"De la 1 ianuarie tarifele de energie vor scădea proporţional cu scăderea tarifelor de distribuţie din cadrul preţului final. Tariful de distribuţie va scădea cu un procent între 8 şi 10%, de asemenea va scădea bonusul de cogenerare cu 4%. Aceste elemente vor aduce o scădere finală a preţului de 5-6% începând cu 1 ianuarie", a spus Havrileţ, la cea de-a 25-a ediţie a Conferinţelor Focus Energetic.  La gaze naturale, reducerea preţului de producţie va fi de 10% de la 1 iulie 2016 dar se va resimţi pentru consumatorii industriali, respectiv de 5-6%, iar la nivelul consumatorului casnic calendarul de liberalizare a preţului va aduce o nouă majorare, de 6 lei pe MWh.  De asemenea, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă, a afirmat că se aşteaptă o reducere a preţurilor individuale pentru cei 38 de producători de energie termică şi că scăderea va fi în medie cu 4%, la care se vor aplica tarifele de transport şi distribuţie precum şi elementele de subvenţionare pe care fiecare consiliu municipal le stabileşte prin hotărâre fiind determinat astfel preţul final de facturare. Calotă a precizat că în cazul Bucureştiului reducerea va fi de 3,5%, iar la Craiova de 3,12%.

Legea dării în plată ar putea costa băncile patru miliarde de lei, anunţă BNR. Este vorba de acea lege prin care clientul poate să predea cheile băncii fără a mai suporta niciun cost, o lege aprobată deja de Senat şi care a ajuns la Camera Deputaţilor, camera decizională în acest caz. Darea în plată ar cauza pierderi băncilor şi ar creşte costurile creditării, mai susţine banca centrală iar cel mai mare risc este de a creşte avansul cerut de instituţiilor comerciale la creditele ipotecare, lucru care ar putea de fapt să lovească pe cei urmează să cumpere o locuinţă. Băncile contestă actul normativ aflat acum în circuitul parlamentar pentru că ar apăra prea mulţi clineţii şi toate riscurile ar fi transferate către creditor. Însă nici sistemul actual nu este echitabil, în care clientul este cel care îşi asumă toate riscurile.  Şi în caz de executate silită poate fi urmărit şi să se i se ia din veniturile viitoare dacă nu este acoperită întreaga valoare a împrumutului de pe urma vânzării casei.  Marele risc al noii legi este că ar putea să permită darea în plată a locuinţei chiar şi de cei care pot plăti. De genul celor care au cumpărat în perioada de vârf. Atunci s-ar deschide calea către abuzuri pentru că ricul nu ar mai fi asumat. Poate că mult mai echitabilă ar fi o împărţire a riscului. Darea în plată să se facă doar după ce se constată obiectiv că omul nu mai are cum să plătească, doar ca ultimă soluţie. Nu pentru a scăpa de rate mari. Şi după executarea silită creanţa să se stingă iar banca să nu mai poată urmări fostul client. 

Noul guvern va renegocia cu Comisia Europeană termenii Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu (MTO), care vizează ţintele de deficit, informează Mediafax.  La capitolul "Stabilitate", programul de guvernare pevede elaborarea bugetului pe 2016 cu menținerea țintelor de stabilitate macroeconomică, monitorizarea utilizării transparente a resurselor bugetare, măsuri pentru asigurarea condițiilor de creștere a convergenței în perspectiva aderării la zona euro, precum şi renegocierea MTO, cu menținerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu Produsul Intern brut.  Medium-Term Budgetary Objective (MTO) este un indicator calculat pentru fiecare stat membru al UE în parte privind deficitul structural.  Prin programul de guvernare noul cabinet îşi propune de asemenea stabilizarea mediului economic şi creşterea gradului de încredere a agenţilor economici şi a capitalului în perspectiva dezvoltării economiei, precum şi evitarea derapajelor economice potenţiale într-un an electoral.  În ceea ce priveşte transporturile și infrastructura, documentul include doar "valorificarea poziției geografice a României și transformarea ţării într-un nod logistic regional".  În domeniul fiscalităţii, guvernul îşi propune să asigure un cadrul fiscal și de reglementare stabil, predictibil, transparent.  "Debirocratizare, simplificare și armonizare a reglementărilor. Elaborarea de măsuri care să asigure un raport corect între stat și contribuabil. Îmbunătățirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea conformării voluntare, modernizarea, profesionalizarea și descentralizarea administrațiilor fiscale. Îmbunătăţirea activităţii ANAF în vederea continuării creşterii veniturilor la buget prin ameliorarea colectării taxelor şi impozitelor. Finalizarea implementării proiectului Băncii Mondiale de restructurare şi reformare a activităţii administraţiei fiscale".

Într-o decizie fără precedent pentru piaţa imobiliară românească, în 2012, compania GTC a scos la vânzare trei din cele patru malluri din reţeaua Galleria, primul semn clar al declinului. Mai exact, GTC era dispusă să vândă centrele comerciale Galleria Buzău, Piatra Neamţ şi Suceava la un preţ de 6-7 mil. euro, plus datoriile asociate. Dezvoltarea celor trei malluri a presupus atragerea unor împrumuturi de 30 mil. euro, a căror povară a fost împărţită cu Aura Investments, partener în cotă egală cu GTC. Cei doi investitori au plasat circa 60 mil. euro în ridicarea centrelor, însă Aura Investments s-a retras din parteneriat în 2010 forţând GTC să îi preia participaţia.  Tranzacţia de vânzare a mallurilor a fost anulată în ultimul moment, după retragerea cumpărătorului, iar GTC a continuat să promoveze vânzarea separată a celor trei proiecte.  Primul vândut a fost Galleria Suceava pentru 1 mil. euro, plus datorii bancare de 8 mil. euro. Cumpărătorul a fost suceveanul Costică Tudosă, proprietarul comerciantului de rulmenţi Primagra. La scurt timp, în acţionariatul GTC a intrat fondul american de investiţii Lone Star, specializat pe achiziţia de active cu probleme. Americanii au ajuns să deţină 56% din GTC şi vor să îşi crească participaţia la 66%, cu intenţia de a prelua integral firma. Schimbarea acţionariatului a adus vânzarea Galleria Buzău. Mallul a fost cumpărat de un comerciant de produse pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, afacerea buzoianului Liviu Avram. Unul dintre primii chiriaşi aduşi de noul proprietar a fost Judecătoria Buzău. Compania a mai scăpat de un credit în luna martie, după ce a predat către Unicredit ansamblul rezidenţial Felicity (324 apartamente) din Băneasa, în contul unei datorii de 25,6 mil. euro.  GTC a primit o lovitură puternică în această vară, când retailerul Cora a decis să-şi închidă hipermarketul din Galleria Arad, cel mai scump mall din portofoliul companiei. În luna august, investitorul a anunţat semnarea unui angajament preliminar de vânzare a centrului comercial din Arad, de care atârnă un credit de 27,8 mil. euro. Mallul din Arad şi cel din Piatra Neamţ, singurele rămase de vândut, sunt evaluate la doar 7,2 mil. euro, deşi costul lor de dezvoltare a fost de peste 80 mil. euro.  Dacă se va realizat vânzarea celor două active, GTC mai rămâne doar cu turnurile City Gate, un activ performant din care deţine 60% şi care generează anual venituri de circa 10 mil. euro.

Pericolul crizei lichiditatilor pare un subiect de nisa, dar numarul comentatorilor care prevestesc un dezastru in pietele financiare este in crestere.  Piata este impartita ca un camp de lupta intre cei care cumpara si cei care vand, iar nivelul lichiditatilor da dimensiunea acesteia.  Dimensiunea este importanta din simplul motiv ca vei gasi intotdeauna cumparatori pentru obligatiuni cu valoare de 10.000 de dolari, dar, daca incerci sa vinzi astfel de titluri cu o valoare de 100 de milioane, s-ar putea sa intampini mari probleme.  Impactul pe care nivelul lichiditatilor il are asupra pietei este invers proportional cu nivelul tranzactiilor.  Cu alte cuvinte, o masa monetara redusa aflata in piata va duce la scaderea preturilor de tranzactionare, iar o lichidare a actiunilor si obligatiunilor detinute de investitori se poate transforma intr-un scenariu de cosmar.  Una ar fi ca multe dintre tranzactii se deruleaza electronic, acest sistem fiind responsabil pentru jumatate din cifra de afaceri inregistrata in Statele Unite.  Sistemul electronic de tranzactionare a atras atentia firmelor IT cu potential care ajuta la asigurarea lichiditatilor si ofera costuri mici pentru operatiuni pentru tranzactiile de nivel redus.  Acest lucru creeaza un miraj care alimenteaza iluzia existentei unor sume de bani colosale in piata, dar care se dovedesc de negasit atunci cand incerci sa le dai de urma.  Investitorii axati pe tranzactii majore au de obicei nevoie de serviciile unei banci, care se transforma intr-un intermediar direct intre vanzatori si cumparatori, ori poate achizitiona unele titluri de valoare in nume propriu, in speranta ca va gasi ulterior un cumparator.  Este una din metodele prin care bancile "niveleaza" anumite neconcordante existente la un aumit moment in piata. Sau asa obisnuia sa fie.  De la declansarea ultimei crize financiare, regulile impuse institutiilor de credit s-au modificat, facand sistemul bancar sa evolueze intr-un perimetru de siguranta.  Unul dintre efectele pozitive este ca detinerea titlurilor a devenit acum prea costisitoare pentru banci, prin urmare acestea fiind nevoite creasca nivelul de lichiditate din pietele de capital.  Dar aceasta chestiune ridica alte probleme, in conditiile in care lumea intreaga este supraindatorata. Programele de relaxare cantitativa lansate pe pietele din SUA, Japonia, Marea Britanie si zona euro au facut ca dobanzile bancare sa se prabuseasca, iar bancile centrale si-au revendicat partea leului din piata de obligatiuni de stat, impingand investitorii in afara acesteia daca vor sa obtina un randament.

