Preţul petrolului Brent a scăzut cu 37% în acest an şi se îndreaptă spre al treilea declin annual consecutiv. Contractele pentru petrolul american WTI, cu livrare în ianuarie, care expiră luni, sunt în declin la bursa din New York cu 36 de cenţi, la 34,37 dolari pe baril. Vineri, preţul petrolului WTI a coborât cu 22 de cenţi, la 34,73 dolari pe baril, cel mai redus nivel atins la închidere după februarie 2009.  Contractele pentru petrolul WTI cu livrare în februarie au scăzut cu 44 de cenţi, la 35,62 dolari pe baril. Cotaţiile petrolului au coborât sub nivelurile atinse în timpul crizei financiare din 2008 din cauza semnelor de accentuare a supraofertei din piaţă. OPEC a abandonat plafonul oficial de producţie pe 4 decembrie, în timp ce Congresul SUA a aprobat vineri o prevedere care elimina interzicerea exporturilor de petrol, în vigoare în ultimii 40 de ani. 

Comisia Europeană a îndemnat, marţi, Italia să ia amprente digitale de la toţi extracomunitarii intraţi pe teritoriul italian, atrăgând critici ale politicienilor de la Roma, care acuză Bruxellesul că cere folosirea forţei în acest efort. "Cerem eforturi suplimentare pentru oferirea unui cadru legal mai solid în sensul luării amprentelor digitale. Obiectivul este o eficienţă de sută la sută în amprentarea imigranţilor extracomunitari", a transmis Comisia Europeană Italiei, potrivit cotidianului Le Figaro, citat de Mediafax. PUBLICITATE Ministrul italian de Interne, Angelino Alfano, a acuzat Comisia Europeană că vrea folosirea forţei pentru luarea amprentelor digitale ale extracomunitarilor ajunşi în Italia. "Faptul că Uniunea Europeană legitimează utilizarea forţei contra imigranţilor prin încălcarea tuturor convenţiilor ONU în materie de drepturile omului este foarte îngrijorător", a reacţionat Mario Marazziti, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Sociale din Camera italiană a Deputaţilor. Ministrul italian de Interne, Angelino Alfano, a dat asigurări că legislaţia italiană permite luarea amprentelor digitale ale imigranţilor

SUNT ASTEPTATI CU NERABDARE DE BRUMHILDELE NEMTESTI...“Numărul solicitanţilor de azil ajunşi de la începutul anului în Germania a depăşit marţi oficial pragul de un milion de persoane, a anunţat un membru al guvernului landului Bavaria. Unii analişti estimează însă că acest prag a fost în realitate atins de mult timp şi numărul migranţilor extracomunitari sosiţi anul acesta pe teritoriul german este mult mai mare. Potrivit ministrului bavarez al Afacerilor Sociale, Emilia Mueller, numai în luna Noiembrie au fost înregistraţi oficial peste 200.000 de noi solicitanţi de azil. Înregistrarea migranţilor se face de obicei în Bavaria, întrucât acesta este primul land federal german unde ei pătrund după ce au trecut graniţa austriacă, de acolo fiind redistribuiţi către celelalte landuri. Totuşi, unii comentatori atrag atenţia că oficiile unde sunt înregistraţi migranţii sunt copleşite de numărul foarte mare de cereri de azil, astfel că pot să treacă şi mai multe săptămâni până când un migrant este introdus în baza de date, motiv pentru care ei consideră că acest prag fusese deja depăşit de ceva timp. Politica generoasă de azil promovată de guvernul cancelarului Angela Merkel a determinat migranţii proveniţi din ţările arabe, africane şi asiatice să se orienteze cu predilecţie către Germania. În acest timp, şefa guvernului de la Berlin se confruntă cu tot mai multe presiuni, în special din partea Uniunii Creştin-Sociale, ramura bavareză a Uniunii Creştin-Democrate CDU pe care o conduce, să ia măsuri pentru restricţionarea primirii migranţilor. Totuşi, într-o intervenţie recentă în faţa Bundestagului, Angela Merkel a menţionat că nu intenţionează să schimbe această politică, reafirmând totodată că doreşte să fie instituite la nivelul Uniunii Europene cote permanente de repartizare a refugiaţilor între statele membre”, mai scrie Bild.

Abureala si minciuni de Bruxelles...

 

Producţia industrială din zona euro a crescut peste aşteptări în octombrie, după două luni cu scăderi, semn că este posibil ca expansiunea din regiune să fi accelerat spre sfârşitul anului, potrivit Eurostat. Conform datelor oficiale, producţia industrială a zonei euro a crescut cu 0,6% în octombrie, faţă de septembrie, respectiv cu 1,9% comparativ cu aceeaşi lună a anului 2014. Analiştii anticipau un avans de numai 0,2% al producţiei industriale din uniunea monetară, faţă de septembrie.  Producţia industrială din zona euro a stagnat în trimestrul al treilea, acesta fiind unul dintre motivele pentru care economia regiunii a încetinit comparativ cu trimestrul al doilea. Creşterea producţiei fabricilor, minelor şi companiilor de utilităţi din uniunea monetară sugerează că redresarea zonei euro nu este frânată semnificativ de scăderea exporturilor, în urma încetinirii economiilor Chinei, Braziliei şi Rusiei. Dacă va fi sustenabilă, creşterea producţiei industriale din zona euro va arăta că economia regiunii va încheia anul cu o situaţie mai bună, potrivit specialiştilor.

Mai multe fonduri ale Franklin Templeton au vândut  acțiuni la OMV Petrom (SNP) în valoare de 19,6 milioane lei (4,3 milioane euro), în timp ce fondul suveran al Norvegiei a vândut titluri de 1,3 milioane lei (287.600 euro), potrivit unor raportări publicate astăzi pe site-ul BVB. Astfel, Templeton GL INV TR-Templeton Frontier Market Fund a vândut acțiuni OMV Petrom de 18,16 milioane de lei, Templeton Frontier Markets Fund două participații totalizând 970.000 de lei, Templeton Frontier Markets Equity Master Fund două pachete, cu o valoare cumulată de 216.000 lei, iar TGIT Templeton Frontier Markets Fund o deținere de 290.900 lei. De asemenea, fondul suveran al Norvegiei a vândut, printr-o singură tranzacție, un pachet de 1,28 milioane de lei și un al doilea de 20.800 lei.  Cinci dintre aceste transferuri au avut loc la cotația de 0,3 lei/titlu, în scădere cu 0,5% față de închiderea de 0,3015 lei/titlu de luni, iar alte trei la prețul de 0,302 lei/titlu.  Pe BVB, au avut loc ieri șapte tranzacții "deal" cu acţiuni SNP, la prețul de 0,3 lei/unitate, valoarea totală a pachetelor transferate fiind de 21,67 milioane de lei. Pe piaţa "regular" au avut loc schimburi de doar 1,3 milioane de lei.  Franklin Templeton este administratorul Fondului Proprietatea (FP), din 2010, iar la sfârșitul lunii octombrie a primit un nou mandat de doi ani, care va începe cu data de 1 aprilie.  FP are o participație de 19% la OMV Petrom.

ESTE EVIDENT CA MERKEL A IMPORTAT  MADARINGA ARABEASCA PENTRU "BRUMHILDELE GRASE" CARE O SUSTIN POLITIC - Un nou studiu arată că majoritatea germanilor cred că afluxul de refugiați nu va oferi un impuls economic. Până în prezent, Germania a luat de două ori mai mulți refugiați ca anul trecut. Doar 16% dintre cei intervievați au fost de acord cu afirmația ”afluxul de refugiați va duce la mai multe oportunități economice decât probleme probleme pentru noi”, potrivit studiului realizat de Institutul Ipsos în numele cercetătorului din Hamburg, Horst Opaschowski, potrivit dw.com.  Procentul germanilor care cred că această țară ”va obține recunoașterea în lume prin acceptarea atâtor refugiați” a fost puțin mai mare 20%. Studiul a arătat, de asemenea, că majoritatea germanilor – 56% - cred că țara nu este nu este pregătită să înfrunte afluxul de imigranți. În orașele mici, de mai puțin de 5.000 de persoane, această cifră a crescut la 66%.  Pe fondul crizei refugiaților în Europa în 2015, Germania este de părere că poate gestiona afluxul. Statisticile de la Oficiul german pentru Migrație și Refugiați indică faptul că până în noiembrie 2015, Germania a văzut mai mult decât dublul numărului de refugiați de anul trecut. Cifrele arată, totodată, că o treime din numărul total al solicitanților de azil a venit din Siria în 2015.  Concluziile privind sentimentul german pentru refugiați vin după un alt studiu publicat la sfârșitul lunii decembrie. Acesta a arătat că aproximativ 50% din respondenți privesc anul viitor cu scepticism și sentimente amestecate. Numai 27% au spus acest lucru înainte de 2015. sa vezi panorama cind vor incepe arabii sa le traga pe|ciortan" pe nevestele si fetele Fritzilor !!!1....hahahahaha

