Creditorii eleni au nevoie urgent de injecţii de capital înaintea testelor de stres din această toamnă.  Aşa a afirmat, vineri, Christian Noyer, membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, într-un interviu acordat publicaţiei francez Le Monde, potrivit Agerpres.
O astfel de decizie ar fi de preferat pentru stabilizarea sectorului bancar elen, a apreciat Noyer. Acesta s-a pronunţat împotriva ideii de a solicita principalilor clienţi ai băncilor elene să contribuie la recapitalizare - aşa cum a fost cazul în Cipru, în 2013, deoarece majoritatea acestor clienţi sunt întreprinderi mici şi mijlocii.  'Poziţia mea este sprijinită de majoritatea membrilor Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, clarificarea acestui subiect va favoriza revenirea încrederii şi a unei părţi importante din depozitele în valoare de 90 miliarde de euro care au ieşit din Grecia din 2010', a afirmat oficialul BCE.  În martie 2013, Cipru a luat o decizie fără precedent în zona euro, aceea de a impune restricţii asupra mişcărilor de capital. Scopul acestei măsuri a fost acela de a se evita retragerea banilor deponenţilor, după ce aceştia au fost obligaţi să participe cu fondurile proprii la recapitalizarea primei bănci, iar cea de-a doua mare bancă din ţară a fost închisă.

În timpul unor convorbiri telefonice cu omologi de-ai săi din alte state membre, Osborne a subliniat opoziţia Londrei faţă de participarea Marii Britanii la refinanţarea Greciei, potrivit Financial Times şi altor publicaţii britanice.   ''Colegii noştri din zona euro au primit un mesaj clar şi puternic potrivit căruia va fi inacceptabil de modificat poziţia britanică privitoare la programele europene de stabilizare financiară'', a indicat o sursă a Ministerului de Finanţe de la Londra.  Doar cei 19 membri ai zonei euro, din care Marea Britanie nu face parte, trebuie să aibă responsabilitatea de a subscrie la programe de stabilizare financiară cu ajutorul fondului utilizabil în timpul unor crize precum cea prin care trece Grecia în prezent.   Liderii zonei euro au ajuns luni dimineaţă în unanimitate la un acord cu privire la Grecia referitor la un nou program de asistenţă financiară de la creditorii internaţionali (Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană), al treilea program de acest fel în ultimii cinci ani.  Reuniunea la nivel înalt a zonei euro a fost precedată de una a miniştrilor de finanţe (Eurogrup). Aceştia au elaborat un document potrivit căruia un eventual nou program de asistenţă financiară pentru Grecia este estimat la 82-86 miliarde de euro.

Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, a calificat drept o ”nebunie” reformele pe care creditorii internaționali i le impun Greciei.  În editorialul ”Ucigând Proiectul European” publicat în New York Times, Krugman susține că poziția adoptată de occidentali față de greci îi pare o răzbunare și o trădare.   ”Să presupunem că Tsipras este un tâmpit incompetent. Să presupunem că îți dorești extrem de mult să vezi Syriza plecată de la putere. Să presupunem chiar că saluți perspectiva ca acei greci enervanți să fie aruncați în afara zonei euro. Chiar dacă toate acestea ar fi adevărate, lista de cerințe a Eurogrupului este o nebunie. (...) aceasta merge dincolo de duritatea și ajunge într-o zonă a răzbunării pure, a distrugerii complete a suveranitățiii naționale, fără vreo speranță de a aduce ușurare. (...) Este o trădare grotescă a tot ceea ce proiectul european ar fi trebuit să apere”, susține economistul.  El face referire la inițiativele din ultima perioadă ale președintelui Franței și ale premierului italian de a convinge Germania să renunțe la acest traseu, dar consideră că răul a fost deja făcut. ”Cine va mai avea încredere în bunele intenții ale Germaniei după acest episod?”, se întreabă Krugman.   ”Să fie clar: ce am învățat în aceste ultime săptămâni este că a fi membru al zonei euro înseamnă că acești creditori internaționali îți pot distruge economia dacă nu urmezi linia dorită. (...) Rămâne la fel de adevărat ca oricând că a impune o austeritate dură fără a șterge din datorie este o politică sortită eșecului, oricât de dispus ar fi un stat să accepte suferința. Acest lucru înseamnă că până și o capitulare completă a Greciei va duce într-un punct mort”, mai scrie laureatul Premiului Nobel.  ”Proiectului European – pe care l-am prețuit și l-am susținut mereu -  tocmai i s-a dat o lovitură teribilă, poate chiar fatală. Și orice ai crede despre Syriza sau Grecia, nu sunt elenii cei care au aplicat lovitura”, a scris Krugman în final.

Raport publicat luni de firma de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield : Cushman & Wakefield susţine că vânzările vor fi stimulate de operaţiunile derulate de băncile britanice şi de Agenţia Naţională pentru Gestionarea Activelor (NAMA) din Irlanda. În plus, Cushman & Wakefield susţine că este foarte probabil ca Italia, România şi Polonia să înfiinţeze aşa-numite 'bănci de rebuturi' pentru a vinde credite imobiliare cu probleme, deoarece exemplul altor state din Europa s-a dovedit un succes, iar cererea investitorilor rămâne ridicată.
'În culise se fac pregătiri intense, în condiţiile în care o serie de vânzări cheie pregătesc 'mega-afaceri' pentru cel de-al doilea semestru al acestui an', susţine Frank Nickel, partner la Cushman & Wakefield.  Agenţiile de gestionare a activelor de tipul NAMA din Irlanda sau Sareb din Spania au credite imobiliare, ipoteci şi proprietăţi sub sechestru, cu o valoare contabilă de 233 miliarde de euro, însă, în prezent, aceste active valorează aproximativ 144 de miliarde de euro, susţine Cushman & Wakefield.  Analiştii de la Cushman & Wakefield estimează că UK Asset Resolution Ltd., o entitate formată după prăbuşirea băncilor britanice Bradford & Bingley Plc şi Northern Rock Plc, are de gând să vândă credite ipotecare în valoare de 13 miliarde de lire sterline (20,3 miliarde de dolari) în acest an. La rândul său, NAMA scoate la vânzare un portofoliu de credite imobiliare în valoare de 7,2 miliarde de euro, din Irlanda şi Marea Britanie.

Germania este unul dintre principalii parteneri comerciali ai Greciei. În 2014, nemții au exportat în Grecia bunuri în valoare de 6,7 miliarde de euro, comparativ cu importurile care se ridică la doar 1,9 miliarde de euro. Însă ce metode s-au folosit pentru a se obţine acest surplus enorm?, se întreabă autorul articolului din „Der Spiegel“.  Spre exemplu, conform Comisiei de Schimb şi Obligaţiuni din SUA, producătorul de automobile Daimler a plătit „miza“ în ultimii ani, pentru a-şi asigura livrările de vehicule către Grecia. Inclusiv compania naţională de căi ferate germane, Deutsche Bahn, ar fi recurs la mită pentru a câştiga un contract pentru o cale ferată subterană construită cu ocazia Jocurilor Olimpice din Atena, din 2004. Pentru a încheia afacerea, o sumă din șase cifre ar fi fost dată unui grec cu putere de decizie, printr-un consilier. „Transparency International“, organizaţia non-guvernamentală care are ca prim scop prevenirea şi combaterea fenomenului corupţiei la nivel internaţional, a catalogat Grecia drept una dintre cele mai corupte ţări din Europa.  Asemenea înţelegeri de afaceri sunt foarte profitabile, chiar şi cu „miza“. „Oricine dă mită pentru a obţine un contract guvernamental își poate asigura la rândul său câteva milioane în plus. Preţurile excesive cad, bineînţeles, pe umerii cetăţenilor plătitori de taxe“, a explicat un investigator pentru „Der Spiegel“.  Respectivul inspector cercetează de ani întregi scandalul de corupţie Siemens, în care zeci de milioane de euro ar fi fost folosiţi pentru avantaje în Grecia. Filiala Siemens din Atena pare că s-ar fi bazat pe asemenea sume pentru a alimenta acordurile de afaceri în Grecia, până în 2006. Acest lucru a inclus contracte cu fosta companie de telecomunicaţii de stat OTE, tehnologie de supraveghere şi de securitate pentru Jocurile Olimpice din 2004, dar şi căi ferate subterane.

