singură naţiune, nu numai că este “complet nerealist”, dar de asemenea devastator pentru viitorul ei, a declarat la rândul său Donald Tusk. “Visul unui singur stat european, al unei singure naţiuni europene este o iluzie. Noi trebuie să acceptăm să trăim într-o Europă cu monede diferite, cu diferite forţe politice, iar cel mai rău este de a pretinde că nu cunoaştem”, a adăugat el. Fiecare reuniune ministerială europeană de la Bruxelles dă naştere unor interpretări diferite, “ca şi cum am avea 28 de reuniuni diferite”, a deplâns la rândul său Jean-Claude Juncker. Liderii europeni nu vin la Bruxelles cu ideea de apăra Europa. “Ei vin acum la Bruxelles şi dau o conferinţă de presă pentru a spune: am apărat interesele noastre naţionale”, a adăugat Shulz, regretând generaţiile anterioare de lideri mai “europeni”, mai scrie afp.com

"Ca să fiu sincer, nu am făcut prea multe planuri de urgenţă pentru eventualitatea ieşirii din UE, cu excepţia măsurilor imediate de asigurare a stabilităţii financiare", a declarat cancelarul George Osborne, citat de site-ul agenţiei Reuters.

Guvernul de la Londra a anunţat acum câteva luni că nu va elabora planuri de urgenţă, iar Osborne a explicat că eforturile se concentrează pe menţinerea Marii Britanii în Uniunea Europeană.

Un vot în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană va forţa Parlamentul să dezbată ani întregi legi diferite de cele comunitare, a atras atenţia ministrul Finanţelor. "Dacă vom vota pentru ieşirea din Uniunea Europeană, Camera Comunelor nu va mai face altceva mulţi, mulţi ani", a spus Osborne.

Judecătorii Tribunalului de Înalta Instanţa Paris au considerat mărturia fostei directoare BNP Paribas atât de importantă în desfăşurarea proceselor din instanţă, încât au trimis-o tuturor clienţilor cu credite în CHF ai BNP care sunt în proces cu banca. Aceştia i-au întrebat clienţii băncii care se află în procese civile cu instituţia de credit dacă sunt dispuşi să aştepte până la finalul procedurii penale, care ar putea dura câţiva ani, sau dacă doresc să continue judecata acum.  Potrivit avocaţilor, un proces penal nu este secret, dar nu este nici public, iar acesta poate fi făcut public doar în cazul în care este de interes public.  Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul de Înaltă Instanţă din Paris au redactat Rechizitoriul introductiv în primăvara anului 2013, acuzaţia adusă băncii, fiind practici comerciale înşelătoare. În vara anului trecut, Preşedintele Director General al BNP Paribas Personal Finance, Thierry Laborde, a fost adus la interogatoriu. Magistraţii l-au înştiinţat că, în ocazia comercializării contractelor de împrumut imobiliar în franci elveţieni numite «Helvet Immo», banca a comis o practică comercială înşelătoare, în oferta de credit şi în argumentele comerciale, insistând pe indicaţii şi prezentări false sau de natură să inducă în eroare în privinţa preţului şi a condiţiilor de plată, în special costul creditului şi planul de rambursare a creditului, şi omiţând, disimulând sau furnizând într-o manieră neinteligibilă, ambiguă sau în contra-timp, ţinând cont de limitele specifice mijloacelor de comunicare utilizate şi de circumstanţe, informaţia esenţială privind speţa, mai ales cea privind costul creditului şi planul de rambursare. Rechizitoriul procurorilor precizează că banca a omis să precizeze sau a indicat în termeni neinteligibili şi ambigui existenţa unui risc de schimb în sarcina exclusivă şi totală a împrumutatului, prezentând cursul de schimb CHF/euro ca fiind stabil, deşi francul elveţian se apreciase deja semnificativ, antrenând intervenţia Băncii Naţionale a Elveţiei. Astfel, instituţia de credit nu a indicat în termeni inteligibili eventualitatea unei creşteri a ratelor în ultimii 3-5 ani ai creditului în cazul unei evoluţii defavorabile a cursului de schimb şi existenţa unui risc de creştere a capitalului restant datorat în euro, prezentând creditul în franci elveţieni ca pe un credit care asigură securitatea şi stabilitatea bugetului împrumutatului, în vreme ce era vorba de un credit care comportă un dublu risc în sarcina împrumutatului, rezultat din dobânda variabilă şi din riscul de schimb valutar. După ce i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile, preşedintele BNP Paribas PF a răspuns: "Personal, sunt foarte şocat de această punere sub acuzare a băncii, ţinând cont de elementele pe care mi le-aţi prezentat, dar şi de elementele care ne disculpă".