“Numărul solicitanţilor de azil ajunşi de la începutul anului în Germania a depăşit marţi oficial pragul de un milion de persoane, a anunţat un membru al guvernului landului Bavaria. Unii analişti estimează însă că acest prag a fost în realitate atins de mult timp şi numărul migranţilor extracomunitari sosiţi anul acesta pe teritoriul german este mult mai mare. Potrivit ministrului bavarez al Afacerilor Sociale, Emilia Mueller, numai în luna Noiembrie au fost înregistraţi oficial peste 200.000 de noi solicitanţi de azil. Înregistrarea migranţilor se face de obicei în Bavaria, întrucât acesta este primul land federal german unde ei pătrund după ce au trecut graniţa austriacă, de acolo fiind redistribuiţi către celelalte landuri. Totuşi, unii comentatori atrag atenţia că oficiile unde sunt înregistraţi migranţii sunt copleşite de numărul foarte mare de cereri de azil, astfel că pot să treacă şi mai multe săptămâni până când un migrant este introdus în baza de date, motiv pentru care ei consideră că acest prag fusese deja depăşit de ceva timp. Politica generoasă de azil promovată de guvernul cancelarului Angela Merkel a determinat migranţii proveniţi din ţările arabe, africane şi asiatice să se orienteze cu predilecţie către Germania. În acest timp, şefa guvernului de la Berlin se confruntă cu tot mai multe presiuni, în special din partea Uniunii Creştin-Sociale, ramura bavareză a Uniunii Creştin-Democrate CDU pe care o conduce, să ia măsuri pentru restricţionarea primirii migranţilor. Totuşi, într-o intervenţie recentă în faţa Bundestagului, Angela Merkel a menţionat că nu intenţionează să schimbe această politică, reafirmând totodată că doreşte să fie instituite la nivelul Uniunii Europene cote permanente de repartizare a refugiaţilor între statele membre”, mai scrie Bild.

Comisia Europeană a prezentat un proiect privind crearea unui Corp european de pază a frontierelor, capabil să intervină imediat într-o situație de criză când un stat membru nu mai este în măsură să protejeze singur frontiera externă a UE, dar inițiativa este deja contestată de unele guverne, se menționează într-un comentariu publicat de agenția Reuters....Potrivit Reuters, chiar și diplomații de la Bruxelles care susțin acest plan admit că el va întâmpina rezistență. Toată lumea dorește o consolidare a Frontex (Agenția europeană pentru managementul cooperării operaționale la frontierele externe ale UE), dar nu și atunci când vine vorba despre crearea unui corp comun, remarcă una dintre surse. Alți responsabili argumentează că actualele prevederi ce permit suspendarea unei țări din spațiul Schengen sunt suficiente pentru a determina guvernele să protejeze corespunzător frontiera externă a UE.  Totuși, oficiali europeni au declarat vineri că astfel de misiuni vor fi plasate sub comanda statului la granița căruia se va desfășura operațiunea. Alte detalii dezvăluite până în prezent fac referire la efectivele viitoarei structuri a Frontex, care va cuprinde circa 1.000 de agenți permanenți, față de 400 câți sunt în prezent, urmând să fie creat și un Oficiu de Returnări care se va ocupa de repatrierea migranților ce nu pot primi azil. Ar urma să fie creată și un fel de forță de reacție rapidă, alcătuită din circa 1.500 de membri și care va putea fi desfășurată la nevoie în numai câteva zile.

Pe măsură ce ne apropiem de finalul anului, datele macroeconomice continuă să confirme o revenire solidă a economiei. În octombrie, arată datele Eurostat publicate ieri, România a înregistrat a treia cea mai puternică creştere a sectorului de construcţii din UE, cu un plus de peste 10% - vorbim despre un sector care suferise enorm în criză, poate şi de aceea creşterea este mare. Tranzacţiile imobiliare îşi revin, industria creşte, chiar dacă nu spectaculos, agricultura a mers mai prost anul acesta, dar nu va fi un dezastru. Din punctul de vedere al utilizării PIB, economia s-a bazat în 2015 pe două motoare – consumul, mai cu seamă consumul populaţiei, şi investiţiile. Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a crescut în volum cu 5,7% în primele trei trimestre, contribuind cu 3,5% la creşterea PIB de 3,7%. Formarea brută de capital fix a crescut în volum cu 6,8% şi a contribuit cu 1,5% la creşterea economică. Exporturile de bunuri se pregătesc să înregistreze un nou maxim istoric, de peste 55 mld. euro, chiar dacă contribuie negativ la PIB în primele trei trimestre din cauza unui volum mai mare de importuri (şi ca urmare a majorării consumului stimulat de reducerea taxelor şi creşterea salariilor).

Sistemul financiar european este ameninţat de riscurile provenite din ţările emergente, în special din China, chiar dacă pieţele au depăşit o serie de şocuri în a doua jumătate a anului curent, atrage atenţia Banca Centrală Europeană (BCE). "Sistemul financiar al zonei euro a suportat provocările venite de pe mai multe fronturi, în a doua jumătate a anului", potrivit unui raport al BCE referitor la stabilitatea financiară, care aminteşte riscurile legate de negocierea acordului cu Grecia, în vară, şi corecţia care a avut loc pe piaţa acţiunilor din China.  "Impactul acestor evenimente asupra sistemului financiar al zonei euro a fost relativ limitat, indicii bancari, fiscali şi de stres financiar menţinându-se la niveluri scăzute", consideră BCE, care avertizează, însă, că pieţele emergente generează riscuri pentru pieţe. Potrivit BCE, creşterea ocazională a volatilităţii pieţelor financiare arată că vulnerabilităţile generate de pieţele emergente sunt în creştere. 

O instanta din Franta a decis initierea unui proces in cazul rolului directorului FMI Christine Lagarde in plati ilegale in valoare de 400 de milioane de euro facute catre omul de afaceri francez Bernard Tapie, informeaza Mediafax citand Reuters.
Cazul, datand de acum aproape 20 de ani, cand Christine Lagarde era ministru al Economiei in Administratia presedintelui Nicolas Sarkozy, va fi judecat de Curtea de Justitie a Republicii Franta, a transmis Procurorul general francez.  "Doamna Lagarde va reitera ca a actionat in interesul statului francez, prin respectarea in totalitate a legii", a transmis biroul directorului Fondului Monetar International.  Decizia de joi este surprinzatoare, dat fiind ca procurorii recomandasera in septembrie incetarea anchetei care o viza pe Christine Lagarde.  Fostul ministru al Economiei este cercetata pentru neglijenta in serviciu, reprosandu-i-se ca nu s-a opus unei decizii de arbitraj si nu a formulat recurs contra sentintei din iulie 2008 care il favoriza pe Bernard Tapie. Dosarul se refera la o sentinta de arbitraj prin care Bernard Tapie a primit 403 milioane de euro, dintre care 45 de milioane ca prejudiciu moral, pentru incheierea unui litigiu cu Banca Credit Lyonnais privind vanzarea Adidas in 1994.

Curtea de Justiţie Europeana a arătat în mod expres că sprijină lupta împotriva evaziunii fiscale, obiectiv fixat de altfel şi prin Directiva 2006/112/CE. Potrivit Curţii, dreptul de deducere a TVA poate fi refuzat în situaţia excepţională în care se probează dincolo de orice dubiu rezonabil că, în mod obiectiv, persoana care solicită dreptul de deducere ştia sau ar fi trebuit să ştie că participă la un mecanism fraudulos.  Însă Curtea (conform Hotărârilor Mahagében și Dávid, C-80/11 și C-142/11 din 21 iunie 2012, Bonik, C-285/11 din 6 decembrie 2012 și Gábor Tóth, C-324/11 din 6 septembrie 2012) a statuat şi faptul că acordarea dreptului de deducere este un principiu fundamental al sistemului european de TVA, care, în principiu, nu poate fi limitat iar atâta timp cât nu se probează în mod obiectiv că un contribuabil ştia sau ar fi trebuit să ştie că ia parte la un mecanism fraudulos în materie de TVA, dreptul de deducere nu poate fi refuzat, indiferent de comportamentul celorlalţi participanţi implicaţi în sistemul de TVA. Aceasta în considerarea faptului că orice persoană trebuie să beneficieze de prezumţia de bună-credinţă și că organelor fiscale le revine practic sarcina probării că participarea la un mecanism fraudulos s-a făcut cu intenţie directă.

Planul de a permite statelor să impună controale temporare la frontiere a fost prezentat săptămâna aceasta de Luxemburg, care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.  Berlinul a determinat mai multe state să impună vara aceasta controale temporare la frontiere sau să-şi închidă graniţele, pentru a face faţă numărului mare de imigranţi sosiţi pe ruta Balcanică pentru a ajunge în nordul Europei.  "Miniştrii au convenit că, dacă există probleme serioase care pun în pericol spaţiul, trebuie să avem un cadru european comun pentru gestionarea frontierelor pentru şase luni şi chiar mai mult", a declarat după reuniunea de vineri ministrul luxemburghez pentru Migraţie, Jean Asselborn.  Conform Articolului 26 din regulile spaţiului Schengen, statele membre pot introduce controale suplimentare dacă există "deficienţe serioase persistente" la frontierele blocului, o condiţie despre care oficialii europeni susţin că se potriveşte situaţiei actuale din Grecia.  "Am rămas fără răspunsuri uşoare? Ne-au mai rămas doar opţiunile proaste. Acestea sunt opţiuni dureroase şi necesită încălcarea unor tabuuri şi adoptarea unor măsuri pe care în mod instinctiv nu vrem să le luăm. Aceasta este responsabilitatea pe care o au liderii noştri acum", a declarat un oficial UE. Oficialii europeni au discutat posibilitatea de a suspenda Grecia din Schengen, ceea ce ar forţa cetăţenii greci să prezinte paşapoartele atunci când circulă în alte părţi ale spaţiului comun.

