Vocea Rusiei susține că arestarea pentru a doua oară a lui Adrian Năstase se înscrie în tiparul practicilor pe care Statele Unite ale Americii le aplică în colonii. Site-ul postului de radio finanțat de la Kremlin  mai spune că SUA l-au băgat pe Năstase la închisoare și că superputerea mondială “filtrează” clasa politică de la București, astfel încât la putere să ajungă “executanți servili și corupți”. “America, forţa care l-a uns pe Năstase la domnie şi cea care l-a băgat în puşcărie, are tot interesul ca românii să creadă că problemele ţării în care trăiesc nu sunt generate de statutul de colonie occidentală, ci de corupţia liderilor politici. Partea ironică constă în faptul că SUA gestionează şi „filtrează” clasa politică în aşa fel încât la putere ajung numai executanţi servili şi corupţi, dar poporului i se spune că el este de vină pentru că a ales (din nou!) nişte politicieni corupţi şi incapabili.“, se mai artă în sursa citată”, scrie Vocea Rusiei.  Postul de radio susține că fostul premier Năstase a fost condamnat într-un dosar “minor și șubred din punct de vedere juridic” pentru a se “mima lupta împotriva corupției corelat cu necesitatea păstrării în formă neatinsă a sistemului neocolonial în care este încadrată România”.  “În fond, nu s-a întâmplat nimic nou. Dacă ne uităm la țările africane, algoritmul este aproape identic. Mai întâi, clasa politică vinde sau concesionează toate resursele țării. Peste câțiva ani, când populația începe să se revolte, liderii politici (oricât de servili ar fi față de Occident) sunt declarați corupți, sunt linșați mediatic de presa străină, iar apoi sunt executați după o scurtă și glorioasă „revoltă democratică” susținută de operativii CIA sau DGSE. Noii conducători se apucă de „reformarea justiției” și „întărirea statului de drept”, dar lasă neatinse contractele coloniale. Peste câțiva ani ciclul se repetă. În România lucrează același sistem, doar că România încă nu este Niger și „guvernatorii expirați” ajung la pensie sau, mai nou, după gratii”, adaugă site-ul Vocea Rusiei.  Postul de radio concluzionează că Năstase nu este nici ultimul, nici primul “guvernator expirat”, într-o astfel de postură urmând să se afle, probabil, președintele Traian Băsescu.

ROMANIA - criza grava intstitutionala - Ponta un nemernic incompetent

Privind criza grava intstitutionala: Victor Ponta, nemernicul nestiutor, nu stie ca exista proceduri detaliat pentru astfel de evenimente (accidentul aviatic grav de luni). Total nepriceputul si incompetentul Ponta nu stie ce contine “Regulamentul privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de producerea unui accident de aviatie civila, 2008”, cu putere de lege, care, la art 4 a,b prevede ca gestionarea situatiei se face de urmatoarele structure”
a) Comitetul ministerial din cadrul MT
b) Centrul operativ din MT  si urmeaza celelalte ROMATSA, institutiile locale centrul maritim, administratiile aerodromurilor, 112 etc. In anexa 3 exista o schema logica, cu linii si sageti, cu desfasurarea acestei activitati , cu participarea fiecarei structuri, relatiile dintre ele, ierarhizarea comenzii si informatiilor etc, de inteles pentru orice tampitel cu liceul facut. Evident nu pentru Ponta.
Deci structura de “gestionare” a situatiilor e in sarcina MT deci a ministrului Manescu, urmatoarea-ierarhic responsabila, dupa Ponta, si dupa aceea cei de mai jos, de moartea accidentatilor. Impostorul nepriceput a “discutat” cu la fel de nepriceputa Manescu. Pai nu-I vorba de responsabilitate grava, institutionala aici ? In fapt cei doi acoperiti nu sunt responsabili pentru nimic, si nimeni nu are voie sa se atinga de ei. Acesta-i adevarul in Romania de azi controlata total prin serviciile secrete de grupul politico-financiaro-mafiot de la puterea la vedere dar si din spatele ei, cei mai importanti.