Parlamentarii din Germania, cel mai mare contribuabil la planurile de salvare din zona euro, au dat vineri undă verde blocului monetar să negocieze un al treilea plan de salvare pentru Grecia, care s-ar putea ridica la 86 miliarde de euro pe trei ani.   În sondajul YouGov citat de ziarul german Welt am Sonntag, 56% din respondenţi au considerat prost planul pentru un astfel de acord cu Grecia, iar puţin peste o cincime afirmând că este foarte prost.  Doar 2% l-au considerat a fi pozitiv, în timp ce 27% au spus că îl văd oarecum pozitiv. Sondajul efectuat pe un eşantion de 1.380 germani arată lipsa de entuziasm în cea mai mare economie a Europei faţă de rezultatul votului de vineri, notează Welt am Sonntag duminică, adăugând că potrivit sondajului, 48% dintre germani ar fi dorit să vadă Grecia

ieşind din zona euro.  Doar o treime au spus clar că vor ca ţara să rămână un membru al blocului monedei unice, mai afirmă ziarul.     Un sondaj separat efectuat de institutul Forsa şi publicat vineri a arătat că 53% dintre alegătorii germani vor ca parlamentul să se întoarcă la negocieri, cu 42% contra, aminteşte Reuters.

Guvernul naţional conservator al Spaniei se opune cu vehemenţă independenţei acestei regiuni bogate din nord-estul ţării, care doreşte să urmeze exemplul Scoţiei votând pentru viitorul său politic.  O alianţă de partide pro-separatiste doresc ca votarea regională să ţină locul unui referendum de facto, ducând o campanie axată exclusiv pe independenţă.  "Dacă în acest proces statul spaniol, prin deciziile sale politice sau juridice, blochează guvernul autonom al Cataloniei sau parlamentul catalan, vom merge mai departe cu o declaraţie de independenţă", a spus Raul Romeva, un fost parlamentar european şi personaj-cheie în coaliţie, care reuneşte partidul de centru-dreapta CDC şi pe cel de stânga ERC.  Scopul urmărit este încheierea unui proces de negociere în 18 luni, cu înfiinţarea unor instituţii precum un birou de taxare. Procesul ar deschide, de asemenea, calea spre un referendum cu privire la independenţă, în 2016.   Ministrul de Justiţie spaniol, Rafael Catala, a declarat pentru cotidianul ABC că nu ar exclude suspendarea autonomiei regionale dacă un proces de separare ar fi demarat, adăugând că Spania a prevăzut dispoziţii referitoare la astfel de mişcări prin Constituţia sa.  "Nu va exista nicio independenţă a Cataloniei", a spus joi primul-ministru Mariano Rajoy.  Catalonia, care are aproximativ 7,5 milioane de locuitori, a înregistrat o creştere a sentimentului separatist într-un moment când datoriile au forţat reduceri de cheltuieli locale, generând noi dezbateri despre modul în care este finanţată în cadrul structurii regionale din Spania.

Potrivit BBC News Online, pe lista coaliţiei separatiste la alegerile regionale din septembrie va candida şi Pep Guardiola, fostul antrenor al echipei de fotbal FC Barcelona şi în prezent antrenor al echipei germane Bayern Munchen.  Candidatura sa este însă doar simbolică, pentru că Guardiola este ultimul pe lista de candidaţi a coaliţiei, ceea ce înseamnă că cel mai probabil nu va obţine un mandat.

 Informaţia a for furnizată de preşedintele Asociaţiei Băncilor Greceşti, Louka Katseli, transmite AFP, preluată de Agerpres.  Retragerile  massive de capital afectează capacitatea băncilor de a funcţiona normal. Louka Katseli i-a îndemnat pe oameni să-şi aducă din nou economiile la bănci pentru a susţine sistemul financiarAceste retrageri masive afectează capacitatea băncilor de a funcţiona normal. Louka Katseli i-a îndemnat pe oameni să-şi aducă din nou economiile la bănci pentru a susţine sistemul financiar.
Băncile greceşti, închise din data de 29 iunie, şi-au reluat luni activitatea, chiar dacă au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricţiile asupra mişcărilor de capital. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase zilnic de la bancomat este fixată la 300 de euro, până vineri, când aceasta va fi majorată la 420 de euro, în loc de 60 de euro pe zi cum a fost până luni. În plus, populaţia Greciei poate utiliza din nou cardurile de credit pentru cumpărăturile externe. În schimb, majoritatea populaţiei nu poate în continuare să scoată mari sume de bani, să transfere bani în alte ţări şi să deschidă noi conturi bancare.

 Cele mai mari bănci din China au acordat în ultimele săptămâni împrumuturi de 1.300 de miliarde de yuani (209 miliarde dolari) agenţiei China Securities Finance, care finanţează plasamentele în acţiuni, pentru a opri declinul accentuat al cotaţiilor pe piaţa de capital, potrivit Financial Times.  China Securities Finance (CSF) a fost înfiinţată în 2011 pentru a furniza împrumuturi companiilor de brokeraj.  Pe fondul vânzărilor masive de acţiuni care au avut loc pe piaţa de capital chineză de la sfârşitul lunii iunie, agenţia a fost folosită de autorităţile chineze pentru injecţia de fonduri de susţinere a bursei, transmite Mediafax.  Astfel, CSF a dat împrumuturi companiilor de brokeraj, pentru finanţarea investiţiilor lor în acţiuni, dar a şi cumpărat direct acţiuni, iar informaţiile relevă faptul că sprijinul acordat de stat pieţei de capital este mult mai mare decât s-a ştiut iniţial.  În prima jumătate a acestui an, indicele Shanghai Composite a urcat cu până la 60%, în timp ce Shenzhen Composite a crescut de peste două ori. Piaţa de capital a trecut apoi pe scădere şi a pierdut la un moment dat peste 3.000 de miliarde de dolari din valoare.  Indicele Shanghai Composite a crescut cu circa 15% de la un minim atins pe 10 iulie, dar amploarea sprijinului de stat sugerează că revenirea este determinată în mare parte de intervenţia Guvernului.  Revista chineză Caijing a relatat ieri că China Merchants Bank, a şasea mare bancă din China în funcţie de active, a furnizat cel mai mare împrumut, de 186 miliarde de yuani.  Cele mai mari cinci bănci chineze, respectiv Industrial and Commercial Bank of China, China Construction Bank, Agricultural Bank of China, Bank of China şi Bank of Communications au acordat fiecare finanţări de 100 de miliarde de yuani.  În total, 17 bănci au acordat împrumuturi interbancare în valoare de circa 1.300 miliarde de yuani, până pe 3 iulie, potrivit Caijing.  Banca Populată a Chinei a anunţat iniţial că asistă în mod activ CSF pentru a obţine lichidităţi pe piaţa interbancară, prin emisiuni de obligaţiuni şi din alte surse. Ulterior, banca centrală a confirmat că a furnizat împrumuturi direct CSF, fără să specifice suma. 

Berlinul și-a impus marea majoritatea a condițiilor Greciei, însă în Germania numeroase voci susțin că acest succes este mai degrabă un „dezastru” diplomatic, în care cea mai mare putere europeană a suferit o gravă degradare a imaginii.   „În acest weekend, guvernul german a distrus mai multe decenii de diplomație”, acuza lui săptămânalul Der Spiegel, deplângând condițiile draconice, pe care le-a numit o „listă a ororilor”.  Angela Merkel, supranumită adesea „Regina Europei”, și ministrul său de Finanțe, Wolfgang Schäuble, au întruchipat linia dură, care a primit multe critici în străinătate, dar și în țara lor.  „Între a salva și a pedepsi Grecia, granița este fragilă. În această nopate, granița a dispărut”, nota pe Twitter Mathias Müller von Blumencron, de la cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung.Pentru Süddeutsche Zeitung, cotidian de centru-stânga, „Merkel a reușit să reînvie imaginea unei Germanii urâte, rapace și fără inimă, care abia începuse să se estompeze.”  „Fiecare centimă de ajutor pentru Grecia pe care germanii au încercat să o economisească, va trebui cheltuită dublu sau triplu în anii următori pentru a înfrumuseța această imagine.”  Cu puțin înainte de a apărea pe piață ideea unui „Grexit temporar”, sâmbătă, doi comici germani ironizau egoismul național într-un clip intitulat Prețioșii noștri euro germani. Personajele interpretate, doi nemți care se lăfăie într-un lux ostentativ, comentează la telefon situația din Grecia, folosind exclusiv titluri din presa germană:  „Noi, nemții, trebuie să fim întrebați dacă mai vrem să continuăm să plătim”, exclamă primul, în vreme ce al doilea răspunde: „Vindeți-vă insulele, greci hoțomani, și Acopolele...” Iar concluzia filmulețului, care a întregistrat peste un milion de vizualizări pe YouTube, vine tăios: „În vara asta, noi, nemții, avem o ocazie istorică - măcar de data asta să nu comportăm ca niște cretini”.