Potrivit raportului Curţii de Conturi, multe dintre Hotărârile de Guvern privind alocări bugetare din Fondul de rezervă nu au respectat condiţiile legale.  Mai mult, Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, destinat finanţării unor cheltuieli urgente sau neprevăzute, a fost majorat, în 2014, de 14,5 ori.  ”Prin Hotărârile de Guvern prin care au fost alocate sume de la Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului în anul 2014, pentru o mare parte din cheltuieli nu sunt îndeplinite condiţiile de a fi încadrate în categoria urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar, aşa cum prevede art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice. Pentru o parte din aceste situaţii, prin ordonanţe simple, respectiv ordonanţe de urgenţă, Guvernul a aprobat derogări de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, realizându-se astfel mecanismul prin care din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului să se aloce sume către ordonatori de credite fără a fi încadrate în categoria «urgente şi neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar». Fondul de Rezervă Bugetară la Dispoziţia Guvernului a fost majorat în anul 2014 de aproximativ 14,51 ori”, se manţionează în raportul Curţii de Conturi...Astfel, dacă la începutul anului 2014 în Legea 356/2013 a bugetului de stat pe anul 2014 a fost prevăzută o sumă de 161.269.000 de lei, Fondul de Rezervă a fost suplimentat până la finalul anului 2014 la suma de 2.340.670 mii lei (cu suma de 1.040.100.000 de lei prin cele două rectificări bugetare şi cu suma de 1.139.301.000 de lei potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice).

Autorităţile de la Atena au activat, joi, mecanismele Uniunii Europene de Protecţie Civilă, prin adoptarea a trei măsuri care să le permită să facă faţă crizei migraţiei, informează Mediafax.  Mecanismul de Protecţie Civilă permite Greciei să beneficieze de sprijin material, în vederea gestionării afluxului de refugiaţi şi solicitanţi de azil. Astfel, autorităţile elene au cerut bunuri precum corturi, generatoare, paturi, echipamente sanitare şi truse de prim-ajutor. Livrarea ajutoarelor este coordonată de Centrul de Coordonare a Răspunsului la situaţii de urgenţă (ERCC) al CE, care colaborează cu autorităţile elene şi ale celorlalte state participante la Mecanism.  Atena a întocmit de asemenea un plan cu Frontex, în vederea unei operaţiuni la graniţa Greciei cu Macedonia, unde Agenţia europeană pentru frontiere va oferi asistenţă la înregistrarea imigranţilor. Desfăşurarea ofiţerilor suplimentari va începe săptămâna viitoare, precizează CE. Mai mult, Grecia a depus o cerere oficială privind desfăşurarea unei operaţiuni a Echipei de Intervenţie Rapidă la Frontiere (RABIT), pentru a oferi sprijin la graniţa sa externă din insulele din Marea Egee. Frontex va procesa această cerere cu prioritate, în condiţiile în care peste 50.000 de persoane au intrat în Grecia de la 1 noiembrie.  Decizia Atenei de a accepta ajutorul UE şi al Frontex în gestionarea crizei migraţiei a fost salutată de blocul comunitar înaintea reuniunii, în condiţiile în care au existat informaţii potrivit cărora unele state UE au cerut suspendarea Greciei din spaţiul Schengen pentru că nu depune suficiente eforturi pentru a-şi securiza frontierele externe şi respinge ajutorul european.  Grecia neagă că ar fi respins vreodată asistenţa din partea UE, dar Guvernul, conştient de implicaţiile interne, a vrut să clarifice faptul că Frontex va ajuta doar la înregistrarea imigranţilor şi nu va participa la misiuni comune de patrulare la frontiere. Decizia de a activa Mecanismul are la bază prezenţa a mii de imigranţi la graniţa dintre Grecia şi Macedonia, unde sunt blocaţi, după ce autorităţile de la Skopje au permis intrarea în ţară doar sirienilor, irakienilor şi afganilor ce fug din calea conflictelor, generând proteste din partea cetăţenilor altor ţări, relatează BBC News Online.

 

Agentia de rating MOODY’S a imbunatatit PERSPECTIVA de RATING a ROMANIEI de la stabila la pozitiva si a reconfirmat rating-ul suveran la Baa3 (grad investitional).  “Decizia agentiei de rating reflecta progresul semnificativ inregistrat de ROMANIA in corectarea dezechilibrelor macroeconomice si in reducerea vulnerabilitatilor economiei la socurile externe, creand astfel premisele pentru o crestere economica solida. De asemenea, eforturile sustinute din ultimii ani in procesul de consolidare fiscala si de reducere a deficitului bugetar, dar si in stabilizarea nivelului datoriei publice guvernamentale sunt factori cheie care au contribuit la imbunatatirea perspectivei de rating”, informeaza Ministerul Finantelor Publice (MFP) printr-un comunicat remis sambata.  MOODY’S intareste prognozele oficiale si apreciaza ca ROMANIA va cunoaste o accelerare a cresterii economice de 4,1% in anul 2016, fata de 3,5% estimat pentru 2015, pe fondul unei expansiuni robuste a consumului privat si cresterii investitiilor.   MOODY’S subliniaza ca perspectivele de crestere economica pe termen mediu ale ROMANIEI sunt mult mai favorabile decat cele din Bulgaria, Spania, Portugalia sau Ungaria. De asemenea, nivelul datoriei publice guvernamentale a Romaniei se va mentine in continuare la un nivel stabil, fiind estimat la 39,4% pentru anul 2015.  Totodata, MOODY’S estimeaza ca ROMANIA va continua procesul de convergenta cu statele membre ale Uniunii Europene (UE) cu efecte pozitive asupra intaririi capacitatii administrative a tarii.  In luna august, Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a Romaniei pe termen lung, in valuta si in moneda locala, la BBB-/BBB, cu perspectiva stabila. Doua luni mai tarziu, la inceputul lui octombrie, Standard&Poor’s a reconfirmat, la randul sau, rating-ul aferent datoriei guvernamentale a Romaniei pe termen lung la BBB-, cu perspectiva stabile.

Cei zece reprezentanţi ai Fed participanţi la şedinţa de politică monetară au decis în unanimitate ca dobânda cheie să fie majorată de la un interval de 0%-0,25% la 0,25%-0,5%, prima măsură de acest tip din ultimii peste nouă ani. Dobânda de politică monetară a Rezervei Federale americane s-a aflat la nivelul zero timp de şapte ani.  Board-ul directorilor Fed a mai majorat dobânda cu discount aplicată împrumuturilor acordate băncilor comerciale prin intermediul facilităţii cu discount de la 0,75% la 1%. Rezerva Federală a precizat că va monitoriza cu atenţie evoluţia inflaţiei şi că majorările de dobânzi vor avea loc treptat, ţinta pe termen lung pentru dobânda cheie fiind de 3,5%. Această estimare a rămas neschimbată faţă de prognoza din luna septembrie. 

Oficialii băncii centrale se aşteaptă ca dobânda cheie să ajungă la 1,375% la sfârşitul lui 2016, ceea ce ar implica patru majorări de către un sfert de punct procentual.  “Măsura pune capăt unei perioade extraordinare de şapte ani în care dobânda de politică monetară a fost aproape zero pentru a susţine redresarea economiei din cea mai gravă criză financiară şi recesiune de la Marea Depresiune”, a declarat preşedinta Fed, Janet Yellen, într-o conferinţă de presă.  Ea a arătat că în condiţiile în care economia performează bine şi este de aşteptat ca această evoluţie să continue, comitetul de politică monetară a considerat că o creştere modestă a dobânzii cheie este adecvată.  Yellen a recunoscut însă că chiar şi după această majorare politica monetară a Fed va rămâne relaxată. ”Indicatorii economici de după şedinţa de politică monetară din octombrie a Fed au arătat că activităţile economice avansează în ritm moderat. Cheltuielile de consum şi investiţiile companiilor au crescut în ultimele luni, iar situaţia sectorului imobiliar se îmbunătăţeşte în continuare”, se arată în comunicatul Fed.  Potrivit Fed, situaţia continuă să se îmbunătăţească şi în cazul pieţei muncii.  Inflaţia se află însă cu mult sub ţinta băncii centrale de aproape 2%, reflectând parţial preţurile scăzute ale energiei şi importurilor de alte mărfuri. ”În general, ţinând seama de evoluţiile interne şi internaţionale, comitetul de politică monetară al Fed consideră că riscurile legate de perspectivele economice şi cele de pe piaţa muncii ca fiind echilibrate”, consideră Fed.