Apoi, prima responsabilitate a lui Ponta e aceea ca nu a convocat si coordonat, conform legii, “Comitetul National pentru Situatii de Urgenta”. In loc de aceasta, imberberul iresponsabil arrogant si nestiutor,a plecat la cocina B1 sa se harjoneasca cu promterista Puscalau, in dispret total fata de acest popor, nepasandu-i de acest popor, exact la fel ca si la catastrofa nationala Muntenegru cand se scalambaia, iresponsabil si gretos, pe terenul de baschet. Si acesta nu-I motiv de demisie ? Plagiatul nu e motiv de demisie ? Fraudarea rezultatului Referendumului din 2012 prin utilizarea ilegala si premeditata a listelor electorale falsificate nu-I motiv de demisie ? Ce trebuie sa mai faca acest nepriceput, necunoscator, incompetent, nerusinat la adresa poporului care-l suporta, imberb si papitzoi arogant, Victor Ponta, sa plece din postul de raspundere pentru care nu are calificare, nu se pricepe, si-l administreaza, total vicios, postul de PM? Toate acestea din cauza ca e ofiter al unui serviciu, acoperit, dar sustinut de toate serviciile secrete, illegal ? Si toate acestea in starea de intoxicare si manipulare a opiniei pubice facute pe cele cinci cocine de televiziune, Antena3, Realitatea, RomaniaTV, B1 si Digi24, ca si pe ziare incluzand oficinile on line, toate controlate de SRI, in principal prin UM 0289, activitate ilegala, neconstituionala, prin ofiterii acoperiti infiltrati in intreaga media, dar cui pasa de lege cand e vorba despre servicii, justitie, politicieni.

Cel mai grav lucru: exista un singur roman in aceasta tara, in afara de noi, caruia sa-i pese de aceasta situatie catastrofala privin institutiile statului ? de ce nu exista ? rusine,romanilor ! macar celor care stiu carte.

Romania a atras 2 miliarde dolari de pe pietele internationale prin doua emisiuni de obligatiuni, cu maturitati de 10 si 30 de ani, la randamente sub nivelurile indicative prezentate investitorilor, anunta Mediafax.
Titlurile la 10 ani au fost vandute la 220 puncte de baza (2,2 puncte procentuale) peste referinta titlurilor de trezorerie SUA, potrivit Reuters. Astfel, randamentul emisiunii ar fi de 5,04%.
Obligatiunile cu scadenta la 30 de ani au fost vandute pe piata la aproximativ 250 puncte de baza (2,5 puncte procentuale) peste costul de referinta al titlurilor de Trezorerie SUA, randamentul fiind de 6,28%. Emisiunea pe 30 de ani reprezinta o premiera din punct de vedere al maturitatii.
Potrivit anuntului initial, titlurile la 10 ani aveau un randamentul indicativ de 237,5 puncte de baza (2,375 puncte procentuale) peste referinta titlurilor de trezorerie SUA, iar cele pe 30 de ani de aproximativ 270 puncte de baza (2,7 puncte procentuale) peste costul de referinta al titlurilor de Trezorerie SUA.
BNP Paribas, Citigroup si JP Morgan sunt aranjori principali ai plasamentului de obligatiuni.
Ministerul Finantelor estimeaza pentru acest an atragerea de finantare de circa 2 miliarde euro de pe pietele internationale, prin programul Medium Term Notes (MTN), operatiuni care vor fi efectuate in functie de conditiile din piete. In cazul unor circumstante favorabile, statul ia in calcul si prefinantarea.
Guvernul a anuntat in luna noiembrie ca plafonul maxim al emisiunilor de titluri de stat pe pietele externe (MTN) a fost aproape dublat, de la 8 miliarde euro la 15 miliarde euro, si extins astfel incat sa acopere urmatorii trei ani, respectiv 2014-2016. MTN a fost aprobat in 2010 pentru o perioada de trei ani.
Initial, programul de emisiuni MTN a avut un plafon de 7 miliarde euro, suplimentat in iunie anul trecut cu 1 miliard de euro pentru a acoperi necesarul de finantare pentru 2013.
Cea mai recenta iesire pe pietele externe a avut loc in luna octombrie, cand Romania a imrumutat luni 500 milioane de euro printr-o emisiune de obligatiuni denominate in euro.
Ministerul Finantelor Publice a programat pentru luna ianuarie licitatii pe piata interna prin care vrea sa vanda titluri de stat in valoare de 4,03 miliarde lei si 200 milioane euro, de aproape doua ori mai mult decat titlurile care ajung la scadenta in aceasta luna, de 2,78 miliarde lei.
Trezoreria a imrumutat deja 2,458 miliarde lei de la inceputul acestui an pe piata interna.
Statul a imprumutat anul trecut de pe piata interna 48,53 miliarde lei, la care se adauga emisiuni in valuta, interne si externe, de 3,57 miliarde de euro si 1,5 miliarde de dolari. Fondurile atrase in lei anul trecut sunt cu 16,5% sub valoarea imprumutata in 2012, de 58,17 miliarde lei, iar finantarile in valuta au fost similare, de la 4,71 miliarde de euro din 2012.