Statele UE ar putea fi sancţionate cu până la 250.000 de euro pentru fiecare imigrant pe care refuză să-l primească, potrivit unei noi propuneri a Comisiei Europene.  În conformitate cu Regulamentul de la Dublin, ţara în care un solicitant de azil îşi depune prima oară cererea este responsabilă de procesarea acesteia.  Însă acest sistem s-a dovedit a fi ineficient sub presiunea crizei migraţiei şi în contextul refuzului statelor membre de a reloca refugiaţii în interiorul Blocului comunitar, au spus Timmermans şi Comisarul european pentru Migraţie, Dmitris Avramopoulos.  Statele UE s-au angajat să primească 66.400 de refugiaţi, ale căror cereri de azil au fost aprobate în Grecia, însă numai 500 de persoane au fost relocate. “Vechiul Regulament de la Dublin este mort“, a spus Avramopoulos. "Aş spune că a fost ucis de această presiune fără precedent. Atunci când Regulamentul de la Dublin a fost adoptat, situţia era total diferită faţă de ceea ce se întâmplă astăzi", a continuat acesta.  "Ştiu că vor exista mereu state membre care nu agreează ideea de a împărtăşi responsabilităţi şi nici sistemul automat (n.r. de distribuire a cotelor de imigranţi), dar...Regulamentul de la Dublin nu funcţionează deoarece statele membre au fost lăsate de capul lor", a subliniat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene.  "Motivul pentru care, în mare parte, Grecia şi Italia nu au făcut ce trebuia este că aceste ţări au cerut ajutor şi nu au primit niciun alt răspuns decât invocarea Regulamentului de la Dublin, ceea ce înseamnă, cu alte cuvinte, că li s-a comunicat că trebuie să se descurce singure", a continuat reprezentantul CE.

Timmermans a respins sugestiile potrivit cărora suma de 250.000 de euro, pe care ar trebui să o achite statele UE pentru fiecare refugiat pe care refuză să îl primească, ar fi mită sau o formă de pedeapsă. Comisia a numit această sancţiune "plată de solidaritate".

Acesta a mai spus că plata se va face doar în "cazuri excepţional

O eventuală blocare de către Austria a frontierei sale cu Italia în pasul Brenner pentru a combate afluxul de migranţi ar fi o \'catastrofă politică\' pentru Europa, a avertizat sâmbătă preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, relatează France Presse. Autorităţile austriece au ameninţat că vor pune în practică un dispozitiv anti-imigranţi în pasul Brenner dacă Italia nu adoptă măsuri mai eficiente pentru controlul fluxului de persoane care îi tranzitează teritoriul şi folosesc acest loc pentru a ieşi de pe teritoriul italian.  Însă pasul Brenner este un nod important pentru transportul european şi o poartă între Europa Meridională şi zona centrală şi nordică a continentului - a spus Juncker, într-un interviu acordat publicaţiilor din grupul media german Funke. ''Iată de ce orice decizie care ar bloca pasul Brenner ar avea nu doar consecinţe economice grave, dar mai ales consecinţe politice importante'', a accentuat şeful executivului comunitar. După ce anul trecut Austria a primit circa 90.000 de cereri de azil, la începutul anului a fost adoptat un prim set de măsuri pentru limitarea primirii migranţilor, plafonându-se la 80 numărul zilnic al celor care pot depune cereri de azil şi la 3.200 numărul celor care vor putea intra în fiecare zi pe teritoriul austriac pentru a-şi continua mai departe călătoria către alte state europene.: Agerpres