Miniștrii de finanțe din zona euro au aprobat lansarea negocierilor privind un al treilea plan de ajutor pentru Grecia, după ce Parlamentul elen a aprobat prima serie de reforme cerută de creditorii internaționali ai Atenei, transmite AFP.  "Eurogrup salută adoptarea de către Parlamentul grec a tuturor condiţiilor specificate în declaraţia summitului euro din 12 iulie", se arată într-o precizare a miniştrilor de finanţe de la finalul unei conferinţe telefonice.  "Am decis astăzi (joi - n.r.) să acordăm în principiu Greciei un sprijin financiar pentru o perioadă de trei ani", au precizat miniștrii de finanțe într-un comunicat transmis la sfârșitul conferinței....Vicepremierul bulgar Rumiana Bacivarova Bulgaria transmite că ţara este reticentă faţă de participarea la finanţarea de urgenţă a Greciei, precizând că apelul Comisiei Europene către statele membre ale Uniunii Europene de a ajuta Atena cu noul program de asistenţă nu este privit "pozitiv" de guvernul de la Sofia, transmite BTA.  Bulgaria nu şi-a anunţat deocamdată poziţia, însă direcţia spre care se îndreaptă aceasta "nu este către un răspuns pozitiv", le-a declarat Rumiana Bacivarova reporterilor.  Comisia Europeană a solicitat Bulgariei, ca şi celorlalte opt state din Uniunea Europeană nemembre ale zonei euro, să contribuie printr-o garanţie la finanţarea de urgenţă a Greciei de aproape 13 miliarde de euro.  "Noi respectăm cu stricteţe regulile UE şi credem că de la ţări precum Bulgaria, care urmează regulile în pofida tuturor dificultăţilor şi care nu au resurse, nu ar trebui să se aştepte să salveze state care nu au respectat regulile", a explicat vicepremierul bulgar.  Rumiana Bacivarova a menţionat că discuţiile pe această temă vor continua, decizia finală a Bulgariei urmând să fie anunţată de premierul Boiko Borisov.

Atena nu a plătit o datorie de 450 milioane euro către FMI     Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că Grecia nu a rambursat tranşa scadentă luni, de 450 de milioane de euro, după ce, în 30 iunie, ţara nu au reuşit să achite 1,55 miliarde de euro către această instituţie, intrând oficial în incapacitate de plată.  "Plata de 450 de milioane de euro datorată FMI de către Grecia nu a fost făcută", a informat purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice, adăugând că board-ul FMI va analiza în următoarele săptămâni cererea Atenei de extindere a perioadei de achitare a tranşei scadente în 30 iunie.  Conform unui raport intern elaborat de FMI şi obţinut de Reuters, Grecia va avea nevoie de o reducere a datoriei mai mare decât sunt dispuşi să ofere partenerii din zona euro, din cauza pagubelor suferite de economia şi băncile elene în ultimele două săptămâni.    "Deteriorarea dramatică a sustenabilităţii datoriei Greciei scoate în evidenţă nevoia unei reduceri a datoriei a cărei amploare trebuie să fie mai mare decât ceea ce s-a discutat până acum şi ceea ce a fost propus de ESM", susţine FMI, conform Reuters.   Potrivit raportului FMI, partenerii europeni vor fi nevoiţi să acorde Greciei o perioadă de graţie de 30 de ani pentru serviciul tuturor datoriilor sale europene, inclusiv pentru noile împrumuturi, precum şi o prelungire semnificativă a maturităţilor sau, în caz contrar, să accepte, în avans, ştergeri masive pentru împrumuturile acordate Atenei.   Fondul susţine că închiderea băncilor şi introducerea restricţiilor asupra mişcărilor de capital în Grecia "au pus o nouă povară asupra asupra sistemului bancar şi a economiei, conducând la o nouă deteriorare a sustenabilităţii datoriei".   Conform FMI, datoria Greciei va atinge un vârf de aproape 200% din PIB în următorii doi ani, faţă de estimările anterioare, care arătau un maxim de 177% din PIB.

În urmă cu câteva zile, LukOil a respins acuzaţiile de spălare de bani şi evaziune fiscală formulate de procurorii din România, anunţând că urma să conteste în instanţă măsurile asiguratorii dispuse de autorităţile române şi că aşteaptă o investigaţie "imparţială". Compania rusă LukOil a argumentat că este un contribuabil prompt la bugetul de stat din România şi un furnizor de produse la calitate pentru clienţii români. "LukOil intenţionează să conteste în instanţă ordinul Parchetului, conform procedurilor, şi mizează pe o investigare imparţială a incidentului, potrivit reglementărilor şi standardelor acceptate atât în România, cât şi în Uniunea Europeană", informa vineri compania rusă.

 "Petrotel-LUKOIL a creat aproximativ 1.000 de locuri de muncă la nivel regional. În ultimii nouă ani, s-au investit 540 de milioane de dolari în modernizarea rafinăriei. LukOil speră că orice obstacole în calea funcţionării acestei companii-cheie vor fi depăşite cu succes", preciza compania.

Săptămâna trecută, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti care instrumentează dosarul Lukoil au extins măsurile asiguratorii, punând sechestru asupra unor bunuri ce aparţin companiei Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda până la concurenţa sumei de două miliarde de euro. Potrivit unui comunicat dat publicităţii miercuri după-amiază de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, procurorii acestei structuri au extins cercetările şi au dispus măsura controlului judiciar asupra a cinci persoane, între care doi cetăţeni ruşi, cu toţii angajaţi ai SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, a transmis corespondentul MEDIAFAX. Totodată, anchetatorii au dispus măsuri asiguratorii asupra unor bunuri deţinute de Lukoil Europe Holding Bvatrium Olanda şi SC Petrotel Lukoil SA, fiind puse sub sechestru conturi bancare, prime de emisiune şi acţiuni. "În cauză, în urma extinderii cercetărilor faţă de Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda şi faţă de S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti au fost extinse şi măsurile asigurătorii. Acestea au fost aplicate asupra unor bunuri aparţinând Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, până la concurenţa sumei de 2.007.103.675,74 euro, respectiv asupra conturilor bancare deţinute de această entitate juridică la bănci comerciale situate în U.K. şi Olanda, asupra primelor de emisiune în cuantum de 1.880.931,388 lei, precum şi asupra unui număr de 176.840.629 acţiuni, deţinute de aceasta în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti", se arată în comunicatul PCA Ploieşti.

Procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti au extins cercetările în dosarul Lukoil faţă de alţi cinci angajaţi ai societăţii care controlează rafinăria de la Ploieşti şi aduc noi acuzaţii suspecţilor din acest dosar. Astfel, anchetatorii anunţă că în dosarul Lukoil sunt cercetate infracţiuni de folosire cu rea credinţă a creditului societăţii şi noi fapte de spălare de bani. Până în prezent, dosarul privea infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani. Procurorii susţin că, "urmare a politicii comerciale practicate de S.C.Petrotel Lukoil S.A., s-a realizat decapitalizarea societăţii, fapt relevat şi de rapoartele administratorilor societăţii, rapoarte aferente anilor 2012 şi 2013".

