joi, 28 august 2014

Politicile de austeritate din zona euro, destinate soluţionării crizei datoriilor din regiune, au fost "un eşec sumbru", în condiţiile în care creşterea economică s-a împotmolit, consideră profesorul Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie. Prezent la o conferinţă în Lindau, Germania, Stiglitz a declarat că rata mare a şomajului şi mersul slab al economiei subliniază deficienţele răspunsului dat turbulenţelor care au lovit blocul european. "Acum vedem preţul enorm pe care îl plăteşte Europa. Să sperăm că realitatea acestei politici eşuate se va încheia", a spus Stiglitz, citat de postul TV Bloomberg. Stiglitz a criticat ritmul creării uniunii bancare europene, pe care îl consideră "prea încet" şi a făcut apel la mutualizarea datoriilor din zona euro (posibilitate respinsă de Germania şi de alte state din regiune). "Europa are nevoie de ceva mai mult decât ceea ce s-ar numi o uniune fiscală", a spus Stiglitz, subliniind: "Dacă Europa s-ar putea împrumuta ca un întreg, ar obţine credite cu dobânzi similare celor din Statele Unite ale Americii". Amintim că economiile Germaniei, Franţei şi Italiei - cele mai mari din zona euro - nu au crescut în trimestrul al doilea din 2014, ceea ce ameninţă redresarea uniunii monetare şi pune presiuni pe Banca Centrală Europeană (BCE) în vederea extinderii măsurilor de stimulare. Stiglitz avertizează, însă, că "politica monetară nu poate fi cu adevărat un substitut pentru alte politici".
Conform cifrelor oficiale, economia Germaniei, cea mai mare din Europa, a scăzut cu 0,2% în perioada aprilie - iunie, cea a Franţei a stagnat (pentru al doilea trimestru consecutiv), iar Italia a intrat in recesiune.                                                                                                                