Comisia Europeană a publicat miercuri o propunere legislativă care prevede reformarea Sistemului Dublin, privind procedurile de azil. Propunerile prevăd activarea unui "mecanism echitabil" prin care cele 28 de state ale Uniunii Europene vor avea cote de primire a refugiaţilor.  Cotele vor fi stabilite în funcţie de criterii precum numărul de locuitori şi situaţia economică. În cazul în care un stat se va confrunta cu un aflux de solicitanţi de azil cu 50 la sută mai mare decât cota stabilită, va putea distribui extracomunitarii în alte ţări.  Un stat poate refuza refugiaţii timp de un an, dar va trebui să achite contribuţii de 250.000 de euro pentru fiecare persoană refuzată....Propunerile includ măsuri de accelerare a procesării solicitărilor de azil şi controale suplimentare asupra deplasărilor imigranţilor.  Proiectul va fi supus dezbaterii în Parlamentul European şi va trebui aprobat de Consiliul Uniunii Europene.  Polonia, Ungaria şi Cehia resping noua propunere a CE privind distribuirea refugiaţilor  Polonia, Ungaria şi Cehia au anunţat, miercuri, că se opun iniţiativei Comisiei Europene de creare a unui sistem permament de distribuire a imigranţilor pe bază de cote obligatorii.  În cadrul unui comunicat comun, Polonia, Ungaria şi Cehia au respins iniţiativa Comisiei Europene  "Noua propunere nu are niciun sens, încalcă drepturile statelor membre UE", a acuzat ministrul polonez de Interne, Mariusz Blaszczak.  "Este vorba de o formă de şantaj. Este o propunere inacceptabilă şi noneuropeană", a declarat Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe.

Ministrul energiei din Arabia Saudită, Ali al Naimi, cel care a schimbat în 2014 politica OPEC şi a pus bazele unei schimbări radicale în piaţa energiei la nivel mondial, a demisionat, scrie Bloomberg. În vârstă de 80 de ani, având origini modeste de beduin, Al Naimi a condus ministerul vreme de 21 de ani, fiind la cârma celui mai mare producător de petrol la nivel mondial.

"În anii în care am fost ministru am văzut petrolul urcând de la 2 dolari barilul la 147 de dolari barilul, şi extrem de multa volatilitate între.   Am avut parte de perioade de boom si de crize", a declarat ministrul saudit.  Plecarea lui al Nami, care timp de decenii putea mişca pieţele cu numai câteva cuvinte, este cel mai nou semn al modului în care prinţul Mohanmed bin Salman vrea să se impună în schimbarea politicii de petrol a ţării.  Al Naimi va fi înlocuit de Khalid Al-Falih, un apropiat al regelui Salman si al prinţului Mahommed. Al-Falih este preşedintele companiei petroliere de stat Saudi Arabian Oil.  Este improbabil ca politica Arabiei Saudite să se schimbe radical odată cu această schimbare, ci mai degrabă să se continue politica de apărare a cotei de piaţă.

Conform unor documente secrete, Uniunea Europeana va fi nevoita sa scada considerabil nivelul standardelor din domeniile social, legislativ si ecologic, pentru ca produsele americane sa fie acceptate pe piata UE. Daca este sa dam crezare documentelor secrete, precizeaza Suddeutsche Zeitung, SUA aproape ca recurge la santaj pentru a determina blocul sa recurga la concesii.

Potrivit publicatiei mentionate, Washingtonul ameninta sa reduca exportul de automobile din UE in SUA daca blocul va refuza sa cumpere mai multe produse agroalimentare. In plus, SUA nu intentioneaza sa cedeze in chestiunea legata de inlocuirea tribunalelor de arbitraj cu instante nationale pentru judecarea unor litigii comerciale si de investitii.  Documentele secrete la care face referire Suddeutsche Zeitung arata, de asemenea, ca SUA vor sa anuleze principiul UE conform caruia produsele pot primi aprobare pentru comercializare numai daca se dovedeste ca nu dauneaza sanatatii omului si mediului inconjurator. Ca atare, pe piata europeana ar putea sa ajunga produse si plante modificate genetic, explica ziarul....Greenpeace iese la atac cu dezvăluiri incendiare. Organizația a publicat mai multe documente secrete. Statele Unite au exercitat presiuni asupra Uniunii Europene pentru eliminarea sau modificarea legislaţiei privind sănătatea alimentară în vederea negocierilor pentru Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), se arată în documente secrete făcute publice. Presa germană citează deja informaţii conţinute în cele 240 de pagini ale documentelor privind negocierile interne SUA-UE, documente care vor fi publicate luni de organizaţia Greenpeace, potrivit Rador.

