sâmbătă, 19 martie 2016

BNR Isarescu - ''Trebuie să fim realişti. Personal, nu am văzut niciodată în cei 25 de ani pericole mai mari la adresa stabilităţii economice şi financiare a României. Deşi am avut o creştere substanţială a salariului minim, situaţia macroeconomică bună este adevărat nu se reflectă întocmai la nivelul populaţiei şi firmelor. Există nemulţumiri, există tensiuni. Mulţi oameni şi multe firme mici o duc în continuare greu", a explicat marţi Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe pe teme de dezvoltare regională, anunţă televiziunile de ştiri.  În opinia sa, în cazul în care nu se acţionează pentru conservarea avantajelor obţinute în ultimii ani, economia României riscă nu doar stagnarea, ci chiar îndepărtarea de zona euro către care tinde. "Aderarea la zona euro, bazată pe o strategie echilibrată, poate fi un proces benefic, un adevărat catalizator menit să crească competitivitatea economiei româneşti şi să fie o adevărată ancoră care să limiteze posibilele derapaje macroeconomice. Suntem astăzi într-un moment crucial. Pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă este esenţial să nu cumva să facem paşi înapoi, să nu punem în pericol realizările economice obţinute în urma procesului atât de dificil de consolidare fiscală şi stabilitate macroeconomică. Exact acum când înregistrăm una din cele mai importante creşteri economice din România, să nu punem în pericol această evoluţie prin iniţiative legislative contrare acestui lucru", a mai spus Isărescu.

vineri, 18 martie 2016

Premierul Dacian Cioloş le-a solicitat miniştrilor care au companii de stat în subordine să nu mai prezinte spre aprobare bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora dacă nu sunt însoţite de o notă în care managementul sau consiliile de administraţie să explice ce viziune au şi ce fac cu banii.
"I-am cerut Cancelariei să amânăm aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pentru anumite companii şi societăţi din subordinea ministerelor pentru că nu mai vreau, cum v-am spus deja, să aprobăm nişte cifre fără să ştim ce e acolo, în spate. Deci, vă rog domnilor miniştri care veniţi cu astfel de propuneri de aprobare de bugete de venituri şi cheltuieli să vedem şi ce au decis consiliile de administraţie şi managementul companiilor respective că vor să facă cu bugetele respective. Deci, vă rog să însoţiţi propunerea de aprobare a bugetului cu o notă care să explice care e viziunea companiei respective, ce vrea să facă cu bugetul, pentru că dacă vedem acolo doar cifre de venituri, de cheltuieli, de salarii, investiţii şi aşa mai departe, fără să ştim care e conceptul în spate, nu cred că e suficient ca Guvernul să poată să-şi asume această aprobare", le-a cerut premierul membrilor Cabinetului său, la începutul şedinţei săptămânale.

joi, 17 martie 2016

Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Marianne Thyssen, va prezenta marţi o serie de propuneri menite să combată dumpingul social în Uniunea Europeană, propuneri ce vor avea la bază principiul 'pentru muncă egală, salariu egal", informează astăzi AFP. "Marţi la Strasbourg comisarul Thyssen va prezenta un pachet de măsuri sociale", a confirmat purtătorul de cuvânt comunitar Alexander Winterstein. Acest pachet vizează o revizuire a normelor ce se aplică lucrătorilor dintr-o ţară a UE detaşaţi temporar într-o altă ţară a UE. Astfel de lucrători sunt în general est-europeni veniţi să lucreze pe salarii foarte mici în statele vest-europene, motiv pentru care sunt acuzaţi de concurenţă neloială pe piaţa muncii.  Corectarea acestei situaţii s-a încercat mai întâi în anul 1996, când a fost elaborată o primă directivă europeană, urmată de o a doua în anul 2014. Dar numeroşi responsabili consideră insuficiente măsurile luate atunci şi critică faptul că lucrătorii est-europeni distorsionează piaţa muncii în vestul Europei, unde vin să muncească pe salarii derizorii în agricultură, abatoare sau pe şantiere.  Conform unei surse europene, primul principiu al iniţiativei ce va fi prezentată marţi colegiului comisarilor va fi: 'pentru muncă egală, salariu egal la acelaşi loc de muncă', ceea ce înseamnă că, de exemplu, un est-european venit să lucreze într-o ţară din vestul Europei ar trebui să fie plătit la fel ca un localnic angajat pentru aceeaşi activitate.  În schimb, accesul est-europenilor pe piaţa muncii din vest ar putea fi îngreunat în condiţiile în care angajatorii lor nu ar mai putea beneficia de avantajul salariilor mici pe care le oferă acestor lucrători. Pe de altă parte, nu se va schimba regula ce prevede că lucrătorul detaşat rămâne în evidenţele sistemului de securitate socială din ţara sa de origine.