Ţările lumii, inclusiv cele europene, sunt prinse într-un  lanţ închis al datoriilor reciproce. Ţările zonei euro spun că nu pot ierta şi mai mult de datorii Grecia deoarece la rândul lor s-au îndatorat pentru a face rost de bani pentru salvarea ei. Puterea creditorilor este evidentă  în cazul Greciei, unde guvernul „revoluţionar“ a devenit un simplu instrument de reformă al „forţelor“ creditoare europene.  De ce creditori se tem creditorii europeni? Doar guvernele au dreptul să ştie deoarece naţionalitatea investitorilor în obligaţiuni este secret de stat. În SUA guvernul publică în fiecare lună un clasament pe ţări al investitorilor care cumpără titluri de trezorerie şi nu se fereşte să arate că Beijingul este cel mai mare creditor.  Nu şi în Europa, unde cele mai mari economii îşi au cea mai mare parte a datoriilor în mâini străine.  În Spania, în lipsa unor date concrete, guvernul a folosit teama de uriaşa Chină ca ţară stăpână pe datoria spaniolă pentru a stinge un potenţial conflict diplomatic între cele două ţări.

Bundestagul, Camera inferioară a parlamentului german, a aprobat vineri cu o majoritate covârşitoare începerea negocierilor pentru acordarea unui al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia, de 86 miliarde de euro.   Astfel, din cei 598 de deputaţi prezenţi - dintr-un total de 631 -, 439 au votat în favoarea cererii guvernului de a primi mandat de negociere a noului program de asistenţă, 119 au fost împotrivă şi 40 s-au abţinut, a anunţat preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert, conform Agerpres.  Deputaţii germani şi-au întrerupt vacanţa pentru votul de vineri, Lammert precizând, în închiderea şedinţei, că ar putea fi rechemaţi înainte de reluarea oficială a sesiunii, la 8 septembrie. Atunci, Bundestagul ar urma să aprobe, ca şi alte parlamente naţionale, planul de ajutor după ce vor fi stabilite detaliile acestuia.  În timpul discuţiilor din legislativ, cancelarul Angela Merkel şi ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble au pledat puternic pentru aprobarea deschiderii negocierilor, şefa guvernului avertizând că, în lipsa unui nou ajutor, pentru Grecia va urma "haosul asigurat".

Potrivit unei anchete de opinie publicate imtr-un cotidian  Francez (LM), majoritatea cetatenilor trilor europene UE se declara in  favoarea suprimării acordurilor Schengen, relatează  si canalul de televiziune France 2. Solicitanții de azil se înmulțesc în Europa și o opinie publică tot mai numeroasă se opune primirii lor.  Potrivit unui sondaj Ifop/Le Figaro, dat publicității vineri, mai mult de jumătate dintre europeni vor să-și controleze ei înșiși frontierele și să pună capăt acordurilor Schengen. Astfel au opinat 53% dintre germani, 63% dintre britanici, iar în Franța opoziția este cea mai importantă: 7 francezi din 10 doresc anularea lor.  Contestatarii acordurilor Schengen provin din toate familiile politice: 53% dintre simpatizanții socialiștilor resping și ei acordurile Schengen. În 2015, cererile de azil au crescut cu 58% în Europa, în cursul primelor cinci luni ale anului. Potrivit sondajului, europenii resping masiv, de asemenea, repartizarea migranților prin cote, pe care ar intenționa s-o impună Bruxelles-ul.

"BCE a creat linii secrete de finanţare către România şi Bulgaria, pentru băncile elene" - BURSA

"BCE a creat linii secrete de finanţare către România şi Bulgaria, pentru băncile elene" - Banca Centrală Europeană (BCE) a creat linii secrete de finanţare, constând în facilităţi de credit bilaterale, către România şi Bulgaria, în cadrul eforturilor de a convinge băncile centrale să nu oprească susţinerea subsidiarelor băncilor din Grecia, potrivit Financial Times.
Băncile elene Piraeus Bank, National Bank of Greece, Eurobank şi Alpha Bank deţin active substanţiale în Europa de Est. Băncile elene deţin aproximativ 12% din activele bancare din România (prin Piraeus Bank, Banca Românească, Bancpost şi Alpha Bank) şi peste o cincime în Bulgaria.  Dacă aceste active ar fi trecute sub controlul băncilor centrale naţionale, băncile mamă ar fi afectate imediat, ceea ce ar putea da o lovitură finală sistemului financiar elen.  "Există temerea că dacă cineva va acţiona primul, toată lumea va urma exemplul", a spus o persoană apropiată situaţiei. Sursa a spus că BCE a creat aranjamente speciale swap, sau linii bilaterale de creditare cu România şi Bulgaria, pentru a le asigura că băncile elene vor beneficia de finanţare pe perioada crizei. Linii swap similare, prin care băncile centrale se pot împrumuta de la BCE pentru a reîmprumuta bani pe piaţa locală, au fost utilizate în perioada crizei financiare din zona euro, dar au fost anunţate public.  Reprezentanţii Băncii Naţionale a României au refuzat să comenteze în legătură cu noua linie de finanţare, dar au spus că băncile elene din România sunt solide şi că acestea pot refuza să permită acţionarilor să retragă depozite. De asemenea, aceste bănci pot atrage lichidităţi de la BNR, dacă situaţia se va înrăutăţi. Oflicialii BCE şi ai Băncii Naţionale din Bulgaria au refuzat la rândul lor să comenteze. BCE monitorizează situaţia prim teleconferinţe zilnice cu toate ţările unde băncile elene desfăşoară operaţiuni, între acestea aflându-se şi Albania, Macedonia şi Serbia.

Preşedintele Parlamentului, Zoe Konstantopoulou, a avut un ton vehement împotriva măsurilor de austeritate, părăsind plenul de două ori şi denunţând măsuri care, crede ea, ar duce la "genocid social" şi ar echivala cu o "lovitură de stat".  Miniştrii Finanţelor din zona euro se vor reuni într-o teleconferinţă joi la ora 10.00 (11.00, ora României), pentru a discuta despre criza din Grecia.  Premierul Alexis Tsipras a pledat pentru acceptarea unui acord "incorect", dar care este singura alternativă la "anarhie".  Liderii zonei euro au ajuns, luni dimineaţă, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 35 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro. "Acordul este dificil, dar am evitat continuarea retragerilor activelor în străinătate. Am evitat un plan de strangulare financiară şi de prăbuşire a sistemului bancar. În această bătălie dură, am reuşit să obţinem restructurarea datoriilor", a afirmat premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras.  Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

Numărul cetăţenilor români, bulgari şi polonezi a crescut foarte mult la Bruxelles, din 2000 până în prezent, relevă studiul realizat de Institutul de Statistică şi Analiză din Bruxelles (ISAB).

"În anii '90, erau puţin peste 2000 de persoane provenind din aceste trei ţări, iar acum sunt 65.000. Într-adevăr, înseamnă o creştere foarte mare în ultimii 20 de ani", a declarat Jean-Pierre Hermia, coordonatorul studiului. Populaţia formată din cetăţenii celor trei ţări a crescut de mai bine de 30 de ori într-un deceniu, spune el.  Potrivit studiului, odată cu intrarea României, Bulgariei şi Poloniei în Uniunea Europeană (UE) în anii 2000, cetăţenii acestor ţări au avut un acces mai mare la piaţa europeană a locurilor de muncă, inclusiv la cea din Belgia. Dar, în timp ce ofertele de muncă din străinătate s-au înmulţit pentru cetăţenii acestor ţări, nivelul lor de trai a început să scadă, fiindu-le din ce în ce mai greu să se întreţină, mai ales în România şi Bulgaria.  După cum se precizează în studiu, românii sunt cei mai numeroşi dintre cei care au migrat la Bruxelles. "Ei constituie cea de-a treia naţionalitate străină. În 2015 i-au depăşit pe italieni. Aproximativ 34.000 de români locuiesc în regiunea Bruxelles-Capitale", la nord-est de Pentagon, precizează Jean-Pierre Hermia.

Lucrurile stau altfel în ceea ce-i priveşte pe bulgari. "Este interesant. De fapt, bulgarii sunt foarte concentraţi în zona străzii Haecht, unde se află cartierul istoric al turcilor, în regiunea Bruxelles-Capitale", afirmă Jean-Pierre Hermia. De asemenea, "spre exemplu la Saint Josse sunt mai mulţi bulgari decât turci", dacă nu se ţine cont de turcii care au devenit belgieni. Studiul arată cât de mult se schimbă cartierele, dar şi şcolile şi companiile din întreaga regiune.