La mai putin de o saptamana dupa tragicele evenimente din Paris in care 129 de oameni au fost omorati de ISIS, guvernul francez facea deja doua atacuri aeriene pe teritoriul controlat de grupul terorist in Siria.  Hollande a dat la o parte regulile Uniunii Europene privind deficitul si sumele necesare pentru a sustine financiar aceste raiduri aeriene si a afirmat hotarat: "Pactul de securitate are prioritate in fata pactului de stabilitate", potrivit CNBC.  Cu toate acestea, o analiza clasica militara arata ca toate cheltuielile necesare pentru a purta un razboi pot fi un stimul consistent pentru economie.  "Cheltuielile publice se consolideaza semnificativ pe timp de razboi, iar cheltuielile private slabesc intrucat nesiguranta afecteaza consumul. In schimb, va exista o stimulare consistenta a cererii", explica Willem Buiter, economist sef la Citi Bank. "Razboaiele nu sunt niciodata sustinute financiar printr-un buget echilibrat", completeaza acesta. In plus, Banca Centrala Europeana e gata sa-i intinda lui Hollande o mana de ajutor, sporind stimulentele financare pentru economia regiunii si chiar mai mult, prin scaderea costurilor de imprumut.  Desi declaratiile oficialilor BCE de joi nu au oferit foarte multe detalii, pietele financiare au interpretat miscarea drept un semn ca urmeaza o posibila relaxare cantitativa in luna decembrie. "Toate aceste masuri vor contribui la monetizarea datoriilor si a deficitului Frantei 'pe usa din spate'. Iar daca esti nevoit sa te imprumuti, tocmai s-au creat toate conditiile pentru a face asta intr-un mod 'castigator', insa momentul este si mai bun pentru a tipari bani", crede analistul Citi. Franta este deja una dintre tarile cu cele mai mari cheltuieli militare, in conditiile in care este inconjurata doar de tari vest-europene prietenoase.  Anul trecut, francezii au cheltuit 53,1 miliarde de dolari pe aparare, un nivel similar cu cel al Indiei, o tara cu o populatie mult mai numeroasa si care se invecineaza cu Pakistanul, tara cu care poarta conflicte dintotdeauna.  In plus, Franta detine mai multe arme nucleare decat China.

Revista germană Der Spiegel a venit zilele trecute cu informaţii care nu mai permit unor nume importante să recomande politici sau să dicteze unor guverne care au uitat interesele propriilor naţiuni.    Jean-Claude Juncker, domnul "când situaţia devine serioasă trebuie să minţi", adică preşedintele Comisiei Europene, este primul amintit de publicaţia germană, pe fondul noilor informaţii cu privire la tratamentul fiscal preferenţial acordat unor corporaţii internaţionale în Luxemburg, Olanda şi Belgia.  Jurnaliştii de la Der Spiegel au avut acces la documente interne ale UE, care arată modul în care ţările Benelux au blocat legile europene privind eliminarea paradisurilor fiscale din uniune. "Documentele interne ale UE arată în mod clar acţiunile guvernului luxemburghez, sub conducerea lui Jean-Claude Juncker, pentru atragerea companiilor în ţară prin facilităţi fiscale", scrie revista germană.  În ultimă instanţă, deciziile autorităţilor din Luxemburg sunt de înţeles: bunăstarea naţiunii este asigurată de mediul privat, care se dezvoltă doar într-un mediu favorabil.   Dar este de neînţeles de ce o astfel de oportunitate este negată altor membri ai Uniunii, mai ales când "lecţiile" vin tocmai de la Juncker. De ce competiţia fiscală din Europa, în loc să fie încurajată, este caracterizată deseori drept "dumping" fiscal, iar cei pedepsiţi sunt, de cele mai multe ori, doar ţările fără influenţă la masa puterii de la Bruxelles?  După cum arată Der Spiegel, preşedintele Comisiei Europene a scris participanţilor la întâlnirea G20 de la Ankara că "trebuie să urmeze exemplul Europei în ceea ce priveşte competiţia fiscală neloială". Dicţionarul limbii române include cuvântul "tupeu", dar acesta este mult prea slab pentru a descrie atitudinea lui Juncker.

Financial Times scrie că volumul petrolului stocat acum pe oceanele lumii în petroliere este de două ori mai mare decât în urmă cu un an și ar acoperi întreg consumul mondial pentru mai bine de o zi. În Indonezia, Malaezia și Singapore așteaptă 14 petroliere care au o încărcătură de 35 de milioane de barili, pentru că nu mai exista capacitate de a depozitare pe uscat. Patru petroliere așteaptă în porturile chineze din același motiv. La fel și la Rotterdam si în alte porturi de la Marea Nordului. Iar producătorii nu se opresc – Iranul are petroliere care transporta 40 de milioane de barili care așteaptă să iasă pe ocean prin strâmtoarea Ormuz.  Coadă de multe mile marine pe coasta Texasului, în apropierea portului Galveston. Peste 40 de petroliere de mare capacitate venite din Irak așteaptă să intre în port pentru a descărca țițeiul și trebuie să aștepte în medie cu trei zile în plus față luna iunie, din cauză că începe să fie depășită capacitatea de stocare din zona celor mai mari rafinării americane.  Este un semn clar că prețul petrolului va continua să scadă. Economia mondială nu poate înghiți într-atât de mult pe cât produc în acest moment statele din OPEC, iar, pe de altă parte, cum prețul stocării pe mare a petrolului este unul ridicat, dealerii pun presiune pentru o scădere și mai accentuata a prețului barilului, astfel încât aceasta formă de stocare să fie profitabilă. Stocarea scumpă pe petroliere era considerată o supapă de siguranță pentru ca prețul petrolului să nu scadă mai mult, însă se pare că ea nu a funcționat acum.  Punctul cheie: "iar producătorii nu se opresc"... Hahaha!! Pai dacă producatorii sînt cretini? Nu au nici economii diversificate si performante, si nici nu înțeleg raportul elementar supply-demand, mai ales pe termen lung, a cui e vina?!? Litrul de benzină a ajuns la $0.56 in state, si e tot in scădere... Thanks, stupid OPEC! In 2014, cel mai mare producator de hidrocarburi (petrol+gaz), SUA, a crescut producția cu 1.6 milioane barili de petrol ÎN FIECARE ZI a anului. OPEC (cum, de ce) n-a observat? Pe tema hidrocarburi, alianța SUA-Canada a terminat restul lumii! Numai SUA au investit $200 miliarde in petrol-gaze in 2014 in vederea politicii strategice americane de independență energetică. Ca să nu mai vorbim de investiții masive in energie alternativă. În plus, Canada are rezerve confirmate de 173 miliarde de barili, suficient pt următorii 140 ani (!) la cotele prezente de producție. Se mai miră cineva de situația descrisă in articol??? Recomand comentatorilor bolșevici să se mai informeze asupra cauzelor si dinamicii actuale pe piața energetică...

Scandalul de spionaj din Germania se extinde. După ce în presă au apărut informații conform cărora Serviciul German de Informații Externe (BND) l-a interceptat pe ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, președintele Francois Hollande cere explicații.  “Cerem să ne fie comunicate toate informațiile. Nu pot exista practici de acest tip între aliați. Știu că Angela Merkel va face totul pentru a ne explica exact circumstanțele”, a declarat președintele Franței, scrie Le Figaro.

Holland a mai spus că știa de practicile Serviciului Secret Al Germaniei, dar, spune acesta, “mi s-a spus că aceste practice au încetat total”.  “Doresc să se mai verifice”, a spus răspicat Francois Hollande.  Serviciul German de Informații Externe este acuzat și de alte interceptări. Printre numele vehiculate amintim: UNICEF, Organizația Mondială a Sănătății, postul de radio Voice of America, Curtea de justiție de la Haga.