RUSIA - Cea mai mare bursă de mărfuri a ţării, al cărei preşedinte este aliatul lui Putin Igor Sechin, încearcă să atragă traderi internaţionali de petrol pe piaţa sa emergentă de contracte futures. Obiectivul este de a creşte veniturile din ţiţeiul Ural prin deconectarea mecanismului de stabilire a preţului de cel mai utilizat benchmark la nivel mondial, ţiţeiul Brent, dar şi de a nu mai exprima preţul petrolului în dolari americani. Dacă Rusia vrea să atragă participanţi internaţionali, Kremlinul va trebui să-i convingă însă pe traderi că nu încearcă pur şi simplu să împingă preţurile în sus, spun unii analişti din sectorul energiei. Guvernul rus depinde de veniturile din petrol pentru a-şi finanţa bugetele. „Scopul este de a crea un sistem unde preţul petrolului rusesc este stabilit corect şi unde petrolul rusesc este tranzacţionat corect”, a declarat Alexei Ribnikov, preşedinte al Spimex.  Rusia, care-şi exportă aproximativ jumătate din ţiţei, se plânge de mult timp cu privire la dimensiunea discounturilor pentru petrolul Ural de calitate mai scăzută în raport cu preţurile Brent. În condiţiile în care preţurile petrolului la nivel mondial s-au înjumătăţit în ultimii doi ani, Rusia ar putea înregistra cel mai pronunţat deficit bugetar ca procent din producţia economică din 2010 şi din acest motiv ţara are nevoie disperată de veniturile din petrol. Existenţa unei pieţe locale futures ar îmbunătăţi situaţia. „Realitatea este că probabilitatea ca Kremlinul să fie adânc implicat în industria petrolului din Rusia este întotdeauna foarte ridicată”, spune Richard Mallinson, analist al Energy Aspects. “Astfel, apar temeri că propunerile ar avea menirea de a genera preţuri mai mari”.  Moscova nu este singura care încearcă să schimbe modul în care sunt stabilite preţurile petrolului la nivel mondial. China, care concurează cu SUA pentru titlul de cel mai mare importator de ţiţei al lumii, încearcă de două decenii să introducă un cadru propriu de tranzacţionare, în timp ce Iranul şi Venezuela, membre ale OPEC, au făcut apel pentru tranzacţionarea petrolului în alte monede decât dolarul american

Rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la 31,471 miliarde de euro, la sfârşitul lunii aprilie 2016, în creştere cu 189 milioane de euro, de la 31,282 miliarde de euro la finalul lunii martie 2016, informează un comunicat al BNR postat pe site-ul oficial. În luna aprilie a acestui an, au avut loc intrări de 622 de miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.   Pe de altă parte, de la rezervă au ieşit, luna trecută, 433 de milioane de euro reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.  Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar valoarea acesteia s-a situat la 3,737 miliarde de euro.  Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 aprilie 2016 au fost de 35,208 miliarde de euro, în creştere de la 34,9 miliarde de euro, la 31 martie 2016.  Plăţile scadente în luna mai 2016 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 107 milioane de euro.

Banca Centrală Europeană (BCE) ar urma să decidă la o reuniune organizată miercuri oprirea tipăririi bancnotei de 500 de euro, potrivit unor surse citate de Wall Street Journal ...Bancnotele şi monedele euro circulă începând din anul 2002 iar în 2013 BCE a demarat tipărirea celei de-a doua serii de bancnote euro, începând cu cea de 5 euro. Ulterior au fost tipărite noi bancnote de 10 şi 20 de euro. "Există o majoritate în cadrul Consiliului guvernatorilor să se renunţe la bancnota de 500 de euro, ceea ce înseamnă că seria Euro 2 nu va mai include şi bancnota de 500 de euro", a declarat o sursă din interiorul BCE.  O astfel de decizie ar reprezenta o mică victorie pentru cei care susţin că bancnotele mari facilitează finanţarea criminalităţii. Însă chiar şi în conformitate cu planul aflat în discuţie, bancnotele de 500 de euro vor rămâne în circulaţie timp de mai mulţi ani, putând fi utilizate în continuare la plată şi de asemenea vor putea fi răscumpărate la ghişeele băncilor centrale după ce nu vor mai fi tipărite.  Un oficial din zona euro a declarat că această opţiune are legătură cu "tradiţia Germaniei", care a garantat posibilitatea răscumpărării permanente a fostelor mărci germane la ghişeele Bundesbank. Acest oficial a precizat însă că mai rămân de rezolvat unele chestiuni, precum cea referitoare la obligativitatea dezvăluirii modului în care persoanele au intrat în posesia bancnotelor de 500 de euro dacă este vorba de o sumă mai mare de un anumit prag, adaugă wsj.com. 