Israelul speră că va relua în curând cu guvernul egiptean discuţiile pentru a face export de gaze naturale, a declarat ministrul israelian al energiei după ce autorităţile de la Cairo au oprit negocierile în urma unei amenzi decise într-un proces de arbitraj, scrie Bursa. Înghețarea negocierilor dintre cele două state a urmat deciziei Curții de Arbitraj Internațional de la Paris, care a decretat că guvernul egiptean trebuie să plătească Israelului o sumă de 1,73 miliarde de dolari în contul contractelor de livrare care au fost suspendate de Cairo. Oprirea livrărilor a provocat pagube semnificative companiei de electricitate Israel Electric, spune ministerul energiei din Israel.  “Statul Israel acordă o mare importanţă legăturilor sale energetice cu Egiptul şi speră că, datorită legăturilor bilaterale, strânse, va fi posibil să facă curând progrese în problema gazelor. Israelul trebuie să-şi dezvolte rapid zăcămintele sale de gaze offshore pentru a-şi asigura securitatea energetică”, a declarat ministrul israelian al energiei, preluat de Agerpres. De asemenea, Israelul intenţionează să-şi extindă exporturile de gaze spre Iordania, Turcia şi Europa Occidentală, a adăugat oficialul israelian. În paralel cu discuțiile duse de cele două guverne, companiile care dezvoltă zăcământul offshore Leviathan au anunţat că vor continua negocierile cu firmele private din Egipt care nu au luat parte la procesul de arbitraj. Potrivit informațiilor obținute de Bloomberg, un grup egiptean de companii negociază achiziţionarea din Israel a patru miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, în următorii 10 – 15 ani.

Joi 3 decembrie, cei patru judecătorii de la al 4-lea Senat al Curții Federale Sociale din Kassel au decis că orice cetăţean comunitar care cel puţin dă impresia că vrea să muncească în Germania are dreptul la asistenţă socială, după şase luni de şedere, susține Der Spiegel, citat de ziarulromanesc.de . "Aceasta este mai mult decât o părere, este o revoluție socio-politică", scrie Jan Fleischhauer în Der Spiegel. Acesta oferă ca exemplu chiar românii.  "Cine, de exemplu, vine din România, trebuie să reziste doar o jumătate de an, pentru a obţine ceea ce instanța de judecată a numt "şedere consolidată". Apoi, el se poate adresa celui mai apropiat birou de asistenţă socială pentru a cere sprijin financiar. Nu contează dacă el a încercat în mod serios să găsească un loc de muncă. Această asistență guvernamentală îi va fi acordată pe tot timpul vieţii, esențial este ca el să fi petrecut un total de mai mult de șase luni în Germania."  Referirea la România nu este întâmplătoare. Această sentinţă a fost emisă în urma reclamaţiei făcute de un român cu familie, care a aplicat de mai multe ori fără succes să obţină ajutorul Hartz IV. Bărbatul vindea ziare pe stradă în Germania.

Adio preturi mici, adio viata comoda ...delapidarea se extinde cu viteza

Înfrângerea puterii din Venezuela la alegerile legislative - Duminică, 6 decembrie, după o zi electorală marcată de o puternică participare – 74,25% - opoziţia reprezentată de Masa Unităţii democratice (MUD) a obţinut 99 de mandate din totalul de 167, o majoritate de două treimi, faţă de 46 de locuri obţinute de Partidul Socialist Unificat din Venezuela (PSUV), formaţiunea fostului preşedinte Hugo Chavez (1999-2013) şi al succesorului său, Nicolas Maduro (foto). Cu o majoritate apropiată de trei cincimi, MUD, această coaliţie disparată, de la stânga la dreapta dură, va avea de acum dreptul să lanseze un vot de cenzură contra vicepreşedintelui sau unuia dintre miniştri şi va putea deschide anchete parlamentare asupra organismelor de stat sau să ceară publicarea indicatorilor economici ţinuţi la secret de când economia naţională traversează mari dificultăţi...Este prima înfrângere a stângii de la venirea la putere a lui Hugo Chavez, în 1999. Imediat după proclamarea oficială a scorului, târziu în noapte, preşedintele Nicolas Maduro a recunoscut înfrângerea partidului său într-o alocuţiune televizată: „Am venit cu morala noastră, cu etica noastră, pentru a recunoaşte aceste rezultate adverse, pentru a le accepta şi pentru a spune Venezuelei noastre că au triumfat Constituţia şi democraţia”. La Caracas, toată lumea este de acord că la originea votului contra PSUV se află profunda criză pe care o traversează Venezuela. În această ţară mai dependentă ca niciodată de petrol, penuriile recurente de produse de bază, interminabile cozi în faţa magazinelor, inflaţia galopantă şi o insecuritate crescândă îşi au motivaţiile în „revoluţia bolivariană”. Constituţia venezuelei distinge trei majorităţi – simplă (84 deputaţi), obşinută de opoziţie, cea de trei cincimi (101 deputaţi) şi cea de două treimi (112 deputaţi), care permite aleşilor opoziţiei să angajeze un referendum revocator contra lui Nicolas Maduro, plecând din aprilie 2016, sau  o reformă constituţională. Noua Adunare Naţională îşi va prelua funcţiile la 5 ianuarie.

In toata Europa. clica delapidatorilor a reusit sa fure alegerile, sa infringa vointa popoarelor, sa subjuge tot so pe toti - este evident ce alegerile din Franta au fost fraudate si asta, cu concursul perdatilor, care précis au fost cumparati cu functii si cash - Partidul de extrema dreapta, euro-sceptic si anti-imigrationist, nu a reusit sa isi transforme rezultatele excelente de saptamana trecuta intr-un castig real al celui de-al doilea tur. Francezii s-au mobilizat la urne, iar socialistii chiar si-au incurajat alegatorii sa voteze cu partidele de centru-dreapta in regiunile unde ei au fost exclusi din al doilea tur, pentru a opri ascensiunea la putere a formatiunii lui Le Pen.  Cele ce urmeaza sunt proba clara ca aceste alegeri au fost vindute chiar de Le Pen”Rezultatel nu vor descuraja ascensiune neinduratoare a partidului, de la o alegere electorala la alta, pana la stadiul de miscare nationala”, a spus Marine Le Pen dupa ce exit-poll-urile au aratat infrangerea grea suferita de Frontul National.  Marine Le Pen, care nu a reusit sa obtina controlul unei regiuni din nordul Frantei, fiind infranta de contracandidatul ei conservator, a sustinut ca alegatorii Frontului National au fost supusi intimidarii si manipularii.

Minisrul de Energie al Rusiei, Alexander Novak a anuntat ca proiectul gazoductului Turkish Stream a fost suspendat pana la detensionarea situatiei dintre Moscova si Ankara.  La scurt timp dupa aceea, liderii companiei energetice italiene ENI, unii dintre potentialii beneficiari ai livrarilor de gaze pe traseul turcesc au confirmat ca proiectul este ca si mort.  Decizia luata de Moscova aduce o serie de pierderi neprevazute pentru compania Gazprom, ramasa cu un stoc de zeci de kilometri de conducte submarine care nu pot fi folosite decat in Marea Neagra.  Compania rusa a comandat conductele special in Japonia si Germania, acestea fiind destinate initial gazoductului South Stream, abandonat intre timp de Moscova, ulterior fiind repartizate in proiectul Turkish Stream, care ar fi urmat aproximativ acelasi traseu submarin.  Lungimea totala a gazoductului South Stream era prevazuta la 2400 de kilometri, iar surse din industria de profil sustin ca acestea sunt complet inutile in alt proiect.  "Aceste conducte au fost calibrate pentru un anumit mediu, o anumita presiune si o capacitate clar stabilita. Nu pot fi folosite decat in adancul Marii Negre", a comentat pentru Reuters unul dintre fabricanti.  Suspendarea proiectului Turkish Stream este un gest simbolic al Moscovei, daca este sa tinem cont ca investitia s-a izbit de diverse piedici nerezolvate de catre cele doua guverne, dar pentru Gazprom implicatiile financiare sunt deosebit de riscante. Compania a cheltuit intre 12 si 14 miliarde de dolari pe proiectele South Stream si Turkish Stream, fara ca vreunul din acestea sa fie transpus in realitate, comenteaza analistul Sberbank Valery Nesterov.  In plus, nici macar proiectul Nord Stream II, care ar urma sa asigure, pe sub Marea Baltica, o legatura directa intre Rusia si Germania, nu pare foarte sigur.  Dupa ce consortiul format din Gazprom si alte 5 companii energetice din Europa au prezentat varianta gazoductului din Marea Baltica, un grup de 10 tari europene a protestat impotriva acestei investitii, considerand ca ar periclita interesele UE prin destabilizarea securitatii energetice a Ucrainei.   "Iarasi, Gazprom s-a avantat in constructia unui gazoduct de care Europa s-ar putea sa nu aiba nevoie", a mai spus Nesterov. Rusia este al doilea mare producator de conducte din otel din lume, fiind depasita doar de China, cu o productie anuala de 300 de milioane de tone de conducte, acestea fiind destinate proiectelor energetice majore.  Reprezentantii celui mai mare producator de conducte din Rusia, TMK, sustin ca Turkish Stream poate reveni oricand in actualitate, odata ce sanctiunile economice dictate de Moscova impotriva Turciei vor fi retrase.  "Turkish Stream, ca proiect, nu este complet abandonat. Poate intr-un an sau doi, odata ce situatia se va calma, lucrarile vor fi reluate. Conductele pot rezista asa pana la 50 de ani", a explicat vicepresedintele TMK Vladimir Smatovici.