Banca Centrală Europeană (BCE) ar trebui să reducă sau să încheie programul de relaxare cantitativă mai devreme decât a planificat, întrucât guvernele nu pot să compenseze singure efectele politicii monetare a instituţiei, potrivit consilierilor economici ai cancelarului german Angela Merkel. "Dobânzile scăzute reprezintă riscuri pentru stabilitatea financiară şi erodează modelele de business ale băncilor şi asigurătorilor, pe termen mediu. Aceste probleme nu pot fi rezolvate doar prin reglementări macro-prudenţiale", potrivit raportului anual publicat ieri de comisia de consilieri, formată din cinci economişti. Aceştia estimează că economia Germaniei, cea mai mare din Europa, va avea o creştere de 1,7% în acest an şi de 1,6% în 2016.  Programul BCE de relaxare cantitativă (achiziţii de obligaţiuni) a generat un nivel extrem de scăzut al dobânzilor, pentru toate maturităţile.

"BCE ar trebui să reducă expansiunea activelor instituţiei sau chiar să încheie programul mai repede decât a planificat", atrage atenţia raportul. Amintim că BCE vrea ca achiziţiile de active, în sumă de 1.100 de miliarde de euro (lansate în martie 2015), să se încheie cel mai devreme în septembrie 2016.

Yesss....vrem afara din UE !!!!!

Parlamentul regional din Catalonia a votat, luni noiembrie  09 2015 , o rezoluție pentru începeterea procesului de separare de Spania.  Guvernul central de la Madrid a promis că va bloca foaia de parcurs spre independență.  Declarația de secesiune, primul pas despre care partidele pro-independență speră că va duce la desprinderea regiunii de Spania și la crearea unei republici independente în interval de 18 luni, a primit susținerea majorității legislativului regional.  72 de deputați (din 135) au adoptat această rezoluție care lansează un proces ce vizează crearea "unui stat catalan independent care ia forma unei republici", scrie agerpres.  Susținătorii unității Spaniei au primit rezultatul votului în picioare, desfășurând drapelurile Spaniei și Cataloniei.  Contribuția Cataloniei, regiune cu 7,5 milioane de locuitori, la Produsul Intern Brut al Spaniei este de 20%.

SNGN Romgaz (SNG) a înregistrat în trimestrul trei un profit de 975,3 milioane lei, în scădere cu 12,4% faţă de 1,11 miliarde lei în aceeaşi perioadă din anul precedent, arată raportul trimestrial aferent primelor nouă luni. Cifra de afaceri a companiei s-a situat la nivelul de 2,93 miliarde lei, mai mică cu 10,8% faţă de trimestrul trei din 2014, când a fost de peste 3,28 miliarde lei. Veniturile s-au diminuat cu 9,5%, la 3,14 miliarde lei iar cheltuielile au fost mai mici cu 5,7%, la aproape 1,95 milioane lei.  Producţia de gaze naturale a fost asemănătoare cu cea aferentă din T3 2014 (peste 1,35 miliarde mc faţă de 1,36 miliarde mc) iar producţia pe primele nouă luni a fost cu 2,21% mai mică faţă de cea a perioadei similare din 2014 (4,13 miliarde mc faţă de aproape 4,23 miliarde mc). Cheltuielile de exploatare sunt mai mari comparativ cu cele programate, fiind afectate în principal cu ajustarea pentru deprecierea creanţelor comerciale în valoare de 187,9 milioane lei şi cu ajustarea parţială a imobilizărilor necorporale privind lucrările de explorare în Marea Neagră în valoare de 133 milioane lei. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, performanţele societăţii au fost afectate în principal de diminuarea cu 2,66% a cererii de consum a gazelor naturale pe piaţa din România, arată raportul remis Bursei.

“Negocierile cu Marea Britanie, care a prezentat o serie de exigenţe pentru rămânerea în UE, vor fi foarte, foarte dificile”, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. “Trebuie să spun că va fi foarte dificil să ajungem la un accord”, a spus preşedintele Consiliului European în cadrul unei conferinţe de presă organizate la finalul summitului UE de la La Valletta. “Este o parte foarte, foarte dificilă”, a subliniat oficialul european. “Vom face tot posibilul împreună cu Comisia Europeană” pentru a derula aceste negocieri, dar “nu există nicio garanţie că vom putea face acest lucru înainte de luna decembrie”. Donald Tusk a adăugat că el însuşi şi Jean-Claude Jucker, preşedinte al Comisiei Europene, s-ar putea implica dacă va fi necesar. Juncker a declarat în Malta că de săptămâna viitoare Executivul comunitar va sonda statele membre în privinţa disponibilităţii lor de a accepta solicitările Marii Britanii. Comisia Europeană a anunţat deja în această săptămână că găseşte “foarte problematice” unele dintre condiţiile puse de prim-ministrul David Cameron pentru a face campanie în favoarea menţinerii ţării sale în UE, în cadrul unui referendum prevăzut să aibă loc până la finalul lui 2017. Cameron a detaliat patru astfel de solicitări. El a cerut ca UE să recunoască că este un club al mai multor monede şi să nu dezavantajeze statele nemembre ale zonei euro în deciziile sale. De asemenea, el cere ca accentul să fie pus pe competitivitatea pieţei unice şi să se simplifice reglementările în vigoare. În plus, Cameron vrea ca ţara să fie scutită de obligaţia de a se îndrepta spre “spre o Uniune tot mai strânsă” şi a făcut apel la o consolidare a puterii parlamentelor naţionale. În final, David Cameron solicită pârghii pentru a putea controla mai bine imigraţia cetăţenilor UE, de exemplu prin suspendarea ajutoarelor sociale timp de patru ani”, mai citim în ft.com

“Tot mai multe ţări europene îşi întăresc frontierele”, titrează The Wall Street Journal.

“Suedia și Slovenia au procedat la un control mai strict al frontierelor lor, în încercarea de a atenua tensiunea cauzată de migranții care îşi fac drum prin sud-vestul Europei spre nordul bogat. Suedia va restabili provizoriu controalele la frontierele sale pentru a face faţă afluxului continuu de migranţi ce "ameninţă ordinea publică" şi complică misiunea serviciilor de imigraţie. "Un număr record de refugiaţi sosesc în Suedia. Oficiul de migraţie este sub presiune. Poliţia estimează că există o ameninţare la adresa ordinii publice", cu sute sau chiar mii de migranţi fără adăpost şi copii neînsoţiţi ce dispar fără să aibă nimeni grijă de ei, a explicat ministrul de Interne, Anders Ygeman. "Vom restabili controalele la frontierele noastre naţionale joi la 12.00 pentru o perioadă de zece zile", a adăugat el. "Semnalul nostru către restul UE este extrem de clar - Suedia este ţara care şi-a asumat cea mai mare responsabilitate pentru criza refugiaţilor", a mai notat ministrul de interne Anders Ygeman într-o conferinţă de presă ţinută de guvernul de centru-stânga. 80.000 de migranţi au sosit în ţara scandinavă din Septembrie, aproape la fel de mulţi ca în întreg anul 2014.”

“Europa încearcă să închidă rutele migranților din Africa și Turcia”, scrie Le Monde.

„Turcia va fi inima unui summit special al Uniunii Europene desfăşurat joi la Malta, privind criza migranților. Această întâlnire informală va avea loc după o reuniune între liderii europeni și africani, de asemenea în domeniul migrației, desfăşurat la Valletta miercuri și joi. Liderii africani au denunţat "două greutăți, două măsuri" în atitudinea Uniunii faţă de migranții care sosesc din Africa faţă de cei care ajung pe teritoriul UE venind din Siria. În Malta, Uniunea ar trebui să anunțe un Fond de urgenţă pentru Africa în valoare de 1,8 miliarde de euro, o sumă relativ modestă, inclusiv în proiecte cum ar fi consolidarea controalelor la frontieră.”