În această seară, se votează acordul privind datoria externă a Greciei.  Protestatarii au aruncat cu cocktailuri Molotov, iar politiștii au răspuns cu gaze lacrimogene, pentru dispersarea manifestanţilor violenţi.  Protestatarii au scandat” Nu pentru politicile UE , BCE și FMI 

", informează sursa citată...În această seară, se votează acordul privind datoria externă a Greciei. 

Protestatarii au aruncat cu cocktailuri Molotov, iar politiștii au răspuns cu gaze lacrimogene, pentru dispersarea manifestanţilor violenţi.  Protestatarii au scandat” Nu pentru politicile UE , BCE și FMI ", informează sursa citată.  Mai devreme, în cursul acestei zile, zeci de mii de greci au mărșăluit pe străzile din Atena pentru a manifesta împotriva noului plan de salvare a Greciei.  Liderii zonei euro au ajuns, luni dimineaţă, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro.  Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 35 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro.   Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

La Atena, o serie de partizani ai premierului apreciaza ca acordul de luni dimineata constituie o tradare a vointei populare exprimate in referendumul din 5 iunie, cand 61% dintre greci au spus nu austeritatii.   Cu toate acestea, guvernul s-a supus cerintelor creditorilor internationali si a trimis marti seara Parlamentului un prim proiect de lege care prevede cresterea TVA si introducerea unei legi de aur bugetare.  Este o conditie necesara, dar nu si suficienta, pentru continuarea unui proces care ar trebui sa duca, in cateva saptamani, la semnarea unui noi plan de sustinere financiara in valoare de circa 82 de miliarde de euro.  "Acest acord va trece cu voturile opozitiei, dar nu si ale poporului", avertizase ministrul Energiei, Panagiotis Lafazanis. Noua Democratie (conservatorii), Pasok (socialistii) si Potami (centru stanga) au promis ca vor vota legea.  Grecia trebuie sa gaseasca 12 miliarde de euro pana la finele lui august, inclusiv pentru plati catre BCE si FMI. In noaptea de luni spre marti, Grecia a inregistrat un nou default, dupa ce nu a reusit sa onoreze o scadenta catre FMI.
Statul grec a reusit insa sa plateasca marti 148 de milioane de euro catre creditori privati din Japonia. O picatura de apa in raport cu o datorie de aproape 312 miliarde de euro. Dar Atena continua sa plateasca pe cat posibil datoria privata, deoarece un default in raport cu sectorul privat ar putea antrena consecinte mult mai grave decat incetarea de plati in raport cu creditorii publici.
astazi, in ziua votului, functionarii vor intra in greva, la cererea sindicatului Adedy, prima dupa ce Syriza a ajuns la putere.

Angela Merkel a declarat la Sarajevo că se opune unei reduceri a datoriei grecești, în condițiile în care FMI a estimat că o astfel de măsură este chiar necesară, informează Agerpres.
”Am spus că o reducere în sens clasic (a datoriei) este, pentru mine, în afara discuției. Iar aceasta nu s-a schimbat de alaltăieri (marți, de la summitul zonei euro de la Bruxelles) până astăzi”, a declarat cancelarul german în cadrul unei conferințe de presă.  ”În 2012, ne-am ocupat deja de sustenabilitatea datoriei, am decis deja amânări, am decalat deja până în 2020 rambursarea creditelor din fondul de salvgardare al zonei euro”, a amintit Merkel.

PUBLICITATE

Grecia cere o reducere a datoriei care se ridică la 320 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 180  la sută din PIB-ul țării.  Directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, a susținut această cerere în mod indirect, afirmând că o astfel de măsură este ”necesară”. Pe de altă parte, europenii, începând cu Germania, nu doresc reducerea datoriei.  Angela Merkel a mai declarat că, pentru moment, nu este în măsură să spună ce înseamnă noua cerere pentru ajutor înaintată de Atena, deci nu poate preciza ”nici dacă programul este suficient, nici ce va rezulta din aceasta în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei' Greciei”.

"Acordul este comparabil cu lovitura de stat a coloneilor produsă în Grecia în anul 1967. Summitul liderilor zonei euro este un fel de lovitură de stat; diferenţa majoră este că în anul 1967 nu au fost afectate proprietăţile publice, pe când acum s-a cerut vânzarea tuturor proprietăţilor publice...", a adăugat Varoufakis, potrivit ziarului La Repubblica.

Yanis Varoufakis, fost aliat al premierului de extremă-stânga Alexis Tsipras, a demisionat imediat după referendumul organizat în Grecia pe tema măsurilor propuse de creditorii internaţionali. Varoufakis a explicat demisia prin faptul că prezenţa sa nu ar mai fi fost dorită la reuniunile cu creditorii internaţionali.  Liderii zonei euro au ajuns, luni dimineaţă, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro.  Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 35 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro, a declarat premierul Alexis Tsipras. "Acordul este dificil dar am evitat continuarea retragerilor activelor în străinătate. Am evitat un plan de strangulare financiară şi de prăbuşire a sistemului bancar. În această bătălie dură, am reuşit să obţinem restructurarea datoriilor", a afirmat Tsipras.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

Cel mai mare exportator mondial nu se simte bine. Bursele sunt pe roșu, iar Banca Centrală a Chinei e în stare de alertă. Analiștii spun că efectele pe plan mondial se vor simți în curând, cu implicații asupra României: încetinirea activității economice și scăderea exporturilor.

Criza din Grecia pare să fie o furtună într-un pahar cu apă față de uraganul ce vine dinspre est. Piața de capital din China a fost puternic afectată ieri, când peste 40% dintre acţiunile companiilor au fost suspendate de la tranzacţionare, pe fondul declinului puternic al cotaţiilor înregistrat în ultimele zile. Efectele se vor propaga asupra economiei mondiale, cu impact și asupra țării noastre, arată Mihai Ionescu, secretarul general al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR). “2000 de miliarde de dolari înseamnă exact investițiile chineze în Statele Unite și de 13 ori PIB-ul României. Orice cutremur în cadrul marilor puteri – China, SUA, UE, Japonia, face ca reculul să se resimtă în toată lumea. Numai criza din Grecia a produs dureri de cap în Europa și SUA. China este a doua putere economică a lumii și primul exportator mondial. Este locul de unde se dă ora exactă în foarte multe sectoare: metalurgie, materii prime pentru sectorul textil, masă lemnoasă etc. Furtuna din China va bulversa toate piețele. Vor fi afectate bursele de materie primă, de capital, cu impact și asupra costurilor de împrumut și a datoriilor externe”.

Uniunea Europeană a creat premisele pentru creşterea partidelor eurosceptice. Europenii trebuie să continue jocul ori să ofere un compromis pe care nu l-ar fi oferit înainte de votul din Grecia. Prima variantă ar duce la părerea despre UE că este un potenţial inamic al naţiunilor care trec prin perioade grele, iar a doua variantă ar costa credibilitatea liderilor europeni în negocieri viitoare.

Totuşi, dacă Grecia se retrage din UE, impactul asupra euro va fi trivial, însă ce ar putea fi extrem de periculos este părăsirea zonei euro şi supravieţuirea sau chiar înflorirea. Grecia are trei surse alternative de bani. În primul rând Rusia, cu care Grecia are o relaţie cel puţin din anii ’70, lucru care a iritat SUA şi UE. Rusia, pe de altă parte, este interesată de o pârghie pe care să o folosească împotriva europenilor şi americanilor. Rusia nu a spus oficial că va împrumuta Grecia, dar şi-a anunţat interesul pentru unele active greceşti. O altă sursă de finanţare pentru Grecia, deşi mai puţin probabilă decât Rusia, este China şi unii dintre partenerii acesteia. China încearcă să se poziţioneze ca o putere globală veritabilă, iar un ajutor dat Greciei ar crea influenţă regională la un cost scăzut, consideră analistul Stratfor. În sfârşit, mai există şi posibilitatea de finanţare de la fonduri de tip hedge şi firme cu capital privat americane, iar guvernul american nu le va descuraja, mai ales din cauza riscului ca Grecia să fie finanţată de Rusia sau de China. După colaps, Grecia ar putea deveni o oportunitate interesantă pentru investiţii. Grecia este valoroasă, iar în lipsa datoriei, reprezintă o investiţie cu risc mare, dar atractivă.  "Liderii europeni s-au pus singuri într-o poziţie dificilă. Dacă îşi menţin poziţia, deschid uşa ideii că există viaţă după Uniunea Europeană, iar aceasta este ideea pe care liderii europeni nu vor să o valideze. Astfel, este posibil ca UE să negocieze cu Grecia o înţelegere pe care aceştia o pot accepta, dar acesta este un alt precedent pe care UE nu şi-l dorea. Pe lângă toate acestea, Germania îşi face griji pentru viitorul Uniunii Europene. Germanii sunt mai puţin îngrijoraţi de euro sau de datoria Greciei decât sunt de zona de liber schimb, care absoarbe părţi importante din exporturile lor masive. Ochii trebuie să fie pe Germania acum, este în topul leadership-ului european şi va lua următoarea decizie – nu pentru binele UE, dar pentru binele Germaniei", conchide Friedman.