Cotatia petrolului a cazut luni la minimul ultimilor aproape sapte ani, la New York, in fata imobilismului Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) si a inundarii pietei mondiale, scrie AFP.  In jurul orei 18,20 GMT, cotatia barilului de referinta (WTI) pentru livrarile din ianuarie pierdea 2,34 dolari pana la 37,63 dolari pe New York Mercantile Exchange (Nymex), dupa ce cazuse pana la 37,50 dolari, un nivel care nu a mai fost inregistrat din februarie 2009.  La Londra, pretul barilului Brent, referinta europeana a petrolului, se tranzactiona la nivele minime din 2009, pretul contractului pentru ianuarie pierzand 2,31 dolari, pana la 40,69 dolari.  Evident, piata ia act de decizia OPEC de a abandona ideea plafonarii productiei, dupa ce a intarziat sa reactioneze vineri", crede John Kilduff, de la Again Capital.  Fidel pozitiei adoptate cu un an in urma si mentinuta acum sase luni, cartelul nu doar ca a decis vineri la Viena sa isi mentina productia la nivelele actuale dar, fapt neobisnuit, nici macar nu a stabilit un obiectiv cifrat.  "Nu se vede pur si simplu cum va fi resorbita supraproductia".

Dobânda la depozitele băncilor a fost redusă cu 0,1 puncte, la -0,3%       Banca Centrală Europeană (BCE) a redus dobânda acordată pentru depozitele băncilor de la -0,2% la -0,3% şi a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul de 0,05%, informează MarketWatch. Dobânda pentru facilitatea marginală de creditare a rămas la 0,3%, potrivit deciziei luate de conducerea BCE în timpul şedinţei de politică monetară.  Preşedintele BCE, Mario Draghi, urmează să anunţe noi măsuri de stimulare a economiei zonei euro în timpul unei conferinţei de presă, în condiţiile în care inflaţia din regiune este cu mult sub ţinta oficială a instituţiei de aproape 2%.  Inflaţia din zona euro a stagnat în noiembrie la nivelul de 0,1%, luând prin surprindere analiştii care se aşteptau la 0,2%.

Gazprom a anunţat miercuri că opreşte livrările de gaze către Ucraina, în timp ce autorităţile de la Kiev au replicat că pot găsi gaze mai ieftine în altă parte.  Scrisoarea, trimisă joi şi semnată de Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia, afirmă că proiectul trebuie analizat cu atenţie de autorităţile de reglementare şi cere dezbaterea problemei la summitul UE care va avea loc în decembrie, relatează Reuters.  "Poziţia Comisiei Europene referitoare la proiectul Nord Stream II va influenţa în mod esenţial percepţia asupra politicii externe şi de securitate a UE, între principalii aliaţi şi partenerii tradiţionali", se arată în scrisoare.

Liderii mondiali au cerut Moscovei şi Ankarei să evite escaladarea tensiunilor, după doborârea unui avion rusesc de către Turcia, membră a NATO.  Relaţiile Rusiei cu Uniunea Europeană şi Ucraina au fost nesigure de la anexarea Crimeei de către statul rus, în luna martie a anului trecut.

Extinderea Nord Stream pentru creşterea livrărilor de gaze direct către Germania ar putea avea consecinţe serioase pentru Ucraina şi statele UE.  "Menţinerea rutei de transport al gazelor prin Ucraina este în interesul strategic al UE în ansamblul ei, nu doar din perspectiva securităţii energetice, dar şi pentru consolidarea stabilităţii în Europa de Est", se arată în scrisoare.

Comisia Europeană vrea reducerea dependenţei blocului comunitar de Rusia, care asigură aproximativ o treime din necesarul energetic al UE.  Executivul UE a anunţat deja că va analiza proiectul de extindere a Nord Stream pentru a vedea dacă respectă legislaţia UE şi că prioritară este diversificarea furnizorilor şi menţinerea statutului Ucrainei de ţară de tranzit pentru gaze.

Este a doua oară în ultimele 18 luni când băncile grecesti solicită fonduri de la investitori. După testele de stres derulate de BCE anul trecut în rândul băncilor din zona euro, necesarul de capital al creditorilor eleni a depăşit opt miliarde de euro. În ultimii ani, situaţia băncilor elene s-a înrăutăţit pe fondul declinului economiei şi al majorării valorii creditelor neperformante. După ce premierul Alexis Tsipras a introdus restricţii asupra mişcărilor de capital, retragerile de depozite din băncile greceşti au încetinit, în condiţiile în care, în primele luni ale anului, deponenţii greci au scos peste 43 de miliarde de euro din conturile lor bancare, sau 26,5% din totalul economiilor. Cele patru mari bănci greceşti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank - sunt prezente şi pe piaţa din România...Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) - principalul acţionar al băncilor elene - va furniza 75% din ajutorul necesar prin intermediul obligaţiunilor convertibile contingente şi 25% în schimbul acţiunilor noi ce vor fi emise de creditori. Dacă băncile acoperă deficitul de capital de 4,4 miliarde de euro de la investitorii privaţi, ajutorul de stat de la HFSF va acoperi restul de până la 14,4 miliarde de euro, au anunţat recent autorităţile elene...BCE a estimat că necesităţile de capital ale Piraeus Bank se ridică la 4,93 miliarde de euro. Din această sumă, banca a obţinut 1,94 miliarde de euro de la investitorii privaţi iar autorităţile de supervizare au aprobat noi acţiuni de majorare a capitalului, în valoare de 271 milioane de euro. Restul de 2,72 miliarde de euro va fi acoperit de Guvernul elen, care va primi în acest scop bani de la fondul de salvare al zonei euro (ESM).

Pentru anul viitor, Ministerul Energiei propune o cotă obligatorie de energie regenerabilă de 12,15% din consumul final brut de energie electrică, arată un proiect de hotărâre de guvern redactat de Minister.  Impactul certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică va fi de aproximativ 35 de lei/MWh; dacă se ține cont și de acordurile de exceptare emise până acum și cele estimate că vor mai fi acordate până la finalul anului 2016, impactul în factură urcă până la circa 43 de lei/MWh, subliniază Nota de fundamentare a proiectului de act normativ.  Acest impact va fi resimțit mai ales de către gospodării și IMM-uri, în condițiile în care exceptările se dau pentru marii consumatori industriali pe baza unui indice de energo-intensivitate. Ministerul Energiei susține că această nouă cotă obligatorie va conduce la tranzacționarea a circa 60% din certificatele verzi emise pentru energia livrată.  Până la sfârșitul lunii august 2015 au fost emise 27 de acorduri de exceptare cărora le corespunde o cantitate de energie electrică de circa 6.000 GWh, iar până la finele anului s-ar putea ajunge la circa 8.000 GWh energie exceptată. “Menținerea unui nivel de suportabilitate a schemei de promovare pentru energia din surse regenerabile la nivelul consumatorilor finali este dificil de pus în aplicare având în vedere emiterea acordurilor de exceptare în 2015, presiunea acestora fiind transferată către consumatorii finali neexceptați, respectiv populație și IMM-uri”, arată nota de fundamentare.

Klaus Iohannis a girat confiscarea depozitelor negarantate (bail-in-ul) pentru salvarea băncilor cu probleme, promulgând, ieri, Legea privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii. Preşedintele României nu are de ce să fie îngrijorat cu privire la posibila dispariţie a banilor săi din bănci, întrucât, potrivit declaraţiei de avere, acesta îşi ţine banii în proprietăţi, economiile sale din depozite totalizând sub 50.000 de euro, adică jumătate din suma garantată de stat pentru un singur depozit bancar, în caz de faliment al instituţiei financiare.   Deputaţii au aprobat, recent, în regim de urgenţă, această lege, în contextul în care ţara noastră era obligată de Comisia Europeană să plătească penalităţi pentru fiecare zi de întârziere până la transpunerea integrală a legislaţiei europene în domeniu.  Noua legislaţie presupune inclusiv aplicarea bail-in-ului (procedură ce implică şi confiscarea depozitelor negarantate, pentru salvarea băncilor cu probleme).  Recent, Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la netrans¬punerea legislaţiei privind redresarea şi rezoluţia bancară de către Luxemburg, Polonia, Republica Cehă, România, Suedia şi Ţările de Jos (BRRD). Data-limită pentru transpunerea acestor norme în dreptul naţional a fost 31 decembrie 2014. Ţara noastră se află printre statele împotriva cărora CE a deschis procedura de infringement pentru netranspunerea Directivei 2014/59/UE.