Partidul Noua Dreaptă organizează un miting de protest împotriva cotelor de refugiaţi şi de solidaritate cu poporul francez în data de 18 noiembrie, ora 19:30 în Piaţa Universităţii, pe treptele TNB, informează un comunicat de presă al partidului. "Cu această ocazie vom cere prim-ministrului desemnat Dacian Cioloş să se alăture poziţiei ţărilor vecine Ungaria, Slovacia şi Polonia şi să nu accepte cotele obligatorii de imigranţi musulmani. De asemenea, vom cere abrogarea HG 372/2015 printr-o Ordonanţă de urgenţă prin care terenul în suprafaţă de 11.295 mp din Bucureşti, concesionat pentru construcţia celei mai mari moschei din Europa, să revină în proprietatea Statului Român", potrivit comunicatului de presă citat.  Partidul Noua Dreaptă solicită premierului desemnat Dacian Cioloş să reacţioneze în faţa atentatelor islamiste de la Paris şi să nu accepte cote obligatorii de imigranţi în România.  În comunicatul PND se mai precizează: "Cel puţin doi dintre atacatorii musulmani care au nimicit cu bestialitate peste 130 de vieţi nevinovate la Paris au ajuns ca refugiaţi în capitala Franţei. Noua Dreaptă a avertizat încă din luna iunie că printre aşa zişii refugiaţi se strecoară şi islamişti radicali şi terorişti ai statului islamic. Din păcate atentatele de la Paris ne-au dat dreptate. Primirea miilor şi zecilor de mii de refugiaţi în România va expune şi ţara noastră unui risc de proporţii ca şi celelalte ţări europene cu un număr mare de imigranţi musulmani. Va fi doar o chestiune de timp până când şi în România se vor număra victimele unei atac terorist".  În acelaşi timp, şi construcţia celei mai mari moschei din Europa în capitala României, cu un centru de studii islamice pentru mii de studenţi musulmani, "va deschide ţara noastră invaziei musulmane şi o va plasa în vizorul islamiştilor radicali", susţine PND în comunicatul de presă remis redacţiei.  Partidul Noua Dreaptă consideră că "siguranţa naţională şi vieţile românilor nu pot fi puse în pericol pentru a mulţumi Uniunea Europeană prin acceptarea cotelor de refugiaţi". "Avertizăm prim-ministrul desemnat Dacian Cioloş că primirea miilor de refugiaţi musulmani încalcă grav Art. 3 din Constituţia României care prevede că «Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine».Premierul desemnat Dacian Cioloş va fi responsabil pentru orice act de terorism pe teritoriul României, dacă pune cererile Comisiei Europene deasupra Interesul Naţional, siguranţei naţionale şi a Constituţiei României", se mai arată în comunicat. 

Depunerea mandatului Guvernului i-a incurcat Guvernatorului Isarescu planurile privind o relaxare a politicii monetare prin reducerea rezervelor minime obligatorii. Inca de acum un an Isarescu afirma ca va continua reducerea treptata a rezervelor minime obligatorii la lei si valuta, fara sa afecteze rezerva valutara, insa evolutiile politice din ultimele zile l-au obligat sa isi amane planurile. "Fara o lege a bugetului pe 2016 si avand in vedere incertitudinea politica in curs provocata de demisia Guvernului,  guvernatorul BNR nu a mai  reiterat mesajul sau privind reducerea treptata a rezervelor minime obligatorii. Ne asteptam insa ca pe masura ce tensiunea politica se risipeste, banca centrala isi va refirma disponibilitatea de reducere a RMO", spune economistul sef al ING, Ciprian Dascalu...."La conferinta de presa guvernatorul a spus ca actualul context este mult mai dificil din punct de vedere al politicii monetare. El a mentionat ca incertitudinile privind mixul de politici ar putea creste pana la formarea unui nou guvern, mai ales ca bugetul nu a fost inca elaborat", spun si economostii BCR.  "Astazi s-a desfasurat la Banca Nationala a Romaniei ultima sedinta de politica monetara din 2015. BNR se arata preocupata cu privire la intensificarea incertitudinilor externe (divergentele in sfera economiei reale si in ceea ce priveste politicile monetare in principalele economii ale lumii) si interne (criza politica, procesul de desemnare a unui nou Guvern, mai ales in contextul absentei unui proiect de buget pe 2016).   La Conferinta de Presa Guvernatorul BNR a pus accent pe stabilitatea economiei interne si importanta consolidarii acesteia, lasand sa se inteleaga ca un Guvern de tehnocrati ar fi o solutie pentru un mix echilibrat de politici economice pana la derularea alegerilor generale (in toamna anului 2016).   Referitor la impactul tensiunilor politice la nivel de economie dl. Isarescu a subliniat importanta formarii rapide a unui nou Cabinet.  In scenariul macroeconomic central (revizuit recent) ne asteptam ca Banca Nationala a Romaniei sa initieze un nou ciclu monetar in a doua jumatate a anului viitor, pe fondul perspectivelor de evolutie a economiei la un ritm peste potential si de inflexiune a dinamicii preturilor de consum.  Pe de alta parte, previzionam ca BNR va relua ciclul de normalizare a nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii (convergenta acestora catre Zona Euro) in primul trimestru al anului viitor". 

BUCURESTI - Premierul desemnat Dacian Cioloş a anunţat, astăzi, echipa de miniştri, într-o conferință de presă, la Camera Deputaților.  Astfel, lista membrilor Guvernului propusă de Dacian Cioloş este:
     Vicepremier şi Ministrul Economiei: Costin Grigore Borc
     Vicepremier şi Ministrul Dezvoltării: Vasile Dâncu
     Ministrul Afacerilor Externe: Lazăr Comănescu
     Ministrul Afacerilor Interne: Petre Tobă
     Ministrul Agriculturii: Achim Irimescu
     Ministrul Apărării Naţionale: Mihnea Motoc
     Ministrul Culturii: Vlad Alexandrescu
     Ministrul Energiei: Victor Vlad Grigorescu
     Ministrul Educaţiei: Adrian Curaj
     Ministrul Finanţelor Publice: Anca Paliu Dragu
     Ministrul Fondurilor Europene: Aura Carmen Răducu
     Ministrul Justiţiei: Cristina Guseth
     Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Cristiana Paşca Palmer
     Ministrul Muncii: Claudia Anca Moarcăş
     Ministrul pentru Societatea Informaţională: Marius Raul Bostan
     Ministrul Sănătăţii: Andrei Baciu
     Ministrul Tineretului și Sportului: Elisabeta Lipă
     Ministrul Transporturilor: Marian Costescu
     Ministrul pentru Dialog Social: Violeta Alexandru
     Şeful Cancelariei Primului Ministru: Ioan Dragoş Tudorache
     Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Preturindeni: Dan Stoenescu
     Ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul şi Societatea Civilă: Cristian Ciprian Bucur. 

Urmatoarea criza financiara este aproape, sosirea ei este doar o problema de timp, dar inca nu s-au rezolvat problemele din sistemul global ce au iesit brutal la suprafata dupa ultima criza financiara, scrie The Guardian.   Acesta este mesajul ultimului raport de Stabilitate Financiara Globala realizat de Fondul Monetar International, document ce se vrea o trezire la realitate pentru ministrii de finante si bancherii centrali ce se reunesc in Peru, la Lima, pentru intalnirea anuala.  Politicile de stimulare monetara masiva au readus cresterea in economiile dezvoltate dupa recesiunea profunda ce a venit dupa criza declansat odata cu prabusirea Lehman Brothers in 2008. Dar ceea ce FMI numeste “transferul” catre o revenire mai sustenabila - fara propteaua costurilor ultra-ieftine de imprumut - nu a fost materializat pana acum.  Intre timp, banii ieftini creati pentru a salva economiile dezvoltate au inundat pietele emergente, umfland bule ale preturilor activelor, si incurajand companiile si guvernele sa profite de costurile neobisnuit de reduse ale imprumuturilor pentru a-si escalada nivelul de indatorare.  Bilanturile sunt intinse la maxim in multe banci si companii din economiile emergente. Aceste companii au devenit mult mai sensibile la un posibil stres financiar”, spune FMI.  In plus, esecul incercarii de a petici sistemul financiar international dupa ultima criza - prin asigurari ca bancile din pietele emergente detin destul capital si prin limitarea imprumuturilor cu profil de risc ridicat - inseamna ca un nou soc de tipul Lehman Brothers ar putea fi factorul declansator al unei noi panici globale.  “Socurile isi pot avea punctul de origine in economii avansate sau emergente si - combinate cu vulnerabilitati sistemice nerezolvate - pot duce la perturbari in pietele globale si la o secare brusca a lichiditatii din piete in multe sectoare”, spune FMI, avertizand ca unele piete par a fi "fragile".  Asa ca, in timp ce Rezerva Federala americana pregateste terenul pentru dobanzi pentru vremuri de pace financiara, dupa nivelurile de urgenta din ultimii sapte ani, pietele financiare se confrunta cu ceea ce FMI numeste “o ajustare fara precedent”.  Avertismentul Fondului Monetar International are ecou si in alte institutii. De exemplu, economistul-sef al Bancii Angliei, Andy Haldale, a argumentat ca lumea intra in ultimul episod al unei “crize in trei parti”.  Unctad, agentia Organizatiei Natiunilor Unite pentru comert si dezvoltare ar dori ca marile economii ale planetei sa accelereze cheltuielile publice pentru a contracara scaderea economiilor emergente. De asemenea, Bank for International Settlement considera ca ratele de dobanda au fost prea scazute pentru prea mult timp, incurajand prea multe asumari de riscuri in pietele financiare.   FMI nu a renuntat inca la speranta ca se va ajunge la ceea ce numeste o “normalizare de succes” si nominalizeaza o serie de conditii ce trebuie indeplinite pentru atingerea ei, de la o rebalansare reusita a cresterii economice din China la "asigurari impotriva lipsei de lichiditate" in pietele financiare.  Totusi, esecul decidentilor din intreaga lume de a tine sub control problemele sistemului financiar international in ultimii sapte ani, in ciuda precedentului Lehman Brothers si a ceea ce s-a intamplat dupa prabusirea acestuia, sugereaza ca orice masuri vor fi luate acum vor fi probabil prea putin si prea tarziu.