miercuri, 27 august 2014

Francois Hollande a castigat presedintia Frantei pozand intr-un anti-Merkel. Astazi, Cancelarul Germaniei se afla pe cele mai inalte culmi ale popularitatii si increderii, in timp ce, Francois Hollande, este cel mai detestat lider de stat din ultimii 50 de ani ai Frantei. Am putea spune foarte lejer ca Angela Merkel este cea care a dat jos guvernul Frantei. Cele mai mari probleme pe care le are Francois Hollande nu vin nici macar de la Frontul National, ci din interiorul propriului partid, acolo unde protectionistii Socialisti din aripa de stanga radicala ii vor capul lui Hollande.
Formal, tumultul politic de la Paris s-a finalizat cu dizolvarea Guvernului. Pana la urma, nu a fost decat o remaniere. Premierul Manuel Valls a demisionat, dar tot lui i s-a cerut sa formeze un nou Guvern. Victima a fost, insa, Arnauld Montebourg, ministrul Economiei si o fugura puternica din cadrul Stangii franceze. Hollande inca sta sa calculeze daca Montebourg este mai periculos din afara Guvernului… Daca se poate spune asa, marele pacat al lui Montebourg a fost sa il ia pe Hollande la trei pazeste pe tema relansarii economiei bolnavicioase a Frantei. Retorica sa a fost una anti-germana, plangandu-se de faptul ca Merkel domina politica fiscala a Europei iar acest fapt pune streangul de gatul economiei Italiei si a Frantei. Montebourg i-a cerut lui Hollande sa ii tina piept Cancelarului german, comparandu-l pe Hollande, nefericit, cu De Gaulle sau Tatcher. Comentariile lui Montebourg se situeaza dincolo de politicile guvernamentale. In viziunea lui Montebourg, zona euro este o “aberatie economica ce arunca Europa in bratele extremistilor care vor sa o distruga!” Fostul ministrul al Economiei a acuzat-o pe Merkel de faptul ca a distrus insasi Germania, care a avut crestere economica 0% in al doilea trimestru.
Preşedintele francez, François Hollande, a prezentat marţi noul Guvern. Din noul Executiv lipsesc principalii reprezentanţi ai aripii de stânga a Partidului Socialist, transmite AFP.
Noul guvern francez cuprinde 16 miniștri plini, respectiv opt bărbați și tot atâtea femei. Remanierea este foarte limitată, întrucât 12 miniștri își păstrează portofoliile, printre care și Laurent Fabius, șeful diplomației, Jean-Yves Le Drian, ministru al apărării, și Christiane Taubira, ministru al justiției.
Noul ministru al Economiei va fi Emmanuel Macron, un fost bancher apropiat al lui Hollande. Macron, în vârstă de 36 de ani, a fost numit în locul lui Arnaud Montebourg, care a criticat politicile economice ale Palatului Elysee, ducând la prezentarea demisiei Guvernului la începutul acestei săptămâni.
Premierul francez Manuel Valls (foto) a anunțat că va supune guvernul său unui vot de încredere al deputaților "în septembrie sau în octombrie", transmite AFP.
"Voi avea ocazia de a prezenta un program de lucru pentru un vot de încredere al Adunării naționale la momentul (începerii) sesiunii parlamentare, în septembrie sau în octombrie. Majoritatea va exista, nu poate fi altfel", a spus premierul francez la postul public de televiziune France 2, în contextul în care majoritatea socialistă s-a fragilizat din cauza frondei anumitor deputați ostili politicii de austeritate a președintelui François Hollande.
"Există o singură linie și membrii guvernului nu se pot da în spectacol", a spus Valls, vorbind despre necesitatea de "a munci coerent" și respingând acuzele că are o politică de austeritate, referindu-se la criticile fostului ministru Arnaud Montebourg care au provocat căderea cabinetului.
Potrivit AFP, citată de Agerpres, directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, fost ministru francez de Finanţe, a fost inculpată miercuri pentru „neglijenţă” într-o anchetă asupra unui arbitraj privat contestat care a avut loc în anul 2008 între omul de afaceri Bernard Tapie şi banca Crédit Lyonnais, transmite AFP.  Întrebată dacă intenţionează să demisioneze din fruntea FMI, Christine Lagarde a răspuns negativ. „Mă întorc la Washington în cursul acestei după-amiezi”, a precizat Lagarde. Inculparea lui Christine Lagarde vine după ce în luna mai directoarea general al FMI a fost plasată de justiţia franceză sub statutul de martor asistat, un statut intermediar între cel de martor şi cel de inculpat.  Audierile s-au axat pe rolul lui Lagarde în plata a 400 de milioane de euro /520 milioane dolari/ către Tapie, un om de afaceri controversat şi apropiat al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, pe vremea când ea era ministru de finanţe al Franţei.  Plata a fost făcută antreprenorului Bernard Tapie ca parte a unui proces de arbitraj privat pentru a soluţiona un litigiu cu banca de stat Credit Lyonnais asupra vânzării participaţiei la Adidas în anii 1990. Litigiul dintre omul de afaceri şi Credit Lyonnais se referă la o tranzacţie ce a avut loc în 1993 când Tapie a vândut către bancă participaţia pe care o deţinea la producătorul german de îmbrăcăminte şi echipamente sportive Adidas.  Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acţiune în justiţie susţinând că a fost fraudat. În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obţinut de la stat despăgubiri de 420 milioane euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiţie.
În raportul privind situaţia economică şi bugetară la 6 luni, publicat odată cu rectificarea, se arată că „rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice de cel puţin 2,8% faţă de 2,2% cât se estima la elaborarea bugetului de stat”.
Imediat după anunţarea rezultatelor referitoare la PIB din primul semestru, ministrul pentru buget, Liviu Voinea declara “ţinta pentru tot anul este o creştere economică de 2,8%. Noi avem o creştere de 2,4% pe brut şi de 2,6% ajustat, la primul semestru, chiar uşor mai mare decât cea de anul trecut, pe primul semestru, iar anul trecut s-a încheiat cu o creştere economică de 3,5%. Suntem în grafic pentru o creştere de 2,8% în 2014, pe care este construit bugetul”.
Datorită creşterii economice de 2,8%, în loc de 2,2%, PIB ar urma să fie în 2014 de 662,3 miliarde lei, în loc de 658,6 miliarde lei. In aceste condiţii, prin rectificare, deficitul bugetar a fost majorat cu 270 milioane lei deşi procentual a rămas la acelaşi nivel.
Eurostat a anunţat în urmă cu o săptămână că economia României a scăzut cu 1% în al doilea trimestru din 2014 faţă de primul trimestru al anului. Biroul European a comunicat şi date noi privind creşterea din primul trimestru care a fost revizuită în jos, de la 0,2% la -0,2% faţă de ultimul trimestru din 2013. Două trimestre consecutive de scădere înseamnă recesiune tehnică. Datele au luat prin suprindere, mai ales că INS nu anunţase că a revizuit PIB în jos pentru primul trimestru. Guvernul a încercat să contracareze reacţia publică negativă, anunţând că ţinta pentru 2014, de 2,5%, va fi realizată. Comunicatul guvernului face trimitere, însă, la programul de convergenţă, deşi rectificarea bugetară făcută ulterior a avansat o creştere de 2,8%.

marți, 26 august 2014

Firma de consultanţă KPMG a cerut, joi, ca planul Comisiei Europene /CE/ de a separa diviziile de investment-banking ale băncilor de cele care asigură servicii pentru consumatori să fie oprit, transmite Bloomberg.
Conform unui comunicat de presă al companiei, KPMG apreciază faptul că propunerile de reformă ale executivului comunitar 'nu vor aduce o valoare adăugată semnificativă celorlaltor măsuri de reformă', în condiţiile în care ţări precum Marea Britanie, Franţa şi Germania derulează propriile lor reforme destinate separării diviziilor de trading de cele de depozite ale băncilor.
Propunerile de reformă a structurii băncilor, publicate în luna ianuarie de către comisarul european pentru servicii financiare, Michel Barnier, au început să fie criticate de mai multe state, printre care Germania, Franţa, Spania, Polonia şi Danemarca.
'Stabilitatea financiar este în mod clar importantă, cu toate acestea trebuie găsit un echilibru între o piaţă perfect stabilă, chiar dacă una ştearsă, şi una care creează condiţiile adecvate pentru a susţine creşterea economică şi crearea de locuri de muncă', a declarat responsabilul pentru reglementarea financiară la KPMG, Giles Williams.
Planurile de reformă ale lui Michel Barnier prevedeau interzicerea operaţiunilor speculative ale băncilor în ideea de a asigura securitatea deponenţilor şi a evita situaţia în care să fie nevoie de banii contribuabililor pentru salvarea băncilor. De asemenea, planurile lui Barnier ar fi condus la divizarea celor mai importante bănci, astfel încât anumite activităţi de tranzacţionare să fie transferate unor divizii separate.
KPMG oferă servicii de audit pentru unele dintre cele mai mari bănci europene, printre care Deutsche Bank AG şi HSBC Holdings Plc.
SURSA: Agerpres