O sansa pentru Europa de a scapa de mizeria numita U.E. ????

Ultimele sondaje plasează Frontul Naţional în frunte în şase regiuni în primul tur de duminică şi anticipează victoria sa în trei regiuni în al doilea tur în 13 decembrie: Nord, Provence şi marea regiune Est, unde se prezintă adjunctul Marinei Le Pen, Florian Philippot. FN ar fi, de asemenea, în măsură să se menţină peste tot în metropolă în al doilea tur, impunând riscuri majore adversarilor săi.  Partidul Socialist, aflat din 2010 în frunte în toate regiunile cu excepţia uneia, ar putea să nu mai păstreze decât trei sau patru. Partidul prezidenţial joacă pe cartea unităţii naţionale prin Francois Hollande, dar poate fi afectat de eşecul executivului în a controla un şomaj ajuns la nivel cvasirecord de 3,59 milioane de persoane, care a cunoscut în octombrie cea mai mare rată lunară după 2013.  Rezultatul final al scrutinului va depinde în mare măsură de atitudinea în turul al doilea a PS şi a Republicanilor în regiunile susceptibile să încline spre extrema dreaptă, dacă vor face alianţă pentru a încerca să-i oprească ascensiunea.  În plus, absenteismul ar putea fi unul foarte mare, în jur de 50%, devenit un fel de regulă pentru acest tip de alegeri intermediare. De menţionat ar fi că în primul tur al regionalelor din 2010, acesta a avut un nivel record, de 53,6%....La ultimele alegeri înaintea prezidenţialelor de anul viitor, 44,6 milioane de francezi sunt chemaţi la urne să aleagă 1.757 de consilieri regionali şi 157 de consilieri teritoriali, din 21.456 de candidaţi propuşi pe 171 de liste.  Frontul Naţional, partid de extremă dreaptă, care a obţinut rezultatele spectaculoase în alegerile municipale şi în cele europarlamentarede anul trecut, are şanse reale să câştige în cel puţin două regiuni, dacă nu chiar trei. Şefa FN, Marine Le Pen, este marea favorită în nordul ţării (Nord-Pas-de Calais-Picardia), unde candidează. Nepoata sa, Marion Marechal-Le Pen, este de asemenea favorită în sud, în Provence Alpes-Cote d'Azur.

Băncile centrale din Elveția și Suedia impun dobânzi negative băncilor comerciale din țările lor la depozitele în bani. Ideea este să forțeze băncile să nu stocheze banii, ci să-i pompeze în circuitul economic, dând credite cât mai ieftine.  Însă cele două țări au o atitudine foarte diferită față de banii cash. Astfel că dobânzile negative ar putea avea efecte diferite în Suedia, unde oamenilor nu le place să aibă bani gheață asupra lor, și Elveția, unde oamenii iubesc cash-ul, scrie Business Insider. Banca Centrală a Elveției plănuiește să mențină până în 2017 rata dobânzii negativă, potrivit lui Andreas Mahler, membru în conducerea băncii, ceea ce înseamnă că acest război va dura minimum doi ani. Suedia, pe de altă parte, este una dintre țările cele mai puțin iubitoare de cash din lume. Multe dintre afacerile suedeze nu folosesc banii gheață, așa că ai nevoie de bani pe card pentru a putea cumpăra aproape orice...În magazinele din Suedia este chemată poliția dacă cineva este văzut cu prea mult cash și este bănuit că ar putea fi terorist sau bandit. Aceasta înseamnă că pentru un suedez va fi foarte greu să-și scoată pur și simplu toți banii din bancă și să-i țină la saltea, așteptând să crească rata dobânzii. Pur și simplu el nu își va putea folosi banii. Teoreticienii „războiului împotriva banilor gheață” susțin că băncile vor să facă să dispară banii fizici pentru ca individul să nu mai aibă nici un secret și toate tranzacțiile, indiferent cât de mărunte, să treacă prin sistemul bancar.  În Elveția, din 2016, cel puțin o bancă comercială își va pedepsi clienții pentru că își țin depozitele la ea. Alternative Bank Schweiz (ABS) va începe să-și taxeze clienții astfel: conturile curente vor avea o dobândă de -0,125%, iar depozitele de peste 100.000 de franci (92.420 de euro) una de -0,75%.

România a avut, de la începutul crizei în anii 2008-2009, printre cele mai mici niveluri ale șomajului din Europa. Situația poate părea paradoxală în condițiile în care România a trecut, între 2009 și 2012 printr-o perioadă de recesiune extrem de dificilă în care sute de mii de firme s-au închis ori au intrat în insolvență. În mod normal ar fi trebuit să asistăm la o explozie a șomajului, așa cum s-a întaâmplat, de exemplu, în Grecia, Italia, Spania, Irlanda și chiar Bulgaria sau Polonia. Cu toate acestea, rata șomajului a rămas, în România, și de 4 ori mai mică decât unele dintre aceste țări. Potrivit ultimelor date agregate de Eurostat pentru toate țările membrie ale Uniunii Europene, rata șomajului plasa România în compania unor țări mult mai dezvoltate ca Norvegia, Germania, Austria sau Marea Britanie, cu un șomaj de doar 6,8% la finele primului trimestru din 2015. Spania, de exemplu, avea un șomaj de 24,5%, Grecia de 26,5% iar Bulgaria de peste 11%. Chiar și Polonia, o țară unde ponderea populației ocupate este aproape similară cu cea din România, avea o rată a șomajului de  9%.   În realitate, șomajul real este foarte greu de calculat pentru că o bună parte a populației România, estimările arată că aproximativ 2 milioane de oameni de oameni, lucrează exclusiv în agricultură și prestează, în general munci ziliere, uneori remunerate în produse. Autoconsumul în România este, de asemenea, cel mai mare din Uniunea Europeană. Numărul anagajaților „la negru” din alte domenii este estimate și el la cel puțin încă 1 milion de persoane. Cei care lucrează fără documente nu pot benefi ia de șomaj, deci chiar dacă rămân fără loc de muncă statistica oficială nu îi ia în calcul. Lor li se adaugă alte sute de mii de români care muncesc cu ziua în alte țări. Structura veniturilor populației din România este relevantă. Potrivit INS, la sfârșitul lunii iunie 2015, doar 53% din veniturile populației veneau din salarii. În același timp, aproape 13% erau venituri “în natură” obținute de țăranii care cultivă pământul pentru autoconsum. Alți 3,2% veneau din vânzări de active și 24% din prestații sociale, cum ar pensiile sau ajutoarele sociale.   Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 77,5% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna octombrie 2015. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 5,7% pentru luna octombrie 2015 (6,6% în cazul bărbaților și 4,5% în cel al femeilor). Indicatorul a crescut, per anasamblu,cu 0,1 puncte procentuale în octombrie 2015 față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 6,8%. “Rata șomajului în formă ajustată sezonier a scăzut cu 0,1 puncte procentuale față de luna precedentă și a crescut cu 0,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna octombrie 2014. Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna octombrie din anul curent este de 630 mii persoane, în scădere față de luna precedentă (634 mii persoane) și în creștere față de aceeași lună a anului anterior (618 mii persoane)”, arată INS. Pe sexe, rata șomajului pentru bărbați o depășește cu 1,9 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,6% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,7% în cazul celor de sex feminin).

Turcia va ajuta Uniunea Europeană să gestioneze fluxul de migranți, în schimbul unui ajutor financiar și a reluării discuțiilor privind aderarea țării la UE, relatează Reuters, conform Agerpres. Decizia apare în proiectul de concluzii ale summitului UE-Turcia, prevăzut pentru duminică după-amiază la Bruxelles. "Ambele părți își vor intensifica, așa cum s-a convenit și cu efect imediat, cooperarea activă asupra migranților care nu au nevoie de protecție internațională, împiedicând ajungerea acestora în Turcia și UE, asigurând aplicarea prevederilor acordului bilateral de readmisie și trimiterea înapoi în țările de origine a migranților care nu au nevoie de protecție internațională", se arată în proiectul de concluzii consultat de Reuters. În schimb, Turcia va primi trei miliarde de euro ajutor inițial pentru a putea face față numărului mare de refugiați aflați pe teritoriul său. Suma ar putea fi modificată ulterior în funcție de evoluția situației, se precizează în proiect. Uniunea Europeană va deschide de asemenea în decembrie următorul capitol al negocierilor cu Turcia în discuțiile de aderare la UE începute în 2005 și va pregăti noi capitole pentru discuții în primele trei luni ale anului viitor. UE intenționează de asemenea să ridice în octombrie 2016 obligativitatea vizelor pentru cetățenii turci care călătoresc în UE dacă Ankara îndeplinește anumite criterii prevăzute în foaia de parcurs convenită, se arată în proiect

Şeful guvernului olandez s-a adresat unui grup de corespondenţi de presă acreditaţi la Bruxelles, invitaţi la Haga în perspectiva preşedinţiei olandeze a Consiliului UE, din prima jumătate a anului viitor. Olanda a făcut din soluţionarea crizei migranţilor una dintre priorităţile sale în această calitate...