"Război în plin Paris", titrează Le Figaro, încadrând fotografia de pe prima pagină într-un chenar negru, în semn de doliu.   "Carnagiu la Paris", a scris Liberation, în timp ce Aujourd'hui en France a titrat "Masacru terorist în plin centrul Parisului", iar La Voix du Nord a ales să-şi titreze materialul cu "Oroare la Paris".   Publicaţia Le Parisien titrează 'Încă o dată, este război'. 'În numele martirilor de ieri, al victimelor nevinovate, şi în numele Republicii, Franţa va şti să rămână unită şi să facă front comun', scrie publicaţia citată.   'Barbaria teroristă a atins o etapă istorică. Este imposibil să nu faci o legătură între aceste evenimente sângeroase şi luptele care au loc în Orientul Mijlociu. Franţa îşi joacă acolo rolul său şi trebuie să-şi continue acţiunile', scrie directorul cotidianului Liberation, Laurent Joffrin.  Pentru publicaţia regională l'Est Républicain, 'ameninţarea teroristă ajunsă deja pe teritoriul francez pune ţara într-o stare de război permanentă'.

Oroare!', titrează pe fond negru cotidianul sportiv L'Equipe, în contextul în care autorii atentatelor au vizat şi Stade de France, unde vineri seară se desfăşura meciul amical de fotbal între echipele naţionale ale Franţei şi Germaniei. 'Eram Charlie, suntem Paris!', scrie pe prima pagină ziarul République des Pyrénées, aluzie la atacul terorist comis în luna ianuarie la sediul publicaţiei franceze de satiră Charlie Hebdo.   Şi majoritatea ziarelor europene consacră prima pagină atacurilor teroriste din Paris. "Asediul sângeros al Parisului", titrează cotidianul britanic The Daily Telegraph, în timp ce The Independent face referire la un "Masacru pe străzile Parisului"...
Ministerul Afacerilor Externe anunță cu profund regret că decesul a doi cetățeni români în atacurile produse în cursul nopții trecute în capitala Franței a fost confirmat de autoritățile franceze. MAE informează că Ambasada României la Paris este în legătură cu familiile acestora și le va acorda asistența consulară necesară", precizează un comunicat remis sâmbătă AGERPRES.
MAE amintește că un cetățean român a fost rănit ușor în atacurile survenite în cursul nopții în capitala Franței. Persoana în cauză a primit îngrijiri la un spital din Paris și, în cursul dimineții, a fost externată.

Un raport coordonat de Eurodad (Rețeaua europeană privind datoria și dezvoltarea) dezvăluie că majoritatea țărilor analizate nu reușește să limiteze evaziunea și ocolirea sistemului fiscal și că multinaționalele și particularii bogați găsesc aici „numeroase oportunități să ascundă banii. „Germania și Luxemburgul sunt în continuare în fruntea listei și oferă o serie de mijloace de disimulare a proprietarului (unei întreprinderi - n.r.) sau de spălare de bani.”  Spălarea de bani, care constă în a face să pară legali banii oținuți din criminalitate, a fost adeseori legată de terorismul internațional.  Pe 15 noiembrie 2014, Consorțiul Internațional al Ziariștilor de Investigații a dezvăluit că Luxemburgul a acordat aranjamente fiscale foarte favorabile unor multinaționale. Acestea au fost făcute în perioada în care Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei Europene, era ministru de Finanțe și apoi premier al Luxemburgului. La rândul său, Berlinul se opune realizării unui registru centralizat care să-i listeze pe proprietarii beneficiari și să asigure un acces public la informații, arată autorii raportului.  Mai multe scandaluri bancare recente au pus în lumină rolul sistemului în disimularea proprietarilor reali ai firmelor și în facilitarea albirii banilor.  În februarie 2015, a doua bancă a țării, ca mărime, Commerzbank, a fost vizată de o anchetă. Potrivit unor surse citate de EurActiv, banca ar fi ajutat unii clienți să ocolească fiscalitatea prin intermediul Luxemburgului. Alte anchete asupra a cel puțin alte trei bănci se află în desfășurare. Una dintre ele ar fi negociat o amendă de 22 de milioane de euro cu autoritățile germane după ce a participat la crearea de societăți-paravan în Luxemburg pentru a disimula fonduri.  În iulie 2015, Hypovereinbank a plătit o amendă de 20 de milioane de euro și a promis să ajute autoritățile în investigațiile lor privind o structură creată de mai multe bănci, printre care și Deutsche Bank.  Acestea ar fi ajutat conttribuabilii să exploateze o falie în reglementările care le permit să primească două chitanțe de impozit pentru un singur vărsământ.  Angela Merkel a fost cel mai aprig susținător pentru ca Jean-Claude Jucker să devină șeful Comisiei Europene. Drept urmare, arareori, Jucker își permite să aibă poziții diferite de cele ale prietenei sale de la Berlin.  Printre cele 15 țări analizate de raport nu se află și România.

Atentate in PARIS ...rapoarte ...peste 40 de morti...

Comisia Europeana prognozeaza pentru anul 2017 o iesire a Romaniei din limita de deficit de 3% (stabilita prin criteriile de la Maastricht), ceea ce ar insemna plasarea tarii in procedura de deficit excesiv. "Presupunand ca nu se vor mai schimba deciziile, deficitul este proiectat sa cresca mult peste 3% din produsul intern brut in anul 2017. Cel mai mare impact il are noul Cod fiscal, care implica taieri de taxe insumand 1,25% din PIB in anul 2017. In special, contine o taiere suplimentara a TVA standard de la 20% la 19% si eliminarea accizei suplimentare la carburanti si a taxei speciale pe constructii" - mai arata Comisia Europeana. Ca urmare a relaxarii fiscale, "deficitul structural este estimat sa creasca de la aproximativ 1% din PIB in 2015 pana la aproape 4% in anul 2017", avertizeaza Comisia. In Prognoza de toamna emisa joi, Comisia Europeana estimeaza un deficit structural de 0,8% din PIB in anul 2015, 2,7% in 2016 si 3,8% in 2017. Astfel, Romania ar urma sa iasa inca din anul 2016 din tinta de deficit structural de 1%, asumata prin MTO (obiectivele pe termen mediu). Deficitul bugetar este estimat de Comisie la 1,2% din PIB in 2015, 2,8% in 2016 si 3,7% in 2017.  Astfel, tara va iesi din tinta de deficit bugetar asumata anterior de Romania, 1,2% din PIB pe anul 2016, iar in 2017 ar urma sa depaseasca si limita de 3% peste care Bruxelles-ul declanseaza procedura de deficit excesiv.  Cu toate acestea, prognoza de toamna a Comisiei Europene este mai optimista decat cea emisa anterior. In prognoza de primavara, din luna mai, Bruxelles-ul intrevedea un deficit structural de 1,3% din PIB in anul 2015 si de 3,4% din PIB in 2016. De asemenea, atunci Comisia prognoza un deficit bugetar de 1,6% in 2015 si 3,5% in 2016.  In privinta cresterii economice, Comisia Europeana a revizuit in sus estimarile facute in primavara. parametri estimati de Comisia Europeana pentru Romania in perioada 2015-2017:

• Deficitul de cont curent este estimat sa creasca pana la 1,9% in 2016 si 2,6% in 2017.
• Investitiile private ar urma sa isi contiune cresterea, datorita revitalizarii constructiilor de locuinte si a scaderii costurile de creditare, noilor stimulente fiscale si perspectivelor de crestere economica robusta.
• Investitiile publice sunt programate sa creasca in anul 2015, ultimul in care mai pot fi absorbitte fonduri europene din perioada de programare 2007-2013, dar este probabil sa aiba performante scazute comparativ cu bugetul initial pe anul 2015. In anul 2016, se asteapta o scadere a investitiilor publice, odata cu scadarea absorbtiei fondurilor europene, pentru ca in anul 2017 s acreasca din nou.
• Inflatia anuala medie este estimata sa ajunga la -0,4% in anul 2015, ca urmare a taierii TVA la alimente incepand cu iunie, preturilor reduse la energie si a inflatiei scazute din UE. De la mijlocul anului 2016, cererea interna puternica este asteptata sa impinga din nou inflatia in teritoriu pozitiv. Inflatia anuala medie este prognozata la -0,3% in 2016 si +2,3% in 2017. In 2016 si 2017, riscul de crestere a inflatiei este sustinut de cresterea salariului minim si a salariilor din sectorul bugetar.
• Somajul a scazut la 6,8% in anul 2015 si se asteapta sa coboare pana la 6,5% pana in 2017. Cresterile salariale sunt asteptate sa persiste si in 2016 si 2017.