miercuri, 16 martie 2016

Cercetătorii americani de la Universitatea din California au ambiţii mari: vor să găsească leacul tinereţii fără bătrâneţe şi fără boli, experimentând pe un cobai de mărimi reduse- musculiţa de oţet, scrie The Wall Street Journal.  În căutarea elixirului vieţii au fost testate în laboratorul Jafari din Caifornia componente precum ceaiul verde, scorţişoara şi o plantă numită Rhodiola rosea (cunoscută şi ca rădăcină arctică sau rădăcină de aur). Pentru a trece testele, fiecare substanţă dintre acestea trebuie să prelungească durata de viaţă a musculiţelor de oţet fără a avea efecte adverse.  Cercetătorii investighează deocamdată efectele scorţişoarei pe durata de viaţă, iar primul test a fost trecut cu brio: 25 de miligrame din condiment per mililitru de mâncare a crescut durata de viaţă la musculiţe cu 37%. Însă, pentru a putea fi declarat un succes, cercetătorii vor mai efectua alte trei teste suplimentare pe scorţişoară, pentru a vedea dacă afectează capacitatea de reproducere şi locomoţie şi ce impact are asupra apacităţilor cognitive şi de memorie.  „Dacă analizăm modul în care gândesc oamenii despre îmbătrânire, constatăm că nu o consideră o boală propriu-zisă, ci doar un aspect „natural” al vieţii. Dar cred că ar trebui ca cercetarea antiîmbătrânire şi pe durată de viaţă ar trebui să fie viitorul medicinei”, spune Mahtab Jafari, cercetător al laboratorului Jafari, care îi poartă numele şi profesor asociat la Univesitatea din California.

marți, 15 martie 2016

Ministerul Fondurilor Europene a primit de la Comisia Europeană (Direcţia Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune) o notificare cu privire la întreruperea termenului de plată pentru cererea intermediară transmisă în 31 decembrie 2015, care conţine cheltuieli efectuate de către beneficiari după luna august 2012, potrivit unui comunicat al MFE.  Motivele întreruperii vizează deficienţe în funcţionarea sistemului de management şi control al POSDRU, deficienţe legate de procedurile de selecţie a proiectelor şi verificările de prim nivel realizate de Autoritatea de Management şi Organismele Intermediare aflate în subordinea Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, respectiv Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.
Aceste deficienţe au fost constatate în cursul misiunii de audit a DG Ocupare din perioada 21 octombrie - 10 noiembrie 2015, precizează MFE.  "Analizăm această situaţie şi suntem în legătură cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru a identifica şi lua măsurile necesare pentru ameliorarea funcţionării sistemelor de gestionare şi control aferente POSDRU şi pentru verificarea cheltuielilor efectuate de beneficiari. Această experienţă ne confirmă că schimbarea radicală a modului de abordare cu privire la finanţările 2014 - 2020 este necesară", a spus ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, potrivit Agerpres. Autoritatea de Management pentru POSDRU va continua să verifice cererile de rambursare ale beneficiarilor şi să efectueze plăţi pentru cheltuielile eligibile aferente proiectelor aprobate, se menţionează în comunicat. 

luni, 14 martie 2016

După cum era de aşteptat, jalnica farsă a guvernului Cameron, "Noi ne facem că vrem să ieşim din UE, voi ne mai daţi nişte avantaje şi toată lumea-i mulţumită"face valuri, iar unele dintre ele ar putea fi mult mai mari decît şi-au dorit organizatorii circului. Tema posibilei restructurări a UE, de data aceasta prin plecări, a devenit una foarte serioasă. Ieşirea Greciei nu mai este de mult o simplă ipoteză discutată de dragul scenariilor sau pentru uzul presei. Evoluţia economică, dar mai ales cea politică, complicată de tema gestiunii fluxurilor de refugiaţi pe ruta balcanică şi de "eterna" competiţie cu Turcia, în care Atena, ca şi Ankara, de altfel, vrea să marcheze puncte din orice poziţie, nu face decît să complice ecuaţia rămînerii elenilor în zona euro şi, per ansamblu, în UE. Astăzi, spre disperarea Atenei, instituţiile şi oamenii politici importanţi ai Europei repetă pe toate tonurile că Turcia a devenit mai importantă pentru Europa, decît Grecia. Rezultatele aşa ziselor restructurări economice şi bugetare, au adîncit recesiunea, sărăcia şi nemulţumirea socială, iar creşterea capacităţii de plată a datoriilor este mai mult o dorinţă decît o realitate. Între timp politicienii de la Atena sunt mai preocupaţi să-şi păstreze poziţiile şi puterea electorală, decît să lucreze pentru a ajuta Grecia să iasă din fundătura în care se află.