Ce declara Traian Basescu : 'Vedem Guvernul care face iar risipă de bani, a trecut la politicile pro-ciclice din timpul lui Tăriceanu, ceea ce, vă asigur, ne va costa enorm în doi-trei ani, la fel cum ne-au costat aventurile lui Tăriceanu. (...) Reducerea TVA-ului de la 1 ianuarie, eu nu spun că nu trebuie redus, dar dacă poţi. Eu vă asigur că finanţele României nu-şi permit luxul relaxării fiscale pe care o generează Guvernul Ponta, din dorinţa de a cumpăra voturi cu bani din bugetul de stat', a spus Băsescu în discursul ţinut la şedinţa reprezentanţilor organizaţiilor judeţene ale PMP din regiunea Sud Muntenia, desfăşurată în localitatea argeşeană Budeasa.  În opinia fostului şef al statului, măsurile nu vor aduce rezultatele electorale scontate de guvernanţi, dar vor afecta grav echilibrul economic.  'I-aş atenţiona pe guvernanţi, dar şi pe preşedinte, pentru că domnia sa promulgă legile fără să crâcnească, i-aş atenţiona asupra faptului că cine a făcut aşa ceva, şi-l au pe Tăriceanu ca aliat, a şi pierdut alegerile. Pentru că românii nu sunt proşti, au înţeles că vor plăti cu vârf şi îndesat pentru bruma de bani care li s-a oferit în 2007 şi 2008, premergător alegerilor. Şi au plătit bieţii români oalele sparte pentru un guvern care nu a administrat finanţele ţării în interes naţional, ci în interes electoral. Aşa se va întâmpla şi acum. (...) Se va întâmpla ca în 2007-2008, vor creşte importurile masiv, vom avea un deficit de cont curent consistent şi de acolo începe dezastrul, odată cu deficitul bugetar, care şi el se va accentua', a explicat Traian Băsescu. AGERPRES

Sper sa apuc ziua cand acest "razboi" economic-financiar produs al USA-Globalizare va fi complet pierdut de germani si romanii vor fi dinou "eliberati" de rusi...cu ajutorul tradatoriilor clasici!!Mare greseala a USA-Germania sa creada ca schimba mentalitati si natiuni dupa sablonul lor..la fel ca si comunismul :realitatea va distruge si aceasta doctrina si sistem aberant de azi...e mai absurd decat politica de "independenta" si industrializare fortata a lui Ceausescu!!...Nemtii sunt oameni de nimic . Doar la tzepe s-au priceput . Daca nu erau americanii cu planul lor Marshal care sa pompeze sume uriase in dosul acestor impotenti , acum nemtalaii erau slugile europei nu ale turcilor care ii vor supune curand   prin migrare peste ei....Cind puterea este concentrata intr-un singur loc si nu exista o protectie democratica, prin adoptarea monedei, practic se transfera intregul control al sistemului bancar astfel se transfera si puterea decizionala, termenii, si in cazuri extreme si puterea de a influenta mobilitatea si sensibilitatea economica.  Totul are un pret si nimic nu e gratis... sa nu uitam ca n 2009-2010 premierul Greciei la aaceea data fost inlaturat tocmai pentru un referendum care ridica problema excluderii Greciei din zona euro si redobindirea drahmei ca moneda.

Românii reprezintă un sfertă din totalul străinilor din Roma, numărul străinilor instalați în capitala italiană crescând  de peste două ori față de anul 2000, informează AFP, citând un raport publicat marți.   În anul 2000, procentul de străini din Roma era de 6%.  În 2014, din cei 2,8 milioane de locuitori înscriși în registrele municipalității, 363.563 erau străini, reprezentând 12,7% din totalul populației, relevă raportul Centrului de studii în investiții sociale (Censis)....În vreme ce numărul italienilor este în scădere cu 5,2%, numărul românilor a ajuns la 24% din locuitorii din Roma, fiind urmați în raport de filipinezii, 11%, și imigranții din Bangladesh, 7,8%.  Cea mai mare concentrare de străini se înregistrează în cartierul boem Trastevere (108 străini la 100 italieni), însă raportul avertizează asupra puternicei concentrări de străini în cartiere periferice defavorizate și care riscă să se confrunte cu aceleași probleme ca și periferiile Parisului sau Londrei.

 

 

Der Spiegel - Publicatia germana isi ilustreaza cel mai recent numar, publicat sambarta, cu o imagine a unei Angela Merkel zambitoare, asezata pe o gramada de moloz, aparent ruinele unor coloane grecesti, in umbra Acropolei, insotita de textul "Die Trümmerfrau. Daca Euro se prabuseste, la fel se intampla si cu mandatul de cancelar al lui Merkel".  Der Spiegel prezinta, citand surse, reactia pe care a avut-o cancelarul german weekendul trecut cand a aflat vestea ca premierul elen Alexis Tsipras a cerut organizarea unui referendum pe tema acordului cu creditorii internationali.  Potrivit sursei citate, o Angela Merkel exasperata le-a spus apropiatilor din CDU ca politica lui Tasipras este "dura si ideologica" si ca "isi conduce tara intr-un zid, cu ochii larg deschisi".  Spiegel precizeaza ca citatele au fost confirmate de mai multi participanti la intalnirea desfasurata in Berlin, lunea trecuta. Sursele au precizat ca liderul german s-a aratat uimit ca Tsipras "poate sa joace ruleta cu o tara intreaga".   Spiegel o prezinta pe coperta celui mai recent numar pe Angela Merkel asezata pe ruinele unei Grecii prabusite, cu titlul "Die Trümmerfrau" - o trimitere la femeile care au adunat moloz de pe strazile Berlinului dupa al bombardamentele din Al Doilea Razboi Mondial, si textul "Daca Euro se prabuseste, la fel se intampla si cu mandatul de cancelar al lui Merkel".

În trei săptămâni, valoarea acțiunilor chineze a scăzut cu aproape 30%, în pofida măsurilor de urgență adoptate de autorități, iar unii investitori se tem că turbulențele de pe piața bursieră chineză vor afecta economia reală.  'Nu am mai văzut acest gen de scădere până acum. Nu cred că cineva a mai văzut. Lichiditatea s-a golit complet. Inițial, mulți voiau să păstreze blue chips-uri. Însă, având în vedere că multe acțiuni sunt suspendate de la tranzacționare, singura modalitate a de reduce expunerea la risc este să vândă blue chips-uri', a declarat Du Changchun, analist la Northeast Securities.  Spre deosebire de alte mari piețe bursiere, care sunt dominate de managerii profesioniști de fonduri, investitorii de retail sunt responsabili pentru aproximativ 85% din tranzacțiile de pe piața bursieră chineză, ceea ce crește volatilitatea. Reducerea surprinzătoare a dobânzii de politică monetară la finele lunii iunie, relaxarea marjelor de tranzacționare și alte măsuri de stabilizare nu au reușit să îi calmeze pe investitori.  Seria măsurilor de sprijin a continuat miercuri. Guvernul de la Beijing a anunțat că firmele de asigurări au permisiunea de a investi 10% din fondurile lor într-o valoare bursieră (față de 5% anterior). De asemenea, Banca centrală a Chinei a promis că va furniza și mai multă lichiditate pentru a finanța achizițiile de acțiuni ale firmelor de brokeraj. Aceasta, după ce sâmbătă principalele 21 de companii de brokeraj chineze au promis că vor investi peste 19 miliarde de dolari în produse financiare bursiere.  Chiar dacă criza din Grecia este unul din factorii care contribuie la sentimentul de panică, motivul principal al corecției burselor continentale chineze este unul local.  Bursa de la Shanghai a crescut cu 150% în 12 luni, fiind deconectată, practic, de economia reală, iar experții se așteptau la o revenire. Prăbușirea piețelor bursiere este o nouă problemă pentru liderii chinezi, care se străduiesc deja să evite o aterizare dură a economiei chineze.