Pe de altă parte, Rutte a adăugat că 'nu este sigur' că un acord între Uniunea Europeană şi Marea Britanie în vederea prevenirii ieşirii acestei ţări din forul comunitar ar putea fi încheiat până la finalul anului.  'Când privesc la ce a propus (premierul britanic) David Cameron, îmi spun că anumite lucruri sunt posibile, dar şi că altele vor fi dificile', a explicat premierul Olandei.  Una dintre solicitările Londrei cel mai dificil de acceptat de către Comisia Europeană este suprimarea, în primii patru ani de la sosirea pe teritoriul Marii Britanii, a ajutoarelor sociale pentru migranţii veniţi din alte state membre ale UE...Situația Europei este complicată enorm din pricina anumitor decalaje politico-electorale. Cuplul franco-german, care a structurat construcția europeană, părea să funcționeze perfect în epoca Merkel-Sarkozy, dar a intrat în criză după victoria socialiștilor în Franța. Președintele François Hollande bravase la început, sugerând că ar putea deturna politica germană de pe linia austerității, dar a fost nevoit să cedeze teren, constrâns fiind de eșecul intern al propriei politici economice. După două remanieri guvernamentale, Franța socialistă a fost nevoită să facă mici concesii ideilor liberale, atenuând distanța față de politicile de la Berlin. De asemenea accesul SPD-ului german în guvernul federal de coaliție a fost de natură să creeze o nouă punte de comunicare cu Franța, dar cu toate acestea relația bilaterală nu a reușit să ajungă la nivelul celei din epoca ”merkozy”. Perioada aceea, care dădea Europei mari speranțe de unitate, nu pare să aibă șanse de întoarcere. Dacă între Angela Merkel și François Hollande s-au putut statornici repede noi elemente de solidaritate în chestiunea ucraineană și rusească, Siria a părut mai curând să-i despartă. Nu pe de-a-ntregul, dar nici consens nu a putut exista câtă vreme diplomația germană părea conciliantă cu o soluție care l-ar păstra pe Bashar al Assad la putere, în timp ce François Hollande este obsedat de eliminarea acestuia.  Este adevărat că ultimele evoluții au apropiat din nou punctele de vedere, cancelarul Angela Merkel promițând săptămâna aceasta la Paris să ofere Franței sprijin militar în cursul operațiunilor din Siria. Dar un fapt mai important este că, pe planul politicilor interne, Franța și Germania riscă tot mai mult să aleagă căi divergente. Opoziția franceză reorganizată sub conducerea fostului președinte Nicolas Sarkozy și care are toate șansele să câștige viitoarele alegeri, a virat serios către dreapta, în timp ce liderul (încă) al dreptei germane, Angela Merkel, a făcut pași mari către stânga liberală. Dacă cei doi foști parteneri din politica europeană își păstrează traiectoriile actuale, este greu de crezut că se vor mai întâlni vreodată.

 

Ombudsman-ul european, Emily O'Reilly, i-a sfătuit, vineri, pe oficialii Băncii Centrale Europene (BCE) să nu mai aibă întâlniri cu jucătorii de pe pieţele financiare, de genul fonduri speculative, înaintea reuniunilor de politică monetară, transmite Reuters, citat de Agerpres.  Emily O'Reilly a adăugat că săptămâna viitoare îi va scrie preşedintelui BCE, Mario Draghi, o scrisoare în acest sens, în care va susţine că oficialii BCE nu ar trebui să ofere unui investitor niciun fel de avantaj competitiv în raport cu rivalii săi printr-o întâlnire înaintea şedinţelor în care se stabileşte politica BCE, de exemplu înaintea reuniunilor la care se decide dobânda de bază.   În luna mai a acestui an, Benoit Coeure, membru în comitetul director al BCE, a ţinut un discurs la un eveniment pe bază de invitaţie, organizat la Londra, la care au participat mai mulţi manageri de fonduri, bancheri şi academicieni, în cursul căruia a anunţat că BCE îşi va accelera achiziţiile de obligaţiuni în lunile următoare. A doua zi, când discursul a fost făcut public, comentariile lui Benoit Coeure au influenţat semnificativ cursul de schimb al euro, precum şi pieţele de acţiuni.   În replică, luna trecută, Banca Centrală Europeană a publicat liniile directoare ale noului cod de conduită destinat să îi împiedice pe membrii Comitetului executiv să dezvăluie în mod accidental informaţii care pot influenţa piaţa.   "BCE a hotărât, în liniile sale directoare referitoare la discursurile ţinute la evenimente, că nu trebuie oferit un avantaj competitiv anumitor grupuri faţă de altele, atunci când un membru al boardului participă la aceste evenimente. Regulile referitoare la perioada de tăcere se referă la discursuri şi apariţii publice. Dar nu ar trebui să se aplice şi reuniunilor bilaterale?", s-a întrebat O'Reilly.   În calitatea sa de ombudsman european, Emily O'Reilly urmăreşte instituţiile europene pentru a se asigura că se comportă în mod etic şi sunt responsabile în faţa opiniei publice.   Deşi recomandările ombudsman-ului nu au putere legală, ele pot pune presiuni asupra BCE pentru a urma practicile urmate de alte instituţii. De exemplu, regulile Băncii Angliei interzic membrilor Comitetului de politică monetară să aibă întâlniri cu participanţii de pe piaţă cu o săptămână înaintea şedinţelor de politică monetară.   BCE nu are astfel de restricţii, însă, o sursă din interiorul instituţiei a declarat că este doar o chestiune de timp până când vor fi introduse noi reguli ce vor interzice oficialilor din conducerea băncii se aibă întâlniri cu bancherii în anumite perioade, cum sunt cele de dinaintea reuniunilor de politică monetară. 

Cei care au iniţiat legea dării în plată, extrem de controversată în prezent, cred că s-au gândit să rezolve problema celor care au luat credite imobiliare de la bănci şi nu le mai pot plăti. Dacă ajungi în această situaţie, ideea legii este să dai băncii cheile apartamentului şi scapi de plata creditului pe care l-ai luat, a dobânzilor, a penalităţilor etc... Probabil că 30% din creditele imobiliare luate de persoanele fizice în perioada de boom sunt deja în insolvenţă, iar debitorii se judecă cu băncile, au început procedurile de evacuare etc. Dar celelalte 70% din aceste credite sunt în picioare, debitorii îşi plătesc ratele, dar valoarea de piaţă a caselor şi apartamentelor este mult mai mică. Aici va fi adevărata problemă pentru sistemul bancar, pentru piaţa imobiliară şi în final pentru toată economia românească. Dacă legea dării în plată va fi folosită şi de cei bun-platnici, va fi cutremur pe piaţa imobiliară: preţul apartamentelor şi al caselor se va prăbuşi,  băncile se vor trezi proprietari pe mai mult de o treime din casele din România, vor trebui să facă noi provizioane la noile valori de piaţă ale activelor imobiliare şi nu vor scoate din buzunar numai 4 mld. lei (900 mil. euro), cât sunt acum calculele, ci multe miliarde de euro. S-ar putea ca 10 mld. euro să nu fie de ajuns.Nota de plată pentru perioada de boom bancar şi de creditare încă nu s-au încheiat, iar trecutul euforic, când s-au deschis multe sticle de şampanie, îi ajunge din urmă  pe bancheri, dar mai ales pe BNR. Să nu ajungă să plătească Banca Naţională această factură, pentru că este singura care are bani. S-ar putea ca aceasta să fie cea mai importantă problemă cu care se va confrunta guvernatorul Mugur Isărescu după 1998, când România era la un pas să intre în încetare de plăţi externe.  De partea cealaltă, dacă cineva pierde şi plăteşte nota de plată, altcineva câştigă. Iar în joc sunt multe, multe miliarde de euro, dacă piaţa imobiliară din România se prăbuşeşte. Întotdeauna sunt cumpărători, dar pentru active la discount. Pentru mulţi investotori, în special de afară, piaţa imobiliară românească, a devenit aşezată şi nu este destul de rentabilă, respectiv câştigurile nu sunt cu două cifre. Şi atunci, trebuie făcută rentabilă. Ca să obţii aceste randamente, piaţa imobiliară trebuie mai întâi să scadă ca să aibă apoi de unde să crească.

"De la 1 ianuarie tarifele de energie vor scădea proporţional cu scăderea tarifelor de distribuţie din cadrul preţului final. Tariful de distribuţie va scădea cu un procent între 8 şi 10%, de asemenea va scădea bonusul de cogenerare cu 4%. Aceste elemente vor aduce o scădere finală a preţului de 5-6% începând cu 1 ianuarie", a spus Havrileţ, la cea de-a 25-a ediţie a Conferinţelor Focus Energetic.  La gaze naturale, reducerea preţului de producţie va fi de 10% de la 1 iulie 2016 dar se va resimţi pentru consumatorii industriali, respectiv de 5-6%, iar la nivelul consumatorului casnic calendarul de liberalizare a preţului va aduce o nouă majorare, de 6 lei pe MWh.  De asemenea, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă, a afirmat că se aşteaptă o reducere a preţurilor individuale pentru cei 38 de producători de energie termică şi că scăderea va fi în medie cu 4%, la care se vor aplica tarifele de transport şi distribuţie precum şi elementele de subvenţionare pe care fiecare consiliu municipal le stabileşte prin hotărâre fiind determinat astfel preţul final de facturare. Calotă a precizat că în cazul Bucureştiului reducerea va fi de 3,5%, iar la Craiova de 3,12%.