Un studiu care a fost publicat înaintea testului de stres la nivelul UE ale cărui rezultate vor fi anunţate abia în noiembrie 2014 si care a fost realizat de Viral Acharya, profesor la Universitatea din New York şi consilier al Consiliului European pentru Risc Sistemic (o agenţie de evaluare a riscului), şi de Sascha Steffen, de la Şcoala Europeană de Management şi Tehnologie din Berlin, stipuleaza urmatoarele :

109 bănci din zona euro ar avea nevoie de 767 de miliarde de euro pentru a-şi aduce capitalul la un nivel considerat sigur de către Banca Angliei. Şeful departamentului pentru stabilitate financiară al Băncii Angliei, Andrew Haldane, a declarat în 2012 că marile bănci trebuie să ajungă la un nivel al capitalului de 7% din activele totale, pentru a se proteja de o nouă criză.

Suma de 767 miliarde se referă însă doar la 109 bănci care au publicat date financiare, dintr-un total de 128 care vor fi evaluate până în noiembrie.

Cei doi profesori au semnalat că Belgia, Cipru, Franţa şi Germania sunt ţările în care băncile au deficite semnificative de capital.

Băncile au atras de la investitori şi prin sprijinul statelor circa 500 de miliarde de euro de la începutul crizei pentru a-şi consolida situaţia financiară şi pentru a evita o eventuală repetare a crizei financiare din 2008-2009.(sursa mediafax)

Directorul Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, la Digi 24, în contextul în care comenta scandalul iscat de dezvăluirile lui Eduard Snowden, că 95% din totalul sateliţilor declaraţi ca fiind "de studiu" sunt sateliţi de spionaj.

"Evident că se ascultă. 95% din sateliţii care se învârt în spaţiul extraatmosferic pentru «studierea paşnică a Cosmosului» sunt sateliţi de spionaj. Dacă lumea s-a supărat pentru asta, înseamnă că e infantilă. Aaa, dacă supărarea a fost de cum a fost posibil să se afle şi aşa mai departe, asta e altceva", a spus Meleşcanu.

Directorul SIE a adăugat că nu interceptarea mesajelor este problema, ci decriptarea lor.

"Tot ce este semnal audio, video şi aşa mai departe şi iese în atmosferă este interceptat. Majoritatea sunt însă criptate şi problema e dacă poţi să le decriptezi. Dar de interceptat, se interceptează. Şi noi facem asta, şi toată lumea (...) Sigur, dacă sunt criptate, ajungi mai greu la ele. Înseamnă că au valoare mai mare", a punctat Teodor Meleşcanu.

Întrebat dacă şi SIE ascultă decidenţi politici din alte ţări, directorul instituţiei a răspuns: "Nu, dar de multe ori ajung asemenea semnale şi la noi".

Şeful SIE a precizat că România, odată intrată în NATO, s-a obligat prin tratat să nu aibă operaţiuni pe teritoriul altor state "nici de interceptare, nici de alt tip".

Pe de altă parte, Meleşcanu a dat de înţeles că este posibil ca decidenţi români să fi fost ascultaţi de servicii străine, mai ales dacă au avut convorbiri din străinătate, de pe telefoane necodificate.

"Eu, personal, nu exclud. Mai ales dacă au vorbit din străinătate pe telefoane mobile obişnuite, e foarte posibil (...) Noi facem această recomandare tuturor beneficiarilor: vă rugăm frumos nu vorbiţi pe telefonul mobil, mai ales dacă sunteţi în străinătate, într-o deplasare. Aveţi ceva de vorbit? E o ambasadă, sunt posibilităţi de a comunica. Dacă beneficiarul respectă sau nu, sigur că e opţiunea lui", a declarat Teodor Meleşcanu.