'Până în anul 2060, populaţia în vârstă de muncă (15 - 64 ani) se va reduce cu 44,0%, ajungând la aproximativ 7,506 milioane persoane. Scăderea populaţiei de 15 - 64 ani va fi moderată până în anul 2030 şi mai accentuată spre sfârşitul orizontului de proiectare (anul 2060), principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea naturală a populaţiei', precizează INS.  În profil teritorial, populaţia de 15 - 64 ani va înregistra o scădere în toate regiunile ţării. Până în anul 2060 este anticipată o diminuare mai accentuată a populaţiei în regiunile Sud-Muntenia (cu aproape 1,139 milioane locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (cu aproximativ 820.000 locuitori). Diminuări ale populaţiei între 603.000 şi 695.000 persoane se vor mai înregistra în regiunile Centru, Nord-Est şi Nord-Vest. Regiunile Sud-Vest Oltenia şi Vest vor continua să se încadreze, în anul 2060, în grupul celor cu cel mai mic număr al populaţiei adulte în vârstă de muncă (15 - 64 ani), la polul opus menţinându-se regiunile Nord-Est, Nord-Vest şi Bucureşti-Ilfov   Potrivit Institutului, pentru ambele sexe, o scădere semnificativă se va înregistra la grupele de vârstă 25 - 34 de ani şi 35 - 44 de ani.   'Pe termen scurt, până în anul 2030, populaţia în vârstă de 15 - 64 ani se va menţine în jur de 12 milioane. După anul 2030, în populaţia în vârstă aptă de muncă vor începe să intre generaţiile mai puţin numeroase, născute după anul 2010. De aceea, segmentul 15 - 24 ani se va diminua treptat, ajungând să reprezinte, în anul 2060, 15,5% din totalul populaţiei de 15 - 64 ani. Grupele 'mature' de 35 - 44 ani din cadrul populaţiei apte de muncă se vor diminua în paralel cu creşterea populaţiei în prag de pensionare, creând în timp dezechilibre pe piaţa muncii. Dacă la 1 ianuarie 2015 ponderea populaţiei de 35 - 44 ani a fost de 23,1% din totalul populaţiei în vârstă de muncă, în anul 2060 ponderea populaţiei de 35 - 44 ani se va reduce la 19,5%. Ponderea populaţiei în vârstă de 55 - 64 de ani va creşte de la 20,3% (în anul 2015) la 23,7% din totalul populaţiei în vârstă de muncă (în anul 2060)', spune INS.

Producţia industrială a Germaniei a înregistrat în septembrie cel mai semnificativ declin din ultimele 12 luni, datele sugerând că avansul celei mai mari economii europene a încetinit în trimestrul trei din 2015, din cauza dificultăţilor de pe pieţele emergente, transmit Deutsche Welle şi Reuters.  Producţia, ajustată în funcţie de factorii sezonieri şi inflaţie, a scăzut cu 1,1% în septembrie, după un declin de 0,6% în august, arată datele publicate vineri de Ministerul Economiei de la Berlin. Analiştii se aşteptau la un avans de 0,5%.  'Datele pentru trimestrul trei nu arată deloc bine şi contrastează cu încrederea investitorilor, care încă este la un nivel ridicat. Pe fondul dificultăţilor cu care se confruntă pieţele emergente, e greu să ne imaginăm o redresare rapidă a industriei germane, dar consumul rămâne singura rază de speranţă', a afirmat economistul Ulrike Kastens, de la Sal. Oppenheim. Şi comenzile industriale au scăzut în septembrie cu 1,7%, ceea ce indică un posibil declin al exporturilor pe principalele pieţe ale Germaniei din ţările emergente.   Conform estimărilor Comisiei Europene publicate joi, PIB-ul Germaniei ar urma să înregistreze o creştere de 1,7% anul acesta şi de 1,9% anul viitor, după un avans de 1,6% în 2014.  Economia germană a înregistrat un avans de 0,4% în trimestrul doi din 2015, după o creştere de 0,3% în primele trei luni ale acestui an. Comparativ cu cel de-al doilea trimestru al anului trecut, PIB-ul Germaniei a crescut cu 1,6%.

BNR estimează că inflaţia rămâne în teritoriu negativ în următoarele trei trimester -   BNR reconfirmă că rata anuală a inflaţiei se va menţine în teritoriu negativ pe tot parcursul următoarelor trei trimestre, urmând să revină la valori pozitive, dar până la începutul anului 2017 se va plasa sub limita inferioară a intervalului ţintei, de 2,5% plus/minus un punct procentual, transmit surse din presă. "Noua prognoză reconfirmă perspectiva menţinerii ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ pe parcursul următoarelor trei trimestre şi a revenirii ei ulterioare la valori pozitive, plasate, până la începutul anului 2017, sub limita de jos a intervalului ţintei", a declarat astăzi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă după şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie.  Banca Naţională a României (BNR) a decis, joi, menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul actual de 1,75% pe an, potrivit unui comunicat al BNR.  În şedinţa de politică monetară s-a hotărât, totodată, păstrarea ratelor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută şi gestionarea adecvată a lichidităţii în sistemul bancar.  "Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, document ce va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 9 noiembrie 2015", se precizează în comunicat. 

Reuniţi la Bruxelles în timp ce o femeie şi doi copii mureau pe mare în largul coastelor Turciei, cancelarul german Angela Merkel şi premierul grec Alexis Tsipras s-au întâlnit cu liderii altor nouă ţări de pe ruta de la Marea Egee către Germania, folosită de peste o jumătate de milion de oameni care au sfidat frontierele Uniunii Europene (UE) şi sârma ghimpată.  După negocieri care au început duminică seara cu ceea ce unii oficiali au numit o rundă de atacuri furioase între lideri, cele 11 guverne participante au emis un document prin care se angajează să coopereze printr-un plan de acţiune în 17 puncte, ce include crearea a 100.000 de locuri în centre de migrare, cu ajutorul ONU, pentru 100.000 de persoane, dintre care jumătate în Grecia.  "O acţiune unilaterală poate declanşa o reacţie în lanţ", se arată în declaraţia comună - ceea ce reflectă deja un fapt, în contextul în care diverse state şi-au închis frontierele sau au condus ori lăsat autobuze pline cu migranţi neînregistraţi la frontierele vecinilor lor.  "Ţările afectate trebuie, de aceea, să discute unele cu altele. Vecinii trebuie să coopereze de-a lungul rutei", se arată în document.  "Am spus foarte clar că politica mutării pur şi simplu a persoanelor trebuie să înceteze", a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene (CE), gazda mini-summitului.  Merkel, a cărei cotă de popularitate scade după ce a deschis frontierele Germaniei unor sute de mii de sirieni, a cerut reuniunea la doar zece zile după ultimul dintr-o serie de summituri UE în format complet dedicate crizei migraţiei. Ea a declarat că este urgent să se ajungă la o soluţie umană pentru zecile de mii de oameni blocaţi la frontiere în Balcani, în frig şi ploaie.  "Imaginile din ultimele zile nu sunt în concordanţă cu valorile noastre", le-a spus ea jurnaliştilor, după ce a obţinut acordul participanţilor în vederea oferirii de adăpost, hrană şi îngrijire migranţilor, cu ajutorul, după caz, al UE sau unor împrumuturi internaţionale avantajoase.  "Europa trebuie să arate că este un continent al valorilor, un continent al solidarităţii", a subliniat ea, adăugând că "acesta este un bloc în construcţie... dar avem nevoie să adoptăm multe alte măsuri".  Ea a subliniat, de asemenea, asupra necesităţii continuării negocierilor cu Turcia, principala ţară de tranzit către Europa nu doar pentru refugiaţi sirieni şi irakieni, ci şi pentru numeroşi afgani şi pakistanezi, consideraţi de către UE "imigranţi economici", pe care nu-i doreşte.