Legea dării în plată ar putea costa băncile patru miliarde de lei, anunţă BNR. Este vorba de acea lege prin care clientul poate să predea cheile băncii fără a mai suporta niciun cost, o lege aprobată deja de Senat şi care a ajuns la Camera Deputaţilor, camera decizională în acest caz. Darea în plată ar cauza pierderi băncilor şi ar creşte costurile creditării, mai susţine banca centrală iar cel mai mare risc este de a creşte avansul cerut de instituţiilor comerciale la creditele ipotecare, lucru care ar putea de fapt să lovească pe cei urmează să cumpere o locuinţă. Băncile contestă actul normativ aflat acum în circuitul parlamentar pentru că ar apăra prea mulţi clineţii şi toate riscurile ar fi transferate către creditor. Însă nici sistemul actual nu este echitabil, în care clientul este cel care îşi asumă toate riscurile.  Şi în caz de executate silită poate fi urmărit şi să se i se ia din veniturile viitoare dacă nu este acoperită întreaga valoare a împrumutului de pe urma vânzării casei.  Marele risc al noii legi este că ar putea să permită darea în plată a locuinţei chiar şi de cei care pot plăti. De genul celor care au cumpărat în perioada de vârf. Atunci s-ar deschide calea către abuzuri pentru că ricul nu ar mai fi asumat. Poate că mult mai echitabilă ar fi o împărţire a riscului. Darea în plată să se facă doar după ce se constată obiectiv că omul nu mai are cum să plătească, doar ca ultimă soluţie. Nu pentru a scăpa de rate mari. Şi după executarea silită creanţa să se stingă iar banca să nu mai poată urmări fostul client. 

Noul guvern va renegocia cu Comisia Europeană termenii Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu (MTO), care vizează ţintele de deficit, informează Mediafax.  La capitolul "Stabilitate", programul de guvernare pevede elaborarea bugetului pe 2016 cu menținerea țintelor de stabilitate macroeconomică, monitorizarea utilizării transparente a resurselor bugetare, măsuri pentru asigurarea condițiilor de creștere a convergenței în perspectiva aderării la zona euro, precum şi renegocierea MTO, cu menținerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu Produsul Intern brut.  Medium-Term Budgetary Objective (MTO) este un indicator calculat pentru fiecare stat membru al UE în parte privind deficitul structural.  Prin programul de guvernare noul cabinet îşi propune de asemenea stabilizarea mediului economic şi creşterea gradului de încredere a agenţilor economici şi a capitalului în perspectiva dezvoltării economiei, precum şi evitarea derapajelor economice potenţiale într-un an electoral.  În ceea ce priveşte transporturile și infrastructura, documentul include doar "valorificarea poziției geografice a României și transformarea ţării într-un nod logistic regional".  În domeniul fiscalităţii, guvernul îşi propune să asigure un cadrul fiscal și de reglementare stabil, predictibil, transparent.  "Debirocratizare, simplificare și armonizare a reglementărilor. Elaborarea de măsuri care să asigure un raport corect între stat și contribuabil. Îmbunătățirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea conformării voluntare, modernizarea, profesionalizarea și descentralizarea administrațiilor fiscale. Îmbunătăţirea activităţii ANAF în vederea continuării creşterii veniturilor la buget prin ameliorarea colectării taxelor şi impozitelor. Finalizarea implementării proiectului Băncii Mondiale de restructurare şi reformare a activităţii administraţiei fiscale".

Într-o decizie fără precedent pentru piaţa imobiliară românească, în 2012, compania GTC a scos la vânzare trei din cele patru malluri din reţeaua Galleria, primul semn clar al declinului. Mai exact, GTC era dispusă să vândă centrele comerciale Galleria Buzău, Piatra Neamţ şi Suceava la un preţ de 6-7 mil. euro, plus datoriile asociate. Dezvoltarea celor trei malluri a presupus atragerea unor împrumuturi de 30 mil. euro, a căror povară a fost împărţită cu Aura Investments, partener în cotă egală cu GTC. Cei doi investitori au plasat circa 60 mil. euro în ridicarea centrelor, însă Aura Investments s-a retras din parteneriat în 2010 forţând GTC să îi preia participaţia.  Tranzacţia de vânzare a mallurilor a fost anulată în ultimul moment, după retragerea cumpărătorului, iar GTC a continuat să promoveze vânzarea separată a celor trei proiecte.  Primul vândut a fost Galleria Suceava pentru 1 mil. euro, plus datorii bancare de 8 mil. euro. Cumpărătorul a fost suceveanul Costică Tudosă, proprietarul comerciantului de rulmenţi Primagra. La scurt timp, în acţionariatul GTC a intrat fondul american de investiţii Lone Star, specializat pe achiziţia de active cu probleme. Americanii au ajuns să deţină 56% din GTC şi vor să îşi crească participaţia la 66%, cu intenţia de a prelua integral firma. Schimbarea acţionariatului a adus vânzarea Galleria Buzău. Mallul a fost cumpărat de un comerciant de produse pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, afacerea buzoianului Liviu Avram. Unul dintre primii chiriaşi aduşi de noul proprietar a fost Judecătoria Buzău. Compania a mai scăpat de un credit în luna martie, după ce a predat către Unicredit ansamblul rezidenţial Felicity (324 apartamente) din Băneasa, în contul unei datorii de 25,6 mil. euro.  GTC a primit o lovitură puternică în această vară, când retailerul Cora a decis să-şi închidă hipermarketul din Galleria Arad, cel mai scump mall din portofoliul companiei. În luna august, investitorul a anunţat semnarea unui angajament preliminar de vânzare a centrului comercial din Arad, de care atârnă un credit de 27,8 mil. euro. Mallul din Arad şi cel din Piatra Neamţ, singurele rămase de vândut, sunt evaluate la doar 7,2 mil. euro, deşi costul lor de dezvoltare a fost de peste 80 mil. euro.  Dacă se va realizat vânzarea celor două active, GTC mai rămâne doar cu turnurile City Gate, un activ performant din care deţine 60% şi care generează anual venituri de circa 10 mil. euro.

Pericolul crizei lichiditatilor pare un subiect de nisa, dar numarul comentatorilor care prevestesc un dezastru in pietele financiare este in crestere.  Piata este impartita ca un camp de lupta intre cei care cumpara si cei care vand, iar nivelul lichiditatilor da dimensiunea acesteia.  Dimensiunea este importanta din simplul motiv ca vei gasi intotdeauna cumparatori pentru obligatiuni cu valoare de 10.000 de dolari, dar, daca incerci sa vinzi astfel de titluri cu o valoare de 100 de milioane, s-ar putea sa intampini mari probleme.  Impactul pe care nivelul lichiditatilor il are asupra pietei este invers proportional cu nivelul tranzactiilor.  Cu alte cuvinte, o masa monetara redusa aflata in piata va duce la scaderea preturilor de tranzactionare, iar o lichidare a actiunilor si obligatiunilor detinute de investitori se poate transforma intr-un scenariu de cosmar.  Una ar fi ca multe dintre tranzactii se deruleaza electronic, acest sistem fiind responsabil pentru jumatate din cifra de afaceri inregistrata in Statele Unite.  Sistemul electronic de tranzactionare a atras atentia firmelor IT cu potential care ajuta la asigurarea lichiditatilor si ofera costuri mici pentru operatiuni pentru tranzactiile de nivel redus.  Acest lucru creeaza un miraj care alimenteaza iluzia existentei unor sume de bani colosale in piata, dar care se dovedesc de negasit atunci cand incerci sa le dai de urma.  Investitorii axati pe tranzactii majore au de obicei nevoie de serviciile unei banci, care se transforma intr-un intermediar direct intre vanzatori si cumparatori, ori poate achizitiona unele titluri de valoare in nume propriu, in speranta ca va gasi ulterior un cumparator.  Este una din metodele prin care bancile "niveleaza" anumite neconcordante existente la un aumit moment in piata. Sau asa obisnuia sa fie.  De la declansarea ultimei crize financiare, regulile impuse institutiilor de credit s-au modificat, facand sistemul bancar sa evolueze intr-un perimetru de siguranta.  Unul dintre efectele pozitive este ca detinerea titlurilor a devenit acum prea costisitoare pentru banci, prin urmare acestea fiind nevoite creasca nivelul de lichiditate din pietele de capital.  Dar aceasta chestiune ridica alte probleme, in conditiile in care lumea intreaga este supraindatorata. Programele de relaxare cantitativa lansate pe pietele din SUA, Japonia, Marea Britanie si zona euro au facut ca dobanzile bancare sa se prabuseasca, iar bancile centrale si-au revendicat partea leului din piata de obligatiuni de stat, impingand investitorii in afara acesteia daca vor sa obtina un randament.