Lichiditatea reprezinta capacitatea unei banci de a transforma plasamentele in numerar. Nici o banca din lume, niciodata nu a putut face fata retragerilor massive de numerar si nu o va putea face, deoarece o banca ia banii deponentilor si alte resurse atrase si le plaseaza in credite 60-70%, iar restul in diverse forme de plasament cu diverse scadente, inclusiv obligatiuni guvernamentale. Aceste plasamente nu se pot lichida imediat pentru a fi transformate in numerar de nici o banca din lume niciodata. Ar insemna ca banca sa te caute acasa si sa-ti ceara restituirea imediata a creditului, deoarece deponentii isi vor banii inapoi. Absurd nu?  Banca is poate asigura un necesar de lichiditati corelat cu retragerile medii in situatii normale, dar daca ar sta cu banii degeaba sub ghiseu, cum I-ar putea pune la lucru pentru a genera venituri si a-si plati cheltuielile de functionare, dobanzile deponentilor si a-si asigura profit? Testele de stress de care vorbesti in restul articolului se refera la capitalul bancilor, care are rolul de a acoperi eventualele pierderi din plasamente proaste ale bancii. Aceste plasamente proaste fiind facute in majoritate din banii deponentilor, trebuie sa poata fi acoperite din capitalul actionarilor. Adica cu cat este acest capital mai mare 5.5% 8% 12% sau mai mult, cu atat creste capacitatea bancii de a acoperi eventuiale pierderi. Deci lichiditatea si solvabilitatea sunt doua lucruri diferite.  La scenarii de tip faliment guvernamental nu rezista nici o banca in nici o tara din lume, nici nu are sens sa faci teste de stress pentru asa ceva.

CE ABUREALAAAA...CE NEMERNICIE - JOS NAZISTII BRUXELLEZI ...!!!!

Miniștrii de Finanțe din UE așteaptă, până mâine dimineață, să primească o propunere scrisă din partea Greciei cu privire la accesarea de fonduri de urgență, a anunțat președintele Eurogrup, la finalul întâlnirii de astăzi.

"Guvernul Greciei ne va trimite o solicitare pentru accesarea de fonduri prin Mecanismul European de Stabilitate (ESM), până mâine dimineaţă, iar planul va fi analizat printr-o teleconferinţă a Eurogrup. Sper că miercuri vor fi trimise propunerile şi vor putea fi reluate negocierile. Este prematur să fim optimişti, Grecia are nevoie de reforme credibile, asta aşteptăm", a explicat Jeroen Dijsselbloem la finalul reuniunii miniştrilor de Finanţe din zona euro. 
Noul ministru de Finanțe grec, Euclid Tsakalotos, a prezentat succint în fața Eurogrupului propunerile Guvernului de la Atena, însă nu a lăsat un document scris cu noua ofertă de acord a grecilor.  De cealaltă parte, Berlinul se opune în continuare unei reduceri a datoriei Greciei, a afirmat, marți, ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schaeuble.  Schaeuble a declarat că așteaptă cu interes să audă propunerile Greciei, însă, fără un program de asistență financiară, "nu există nici o posibilitate pentru sprijinirea Greciei în conformitate cu legislația zonei euro"..."Guvernul Greciei ne va trimite o solicitare pentru accesarea de fonduri prin Mecanismul European de Stabilitate (ESM), până mâine dimineaţă, iar planul va fi analizat printr-o teleconferinţă a Eurogrup", a declarat Jeroen Dijsselbloem la finalul reuniunii miniştrilor de Finanţe din zona euro.
"Sper că miercuri vor fi trimise propunerile şi vor putea fi reluate negocierile. Este prematur să fim optimişti, Grecia are nevoie de reforme credibile, asta aşteptăm", a subliniat Dijsselbloem.  "A fost o discuţie bună, aşteptăm o solicitare pentru accesarea de fonduri de urgenţă, dar planul va fi însoţit de multe condiţii", a spus ministrul de Finanţe al Finlandei, Alexander Stubb.  "Guvernul de la Atena trebuie să manifeste voinţa de a depăşi criza accentuată de organizarea referendumului", a adăugat oficialul finlandez. 

Băncile româneşti cu capital grecesc dispun de active lichide la un nivel adecavat, conform Guvernatorului BNR: "Toate cele 4 bănci româneşti cu capital grecesc au fie numerar în casă sau în rezervele minime obligatorii, fie titluri de stat şi alte active care pot fi transformate rapid în numerar".  BNR a adoptat măsuri care să asigure lichiditatea băncilor, chiar şi în condiţia în care, din cauza unor reacţii emoţionale, acestea nu ar găsi lichiditate în piaţă, conform Guvernatorului Băncii Naţionale, referindu-se la facilitatea de REPO.  Şeful BNR a mai spus că gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante ale băncilor româneşti cu capital grecesc se află în proximitatea mediei pe sistem.  Băncile româneşti cu capital grecesc nu sunt dependende de finanţarea de la băncile mamă, a mai precizat Mugur Isărescu: "Liniile de finanţare de la băncile mamă reprezintă în prezent 27,5% din totalul pasivelor băncilor româneşti cu capital grecesc. Majoritatea semnificativă, 81,5%, au scadenţa mai mare de un an. Nu au cum să retragă aceste linii de finanaţare. În cazul nereînnoirii liniilor de finanţare, băncile româneşti cu capital grecesc au resurse suplimentare de a obţine lichiditate. Activele eligibile pentru refinanţare la BNR reprezintă aproape dublu faţă de nevoia de lichiditate în cazul nereînnoirii liniilor de finanţare care expiră în 2015".  Guvernatorul a răspuns implicit şi analiştilor ING, care transmiseseră anterior că finanţări estimate la 2,5 miliarde euro accesate de la Atena de subsidiarele româneşti ale băncilor elene ar putea fi înlocuite cu finanţare de stat.  Raportul ING arată: "În ciuda declaraţiilor BNR potrivit cărora nu vor fi accesate fonduri de stat, suntem mai degrabă sceptici şi ne aşteptăm ca finanţarea provenită de la Atena, de 2,5 miliarde euro, pentru subsidiarele locale ale băncilor elene să fie înlocuită cu fonduri de stat, ceea ce ar putea avea un impact asupra deficitului bugetar cu până la 1,5% din PIB şi va afecta profilul datoriei pe termen scurt".  În România au activităţi patru bănci cu acţionariat grecesc - Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească, acestea cumulând 12% din activele sistemului bancar.

Compania Mytech, în colaborare cu specialiști de la Spitalul Kototoyosu și Universitatea Showa, a creat o plăcuță de metal specială, pe care se pune o picătură din sângele pacientului, și apoi este expusă la raze ultraviolete. Dacă pacientul are cancer, atunci sângele începe să strălucească.

"Tehnologia permite diagnosticarea, în trei minute, a cancerului de stomac, de colon și de pancreas, în fază incipientă. Nu mai există nimic similar, nicăieri în lume. E metodă simplă și poate fi utilizată în orice spital, începând chiar de mâine", explică cercetătorul Katsuyuki Hasegawa.  Potrivit acestuia, oamenii de știință mai trebuie să pună la punct o bază de date care să cuprindă imagini specifice fiecărui tip de cancer, astfel încât medicii să poată spune, pe loc, despre ce fel de tumoră malignă este vorba. Testele clinice ale noii tehnologii sunt programate să înceapă peste un an.

Atentatul celui de-al 4-lea Reich la democratia erupeana a devenit evident un esec...

