Managementul riscurilor globale - Asociatia PROXEMIS

România a avut, de la începutul crizei în anii 2008-2009, printre cele mai mici niveluri ale șomajului din Europa. Situația poate părea paradoxală în condițiile în care România a trecut, între 2009 și 2012 printr-o perioadă de recesiune extrem de dificilă în care sute de mii de firme s-au închis ori au intrat în insolvență. În mod normal ar fi trebuit să asistăm la o explozie a șomajului, așa cum s-a întaâmplat, de exemplu, în Grecia, Italia, Spania, Irlanda și chiar Bulgaria sau Polonia. Cu toate acestea, rata șomajului a rămas, în România, și de 4 ori mai mică decât unele dintre aceste țări. Potrivit ultimelor date agregate de Eurostat pentru toate țările membrie ale Uniunii Europene, rata șomajului plasa România în compania unor țări mult mai dezvoltate ca Norvegia, Germania, Austria sau Marea Britanie, cu un șomaj de doar 6,8% la finele primului trimestru din 2015. Spania, de exemplu, avea un șomaj de 24,5%, Grecia de 26,5% iar Bulgaria de peste 11%. Chiar și Polonia, o țară unde ponderea populației ocupate este aproape similară cu cea din România, avea o rată a șomajului de  9%.   În realitate, șomajul real este foarte greu de calculat pentru că o bună parte a populației România, estimările arată că aproximativ 2 milioane de oameni de oameni, lucrează exclusiv în agricultură și prestează, în general munci ziliere, uneori remunerate în produse. Autoconsumul în România este, de asemenea, cel mai mare din Uniunea Europeană. Numărul anagajaților „la negru” din alte domenii este estimate și el la cel puțin încă 1 milion de persoane. Cei care lucrează fără documente nu pot benefi ia de șomaj, deci chiar dacă rămân fără loc de muncă statistica oficială nu îi ia în calcul. Lor li se adaugă alte sute de mii de români care muncesc cu ziua în alte țări. Structura veniturilor populației din România este relevantă. Potrivit INS, la sfârșitul lunii iunie 2015, doar 53% din veniturile populației veneau din salarii. În același timp, aproape 13% erau venituri “în natură” obținute de țăranii care cultivă pământul pentru autoconsum. Alți 3,2% veneau din vânzări de active și 24% din prestații sociale, cum ar pensiile sau ajutoarele sociale.   Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 77,5% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna octombrie 2015. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 5,7% pentru luna octombrie 2015 (6,6% în cazul bărbaților și 4,5% în cel al femeilor). Indicatorul a crescut, per anasamblu,cu 0,1 puncte procentuale în octombrie 2015 față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 6,8%. “Rata șomajului în formă ajustată sezonier a scăzut cu 0,1 puncte procentuale față de luna precedentă și a crescut cu 0,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna octombrie 2014. Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna octombrie din anul curent este de 630 mii persoane, în scădere față de luna precedentă (634 mii persoane) și în creștere față de aceeași lună a anului anterior (618 mii persoane)”, arată INS. Pe sexe, rata șomajului pentru bărbați o depășește cu 1,9 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,6% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,7% în cazul celor de sex feminin).