Noile reguli UE privind licitaţiile publice şi contractele de concesionare vor asigura o calitate mai mare şi un preţ mai bun atunci când autorităţile publice vor cumpăra sau închiria activităţi, bunuri sau servicii. Totodată, noua legislaţie comunitară va facilita accesul la licitaţii al firmelor mici şi mijlocii şi vor include prevederi mai stricte privind subcontractarea. Legislaţia aprobată miercuri în PE a fost deja agreată cu Consiliul în iunie 2013. Aceasta revizuieşte regulile actuale privind licitaţiile publice în UE şi stabileşte pentru prima dată standarde comune în spaţiul comunitar privind contractele de concesionare pentru a încuraja competiţia corectă şi a asigura un raport echilibrat între preţ şi calitate, prin introducerea unor criterii noi de atribuire care pun mai mult accent pe aspectele legate de mediu, de inovaţii şi pe cele sociale.

Autorităţile publice cheltuiesc aproximativ 18% din PIB pe achiziţiile de activităţi, bunuri sau servicii, licitaţiile fiind un instrument puternic pentru atingerea unor scopuri sociale specifice.

"Noile reguli trimit un semnal puternic către cetăţeni care au dreptul să vadă o utilizare eficientă a banilor publici", a spus raportorul belgian Marc Tarabella (S&D).

"Noile reguli privind contractele de concesionare reprezintă, de asemenea, un semnal puternic în favoarea întăririi pieţei interne. Ele creează un mediu economic sănătos, de care vor beneficia toţi actorii, inclusiv autorităţile publice, operatorii economici şi, în cele din urmă, cetăţenii UE: acum regulile jocului vor fi cunoscute de toată lumea", a adăugat Philippe Juvin (PPE), raportorul privind contractele de concesionare.

Datorită noului criteriu - "oferta cea mai avantajoasă economic" - în procedura de acordare a contractului, autorităţile publice vor putea accentua calitatea, consideraţiile referitoare la mediu, aspectele sociale sau inovaţia, ţinând în continuare cont de preţ şi de costurile de implementare a achiziţiei. "Noul criteriu va aduce finalul dictaturii celui mai mic preţ, aducând în prim-plan calitatea", a explicat Tarabella.

Eurodeputaţii au decis introducerea unei proceduri complet noi pentru a întări soluţiile inovatoare în licitaţiile publice. Noul "Parteneriat pentru Inovaţie" va permite autorităţilor publice să organizeze licitaţii pentru a rezolva o problemă specifică fără să anticipeze soluţia, lăsând astfel spaţiu contractorului şi contractantului să găsească împreună soluţii inovatoare.

De asemenea, procedura de depunere a ofertelor companiilor va fi mai simplă, cu un "Document Unic European de Licitaţie" bazat pe declaraţii pe proprie răspundere. Doar câştigătorul va trebui să pună la dispoziţie documentele originale. Acest lucru ar putea reduce povara administrativă a companiilor cu mai mult de 80% , conform estimărilor Comisiei Europene. Noile reguli vor încuraja divizarea contractelor în loturi, pentru a facilita accesul la licitaţie al firmelor mai mici.

Pentru a combate dumpingul social şi a asigura respectarea drepturilor lucrătorilor, noile reguli includ prevederi referitoare la subcontractare şi la "oferte anormal de mici". Astfel, ofertanţii care nu respectă legislaţia muncii din UE pot fi excluşi de la licitaţii. Acordul asupra noilor reguli UE privind concesionările subliniază că statele membre rămân în continuare libere să decidă în privinţa execuţiei activităţilor sau serviciilor publice - prin mijloace proprii sau externalizate. Noua directivă "nu cere privatizarea întreprinderilor publice care oferă servicii publicului", se arată în text. Mai mult, deputaţii recunosc caracterul special al apei ca bun public şi acceptă excluderea acestui sector din obiectul noilor reglementări.

Cele două directive vor intra în vigoare 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al UE. După această dată, statele membre au la dispoziţie 24 de luni pentru a implementa prevederile noilor reguli în legislaţia naţională.