CEC Bank a acordat peste 90 de credite în valoare totală de 19,14 milioane de lei în cadrul programului româno-elveţian pentru IMM-uri şi are în analiză peste 60 de alte solicitări, care depăşesc 17 milioane de lei, potrivit unui comunicat de astăzi al băncii. "Produsul de finanţare oferit de CEC Bank vine în sprijinul companiilor interesate să îşi dezvolte în continuare afacerile în condiţii de cost competitive (dobânda ROBOR 6M + 1 p.p.). În cadrul acestui program, au fost acordate până în prezent un număr de peste 90 de credite în valoare totală de peste 19,14 milioane lei şi sunt în analiză peste 60 de solicitări în valoare totală de 17,43 milioane lei', a declarat preşedintele director general al CEC Bank, Radu Graţian Gheţea.  CEC Bank şi Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri (MEIMMMA) au încheiat un act adiţional la Convenţia de colaborare în cadrul programului româno-elveţian pentru IMM-uri, prin care se flexibilizează condiţiile de derulare a programului. "Convenţia de colaborare încheiată în data de 16.01.2014 între CEC Bank şi Agenţia Executivă pentru derularea programului româno-elveţian pentru IMM-uri are ca scop susţinerea prin credite de investiţii a beneficiarilor IMM eligibili, fondurile programului fiind asigurate în proporţie de 70% din contribuţia elveţiană şi 30% din fonduri proprii CEC Bank. Domeniile de activitate eligibile, finanţabile în cadrul programului, sunt producţia, serviciile medicale, turismul, comercializarea sistemelor/echipamentelor specifice economisirii de energie şi a celor care utilizează resurse regenerabile pentru eficientizarea propriei activităţi", se arată în comunicat.  Principalele avantaje oferite prin noul acord: posibilitatea de a suplimenta finanţarea acordată unui solicitant în limita a 100.000 franci elveţieni (echivalent în lei), pe bază de acte adiţionale sau contracte noi de credit, valabile în perioada de implementare a programului, respectiv până la data de 16 ianuarie 2019, extinderea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru achiziţionarea de active corporale şi necorporale, prin includerea cheltuielilor pentru construirea, extinderea, modernizarea sau finalizarea de construcţii nerezidenţiale, justificarea experienţei de minimum un an în cel puţin una dintre activităţile eligibile în cadrul programului, inclusiv prin experienţa profesională în domeniu, de minimum un an, a asociatului sau a administratorului întreprinderii.

'O ieşire a Greciei din zona euro nu mai poate fi un subiect tabu. Combinată cu o strategie viitoare înţeleaptă din partea ţărilor din zona euro, ieşirea Greciei din zona euro ar putea chiar contribui la stabilizarea zonei. Pieţele au nevoie de încredere', a declarat Matthias Wissmann, preşedintele Asociaţiei industriei auto din Germania (VDA) şi vice-preşedinte al Federaţiei Industriale Germane (BDI).  Referendumul convocat pentru duminică de premierul elen Alexis Tsipras este crucial pentru soarta Greciei în zona euro şi în Uniunea Europeană. El vizează aprobarea sau nu de către cetăţeni a măsurilor de austeritate cerute de creditori în schimbul continuării acordurilor de împrumut internaţionale.   Die Familienunternehmer, organizaţie care reprezintă cele 180.000 de firme familiale germane, apreciază însă că ultimele evoluţii din Grecia justifică opoziţia sa faţă de programele de asistenţă acordate de Uniunea Europeană pentru Grecia. 'Eforturile noastre colective trebuie să se îndrepte acum spre o ieşire ordonată a Greciei din zona euro. Modul în care euro este gestionat are un efect asupra companiilor germane şi asupra modului în care acestea fac afaceri. Nu am fost niciodată de acord cu teza efectului de domino potrivit căruia în cazul unui Grexit şi alte ţări vor intra în colaps', a declarat economistul şef Daniel Mitrenga.   Modificarea atitudinii industriei germane faţă de ideea ieşirii Greciei din zona euro reflectă faptul că firmele germane şi-au redus expunerea pe Grecia în ultimii ani. În 2014 exporturile totale ale Germaniei spre Grecia au fost de doar cinci miliarde de euro, mai puţin de jumătate de procent din totalul exporturilor germane iar Grecia a coborât pe locul 38 de pe locul 34 în topul partenerilor de export ai Germaniei.

Premierul elen, ALEXIS TSIPRAS, a anuntat in cursul noptii de vineri spre sambata organizarea in Grecia a unui REFERENDUM privind documentul ce ar putea rezulta dupa sedinta Eurogrupului, prevazuta sambata, la Bruxelles, intre Atena si creditorii sai, transmite AFP. “Poporul trebuie sa decida IN AFARA DE ORICE SANTAJ (…), referendumul va avea loc pe 5 iulie”, a declarat prim-ministrul intr-o alocutiune difuzata la posturile de televiziune in jurul orei locale 01:00, in ajunul ultimei reuniuni a ministrilor de finante din zona euro, la Bruxelles, inainte de o posibila intrare a Greciei in incapacitate de plata fata de FMI, pe 30 iunie. Astăzi este prevăzută la Bruxelles o ședință a Eurogrupului între Atena și creditorii săi. Purtătorul de cuvânt al premierului, Gabriel Sakellaridis, a anunțat în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă că la ședința Eurogrupului va participa ministrul elen de finanţe, Yanis Varoufakis.

"I-am spus foarte clar preşedintelui Senatului: cred că într-un stat de drept nu ai voie să-l ataci pe preşedintele celei mai înalte curţi de justiţie a ţării. Aşa ceva nu se face. Dar el a făcut asta. Şi i-am spus în faţă că nu faci aşa ceva", le-a spus , prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, membrilor Comisiei LIBE a Parlamentului European, care au discutat situația României.

"Nu-mi place că în prezent este o confruntare deschisă între două puteri ale statului, Parlament şi sistemul judiciar, care se critică reciproc în public, în media. Asta nu e bine pentru niciuna dintre ele şi sper că toată lumea înţelege acest lucru în România", a afirmat Timmermans, potrivit mediafax.ro.  Oficialul european a mai spus că CE nu critică statele membre, ci pe politicienii acestora.  "Noi nu criticăm ţări, criticăm politicieni. Ştiţi, ţările înseamnă mult mai mult decât nişte politicieni. Din fericire", a punctat Timmermans.  Referitor la imunitate, Frans Timmermans a explicat că în fiecare ţară există o legislaţie privind imunitatea, dar "în aproape toate parlamentele din lume are legătură cu activităţile derulate în calitate de parlamentar". Totodată, el a reiterat faptul că deciziile privind ridicarea imunităţii trebuie să se bazeze pe aceleaşi criterii.

Este pentru a treia zi la rând când consiliul guvernatorilor BCE lasă nemodificat plafonul liniei de finanţare de urgenţă destinat băncilor greceşti la 89 de miliarde de euro. Un oficial de la Banca Centrală a Greciei, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a precizat că decizia BCE este una în linie cu solicitările Băncii Greciei. În plus, consiliul guvernatorilor BCE este pregătit să se reunească din nou în următoarele 24 de ore pentru a revizui situaţia lichidităţilor băncilor greceşti, a precizat sursa.  Începând de luni, Consiliul guvernatorilor BCE a revizuit plafonul ELA în fiecare zi în condiţiile în care negocierile dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali au ajuns într-un punct culminant. Miniştrii de Finanţe din zona euro urmează să se reunească din nou sâmbătă la Bruxelles după ce discuţiile la reuniunea de joi nu au produs niciun rezultat.  Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, François Hollande, au atras atenţia vineri dimineaţă că viitoarea reuniune, de sâmbătă, a miniştrilor de finanţe din zona euro cu privire la Grecia va fi decisivă. Miza o reprezintă un acord între Atena şi creditorii săi - BCE, FMI şi Comisia Europeană - asupra promisiunilor de reforme şi tăieri bugetare în Grecia care să deschidă calea deblocării unui împrumut pentru guvernul elen în lipsă de bani.  În lipsa unui acord cu creditorii până la sfârşitul lunii iunie, Grecia s-ar putea trezi în imposibilitatea achitării unei tranşe de 1,5 miliarde de euro către FMI, ceea ce ar plasa-o în incapacitate de plată, şi ar deschide o perioadă de incertitudine puternică pentru întreaga zonă euro.AGERPRES