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a coborât la minus 0,2% în aprilie, de la nivelul zero în martie, revenind în teritoriu negativ după ce, la şedinţa de politică monetară din 21 aprilie, preşedintele BCE, Mario Draghi, a afirmat că instituţia este gata să "utilizeze toate instrumentele disponibile" pentru a stimula creşterea preţurilor în zona euro, arată o estimare preliminară publicată vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), potrivit Agerpres. Estimările analiştilor indicau o scădere a preţurilor de 0,1% în aprilie, în zona euro.  În aprilie, în zona euro cele mai semnificative majorări de preţuri s-au înregistrat la servicii, care au fost în urcare cu 1%, comparativ cu un avans de 1,4% în martie, urmate de preţurile la alimente, alcool şi ţigări, care au înregistrat un avans de 0,8%, faţă de o creştere zero în martie, în timp ce preţurile la energie au scăzut cu 8,6%, comparativ cu un declin de 8,7%, în martie.  Conform datelor recente ale Eurostat, în Uniunea Europeană şi în zona euro preţurile de consum au stagnat în martie, după ce în februarie au intrat în teritoriu negativ. Un număr de 15 state membre au înregistrat rate anuale negative ale inflaţiei, pe primele locuri fiind România (minus 2,4%), Cipru (minus 2,2%) şi Bulgaria (minus 1,9%). La polul opus, cele mai mari rate anuale ale inflaţiei au fost înregistrate în Belgia (1,6%), Suedia (1,2%) şi Malta (1%).  Banca Centrală Europeană mizează pe o creştere a preţurilor de sub 2%, însă inflaţia în zona euro a fost sub această ţintă încă de la începutul lui 2013, iar anul trecut a coborât chiar şi în teritoriu negativ, în condiţiile în care preţul la petrol s-a redus semnificativ.   Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a redus estimările privind creşterea economică şi rata inflaţiei în zona euro, atât în 2016 cât şi în 2017, în condiţiile în care preţul scăzut al energiei se va răsfrânge şi asupra preţurilor altor bunuri şi servicii. Conform noilor prognoze de inflaţie prezentate de BCE, zona euro ar urma să înregistreze în acest an o inflaţie de doar 0,1%, faţă de 1% cât estima anterior, iar prognoza pentru 2017 a fost revizuită la 1,3% de la 1,6%. De asemenea, conform primelor estimări privind inflaţia în 2018, BCE prognozează o rată de 1,6%, sub ţinta de 2% avută în vedere de gardienii euro. Inflaţia în zona euro a fost sub ţinta avută în vedere de BCE în ultimii trei ani iar cele mai recente prognoze sugerează că situaţia se va repeta şi în următorii trei ani.

 Miniştrii de finanţe din zona euro (Eurogroup) ar trebui să se reunească în zilele următoare pentru o decizie în cazul Greciei, ca să pună capăt incertitudinilor cu privire la capacitatea ţării de a se finanţa, este de părere preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.  Iniţial, miniştrii de finanţe din zona euro programaseră o reuniune a Eurogroup pentru astăzi, însă ulterior aceasta a fost anulată după ce dis¬cuţiile cu autorităţile de la Atena, pe tema reformelor ce trebuie adoptate în schimbul unor noi împrumuturi, s-au încheiat fără succes.  "Trebuie să evităm o situaţie de noi incertitudini pentru Grecia", a spus Donald Tusk, adăugând: "Avem nevoie de o dată concretă pentru o nouă reuniune a Eurogroup în viitorul apropiat. Nu vorbesc de săptămâni, ci de zile". Tusk a menţionat că a avut consultări cu preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, şi cu preşedintele Comi¬siei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la situaţia Greciei. La finele săptămânii trecute, creditorii internaţionali i-au cerut Greciei să pună la punct un pachet de măsuri suplimentare de economii, care să fie transpuse în legislaţie, dar să fie implementate doar dacă situaţia o va impune, atfel încât să dea asigurări că Atena îşi va atinge ţintele fiscale convenite.