Sindicatul angajaţilor BRD va picheta luni şi marţi sediul central al băncii, între orele 11:00-13:00, după ce negocierile pentru contractul colectiv de muncă au eşuat, ei cerând creşterea salariilor cu 100 lei brut pentru cei care lucrează de minim 3 ani în BRD şi o primă de 700 lei pentru haine.     Astfel, reprezentanţii sindicatului spun că sunt nemulţumiţi din cauza aspectelor nesoluţionate în urma unei concilieri din 26 octombrie, potrivit unui comunicat transmis vineri.  Aceştia vor majorarea salariilor de bază cu 100 lei brut pentru toţi salariaţii cu minim trei ani vechime în BRD la jumătatea acestui an, reprezentând cotă parte din inflaţia neacordată în perioada 2009-2014.  Totodată, solicită acordarea unei prime de 700 lei net pentru a-şi cumpăra ţinute business, aşa cum le cere grupul financiar prin regulament intern.  Angajaţii doresc să-şi păstreze prima de participare la profit, după ce patronatul a propus eliminarea acestui drept în schimbul suplimentării primei de ziua băncii, care este condiţionată însă de atingerea unui obiectiv pe care sindicaliştii îl consideră nefezabil, respectiv păstrarea numărului de clienţi activi.  De asemenea, aceştia mai revendică protecţia liderilor încă un an de la terminarea mandamtului, drept care a existat în contractul colectiv de muncă, însă pe care patronatul BRD nu doreşte să-l păstreze în continuare.  "Sindicatul Impact avertizează că, dacă şi după pichetare, patronatul BRD-Groupe Societe Generale va avea aceeaşi atitudine inflexibilă legată de revendicările salariaţilor, va declanşa greva, conform prevederilor legii. Rămânem preocupaţi de calitatea serviciilor asigurate clienţilor, fără să afectăm interesele acestora, în condiţiile asigurării unui tratament decent al salariaţilor din partea patronatului", se precizează în comunicat. 

ITALIA - Bloomberg News a obţinut documente juridice aferente cazului, acestea confirmând o ştire apărută în cotidianul Il Fatto Quotidiano.  Banca BPS a fost plasată sub administrarea specială în februarie 2013 de către Ministerul de Finanţe, la cererea băncii centrale, în urma unei inspecţii care a găsit nereguli în cadrul instituţiei financiare şi un deficit semnificativ de capital.  Noii administratori ai BPS au vândut banca în 2014 către Banco di Desio e della Brianza, prin intermediul unei emisiuni de acţiuni, în valoare de 140 de milioane de euro, rezervată pentru Banco di Desio, după cum scrie Wall Street Journal.  Riziero Angeletti, avocatul acţionarilor BPS, a declarat că tranzacţia supervizată de Banca Italiei a generat pierderi importante pentru clienţii săi şi pentru mai mult de 20 de mii de alţi acţionari, care deţineau împreună 51% din capitalul social al băncii.  În urma vânzării către Banco di Desio, acţionarii BPS au devenit minoritari, cu doar 10% din capital, conform articolului din Wall Street Journal.  Verdictul de anul trecut al Consiliului de Stat, instituţia juridico-administrativă care asigură respectarea legalităţii la nivelul administraţiei publice din Italia, arată că BPS nu ar fi trebuit plasată sub administrare specială, conform ştirii de la Bloomberg.  Decizia Consiliului a reprezentat factorul principal al acţiunii lansate în justiţie de către foştii acţionari majoritari. Acuzaţiile de fraudă, corupţie şi abuz de putere sunt cercetate de procurorii din oraşul Spoleto. Reprezentanţii Băncii Italiei nu au dorit să comenteze informaţiile din presă.  Luigi Leone, şeful principalului sindicat din cadrul băncii centrale, a declarat că "dacă este sub investigaţie, atunci guvernatorul trebuie să se autosuspende până la clarificarea situaţiei", după cum mai scrie Bloomberg.  Conform ştirilor din presa italiană, Ignazio Visco a avut o întâlnire cu preşedintele ţării, Sergio Mattarella, dar nu au fost oferite detalii despre agenda întâlnirii. În calitatea sa de guvernator al Băncii Italiei, Ignazio Visco este şi membru al principalului organ de decizie al BCE, Consiliului Guvernatorilor.

                                                                                                                                                                                                               

MUNTENEGRU - Mii de oameni s-au încăierat cu forţele de ordine. Mulţimea a început să arunce cu cu petarde şi sticle incendiare în oamenii legii, încercând să rupă barajul și să intre în clădirea Parlamentului. Forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene pentru a împrăștia mulțimea. În cursul nopții, autoritățile au scos blindatele pentru a patrula pe străzile capitalei. Totul se petrece in Muntenegru, acolo unde populatia cere demisia premierului aflat de 25 de ani in functie, potrivit Digi24.  Cincisprezece polițiști au fost răniți, între care unul grav, iar 24 de manifestanți au avut nevoie de îngrijiri medicale.  Parlamentarul Andrija Mandic, unul dintre organizatorii protestelor, a fost reținut, a anunțat ministrul de interne.  În cursul serii, în mai multe puncte din capitala Podgorița au avut loc ciocniri sporadice între polițiști și manifestanți mascați, care aveau un comportament agresiv.  Manifestanţii au protestat pentru a treia oară în decurs de o săptămână si cer demisia premierului Milo Djukanovici, politician aflat de 25 de ani la conducerea Muntenegru. Lider încă de pe vremea lui Slobodan Miloșevici, când Muntenegru și Serbia formau o singură țară, Djukanovici a fost preşedinte, apoi a avut şase mandate de prim-ministru. „Milo hoțul!” și „E terminat!” au strigat protestatarii în fața Parlamentului. Ei spun că liderul muntenegrean este corupt și a distrus țara.  Până acum, Djukanovici a respins apelurile de a demisiona și a propus ca alegerile să fie convocate după reuniunea NATO din decembrie, când Muntenegru ar urma să primească invitația de a intra în Alianța Nord-Atlantică.

Miercuri, la Bursa de la Frankfurt, acţiunile VW au scăzut cu 8%, la 102,05 euro. De la începutul scandalului emisiilor, în 18 octombrie, VW a pierdut aproape 24 miliarde de euro din capitalizarea bursieră.  Un purtător de cuvânt al VW a anunţat că cele aproximativ 800.000 de maşini la care a fost subestimat consumul de combustibil fac parte din brandurile Volkswagen - Polo, Golf şi Passat, Audi - A1 şi A3, Skoda Octavia, Seat Ibiza şi Seat Leon. Majoritatea vehiculelor afectate au motoare diesel TDI pe benzină de 1,4, 1,6 şi doi litri. Singurul motor pe benzină este de 1,4 litri dar numărul vehiculelor afectate este foarte limitat', a explicat purtătorul de cuvânt.

Costurile totale cu care se confruntă VW din cauza scandalului emisiilor au ajuns probabil la aproximativ 13,2 miliarde de euro, a estimat analistul Jose Asumendi de la JPMorgan Chase & Co.

Compania germană a dat asigurări că va începe imediat să discute cu 'autorităţile responsabile' despre măsurile luate în acest caz.  "Chiar de la început am făcut presiuni pentru o clarificare implacabilă şi cuprinzătoare a evenimentelor. Nimeni şi nimic nu ne va opri. Este un proces dureros dar este singura noastră alternativă", a afirmat directorul general Matthias Mueller.

Reprezentanţii VW au recunoscut luna trecută că au falsificat datele la testele din SUA privind emisiile vehiculelor şi au anunţat că 11 milioane de vehicule diesel cu motoare de patru cilindri vândute în întreaga lume au fost echipate cu sisteme electronice speciale, pentru evitarea standardelor referitoare la poluare.  Portofoliul grupului Volkswagen este format din 12 mărci, printre care automobilele VW, Lamborghini, Skoda, Seat, Bentley, Audi şi Bugatti, dar şi camioanele MAN şi Scania. AGERPRES

Cele mai mari patru bănci din Grecia, National Bank of Greece (NBG), Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank, toate cu operaţiuni şi în ţara noastră, au nevoie de capital suplimentar de 14,4 miliarde euro, arată testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE), potrivit Bloomberg.  În România, Eurobank controlează Bancpost, National Bank of Greece deţine Banca Românească, iar Piraeus Bank şi Alpha Bank au operaţiuni sub brand propriu. O verificare a calităţii activelor a arătat necesitatea unei ajustări a valorii cu 9,2 miliarde de euro la cele patru instituţii de credit, se arată într-un comunicat publicat astăzi de BCE. În cadrul testelor de stres, deficitul de capital al băncilor s-a situat la 14,4 miliarde de euro într-o simulare de criză şi la 4,4 miliarde de euro în scenariul de baza, transmite Mediafax.  Cele patru bănci vor trebui să transmită BCE planuri de recapitalizare până pe 6 noiembrie.  Guvernul de la Atena şi creditorii europeni au încheiat în această vară un nou acord pentru susţinerea financiară a statului elen, după mai multe luni de divergenţe, care au adus Grecia aproape de ieşirea din zona euro. Recapitalizarea băncilor este văzută ca un prim pas în revitalizarea economiei ţării, lovită dur de recesiune şi măsurile de control al capitalului.  Instituţiile de credit vor cere acţionarilor şi investitorilor care deţin obligaţiuni ale băncilor să acopere necesarul de capital, înainte de a apela la fonduri de până la 25 de miliarde de euro puse la dispoziţie de către stat, potrivit unui plan pentru recapitalizarea sistemului bancar programat să fie votat sâmbătă de parlamentul elen. De asemenea, băncile vor putea cere posesorilor de acţiuni obişnuite sau preferenţiale, precum şi investitorilor care deţin alte instrumente financiare, să accepte pierderi în cadrul procesului de recapitalizare, înainte de a putea apela la sprijinul statului, potrivit proiectului de lege aflat în discuţie în parlamentul elen.  Statul elen va obţine banii necesari recapitalizării sistemului bancar prin împrumuturi de la ţările zonei euro, în cadrul programului de ajutor financiar.

Pleaca o marioneta, vine o alta marioneta. Papusarii castiga...

Ponta a demisionat miercuri impreuna cu tot guvernul, dupa protestele masive de marti seara. Scena politica e complet bulversata, liderii politici cauta acum solutii pentru o noua majoritate. Primarul hulit al Sectorului 4, Piedone, a demisionat si el dupa tragedia din Club Colectiv. PNL e in sedinta de urgenta, presedintele Iohannis e asteptat sa iasa cu declaratii dupa ora 3, acum fiind prins intr-un mini-summit cu presedintii din 8 state vecine. La 13.00 are loc sedinta coalitiei de guvernare...Cred ca ar trebui mers mai departe si cerut alegeri anticipate.
Intre timp, traim intr-o era in care comunicarea e aproape instantanee. Avem o gramade de it-isti, sau intr-o prima faza chiar facebook.  Ar trebui regandit si reformat din temelii modul in care se face politica. Ca sa nu mai vorbim de cate structuri birocratice ar putea disparea...Nu pot spune ca nu ma bucur ca si-a dat demisia.  Dar imi e teama ca astea sunt jocuri de culise. Cu alte cuvinte iar s-a confiscat un eveniment important pentru jocuri mizerabile...Am scapat. Acum ne pregatim pentru urmatorul neavenit. Politica romaneasca e un birt prost cu un meniu nesfirsit iar noi, boborul - musteriul care se obstineaza sa guste din fiecare fel... 

Peste 35.000 de oameni sunt în marş prin Bucureşti, după ce au protestat în faţa Guvernului, împotriva corupţiei, în urma tragediei din clubul Colectiv, şi au cerut demisiile primarului Cristian Popescu Piedone, ministrului Gabriel Oprea şi premierului Victor Ponta. În piaţă erau oameni de toate vârstele, majoritatea tineri, dar şi trecuţi de 50 de ani, incluzând femei cu bebeluşi în braţe şi familii întregi. Oamenii strigă "Ruşine să vă fie", "Demisia", "Piedone nu uita, a venit şi vremea ta", , "Jos Oprea", "Jos Ponta", "Piedone asasin, Oprea asasin", "Toate partidele politice, aceeaşi mizerie", "Nu plecăm acasă, morţii nu ne lasă", "Ultima soluţie, înc-o revoluţie". Premierul Ponta şi vicepremierul Gabriel Oprea nu se află în clădirea guvernului. Manifestanţii s-au strâns iniţial în Piaţa Universităţii, iar apoi au plecat în marş spre Guvern, blocând traficul în centrul Capitalei. De la Guvern, protestatarii au plecat în marş către Ministerul Afacerilor Interne, apoi spre Parlament, Primăria Sectorului 4 şi înapoi la Universitate Proteste au avut loc şi la Braşov, Ploieşti, Iaşi.

Din cauza războiului şi a violenţelor din Siria, criza refugiaţilor se adânceşte. Un milion de imigranţi ar urma să ajungă în această iarnă în Turcia, însă, conform statisticilor, aproximativ 3-4 imigranţi se stabilesc în această ţară, cei mai mulţi preferând să pornească într-o călătorie periculoasă spre Europa. Turcia, care se confruntă cu probleme serioase în ceea ce priveşte securitatea, în urma atacurilor cu bombe efectuate de ISIS din Ankara şi Suruc, are deja peste un milion de migranţi.

Oficialii din Turica avertizează că Uniunea Europeană riscă să se dezintegreze, dacă nu reuşeşte să facă faţă celei mai mari crize a migranţilor de la cel de-al doilea Război Mondial.  “Criza se va accentua şi vor urma mai multe reacţii din partea cetăţenilor şi a guvernelor. Uniunea Europeană riscă să se dezintegreze dacă nu răspunde la nivel colectiv şi cu instrumente "comunitare" la criza migratorie “, avertizează Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, conform Dailymail.

România erau 9,4 milioane de oameni activi economic. Astăzi, statistica oficială arată că populația ocupată mai numără doar 8,6 milioane de oameni, iar capitalul românesc a fost distrus aproape complet.  Capitalul românesc a fost lovit puternic în timpul guvernării Ponta, care a preferat să susțină companiile străine chiar și atunci când acestea erau cercetate pentru spolierea bugetului de stat. În cei aproape patru ani de guvernare în care Ponta a promovat inclusiv sloganul “Mândru că sunt român”, popu­lația ocupată a scăzut de la 9,4 milioane de oameni, în 2012, la doar 8,6 milioane, atât cât a raportat Institutul Național de Statistică la finele lunii iunie 2015.

Vorbim despre 800.000 de persoane care și-au pierdut locurile de muncă, fie că lucrau oficial sau la negru. Dacă fiecare dintre cei 800.000 întreținea o familie cu un singur copil, înseamnă că în jur 2,4 milioane de oameni au fost loviți de guvernarea Ponta. Un bilanț care este departe de imaginea de tigru economic pe care Guvernul o atribuie României. Mai grav, capitalul românesc a fost cel lovit în cei patru ani de guvern Victor Ponta. Prin distrugerea Oltchim, dar și a multor companii publice sau private, ori prin ridicarea licenței de funcționare a Astra Asigurări, sute de mii de oameni și-au pierdut locurile de muncă.

Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) al președintelui turc Recep Erdogan a câștigat detașat alegerile legislative anticipate organizate duminică în Turcia și a reușit, în pofida tuturor previziunilor, să recâștige majoritatea absolută în parlament pierdută în vară, conform rezultatelor parțiale publicate după numărarea a 99% din buletinele de vot, relatează AFP.  Astfel, partidul lui Erdogan a obținut 49,3% din voturi, ocupând astfel 316 din cele 550 de fotolii în parlament, au anunțat televiziunile NTV și CNN-Turk. Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat) se situează pe locul al doilea, cu 24,5% din voturi, urmat de Partidul Acțiunii Naționaliste (MHP, de dreapta) cu circa 12% din voturi, ambele formațiuni obținând rezultate mai slabe față de alegerile din 7 iunie.  Totodată, Partidul Democratic al Poporului (HDP, prokurd) a reușit la limită să-și păstreze locurile în parlament obținând 10,4% din voturi, conform televiziunilor turce. Astfel, formațiunea prokurdă va dispune de 59 de fotolii în parlament, față de 80 cât obținuse la scrutinul din vară.  Premierul turc Ahmet Davutoglu a descris rezultatul alegerilor generale ca fiind "o victorie pentru democrație".

Comisarii europeni şi înalţii funcţionari de la Bruxelles nu au făcut publică niciodată declaraţia lor de avere, pentru că nu sunt obligati de nicio directivă. Dacă în România pare, de vreme bună, un lucru absolut normal, declaraţia publică de avere a fost şi este încă văzută ca un afront şi un atentat la adresa vieţii private în majoritatea societăţilor occidentale.  “Vechiul regim” al Europei era dominat de o clasă nobiliară transnaţională. După un secol, elitele ce conduc astăzi Uniunea Europeană par să se identifice tot mai mult cu acest regim. Par să aibă afinităţi mult mai mari cu tot soiul de birocraţi şi lobby-işti “post-naţionali” decât cu propriul popor, cu cei cărora până mai ieri le cereau voturile. Elita ciudată care conduce Europa a ajuns să recreeze acest vechi regim.  “În mod normal te gândești că opțiunea cea mai bună a premierului unei țări este de a face lucrurile care să-i asigure realegerea. Aceasta este strategia dominantă, indiferent cât de sumbre sunt perspectivele. Dar în epoca globalizării și a UE-ficării, cred că liderii țărilor mici se află, de fapt, într-o situație diferită. Dacă îți închei mandatul fiind apreciat de grupul de la Davos, atunci poți fi eligibil pentru o mulțime de contracte la Comisia Europeană, FMI sau alte fleacuri, chiar dacă ești cu totul disprețuit de conaționalii tăi. Mai mult, într-un fel este un plus să fii disprețuit de ei. Argumentul suprem al solidarității cu ”comunitatea internațională” este să faci ceea ce comunitatea internațională vrea, chiar dacă întâmpini o rezistență masivă din partea poporului tău”, scria Matthew Yglesias la inceputul acestui an.