Respiroul dat companiilor prin scăderea poverii fiscale este contracarat de majorarea salariului minim. Costurile angajatorilor pentru un salariu minim sunt cu 125 lei mai mari în acest an, în timp ce economia din reducerea CAS va fi de 45 lei....Salariul minim brut creşte cu 100 lei, în prima jumătate a lui 2014. La fel s-a întâmplat şi în 2013, după ce, în trei ani, între 2009 şi 2012, salariul minim a urcat cu 100 lei. Majorările succesive recente grevează bugetele companiilor care sunt afectate în plus de cuantumul taxelor. Efectiv, 100 lei mai mult la un salariu minim  înseamnă cheltuieli de 125 lei. Reducerea CAS cu 5% de la 1 octombrie va fi o gură de oxigen pentru firme, cheltuiala pentru un salariu minim urmând să scadă cu 45 lei. Numai că economia obţinută astfel păleşte prin comparaţie cu sumele cheltuite din cauza majorării succesive a salariului minim. Prin decizii administrative, guvernul tot speră că va crea bunăstare, dar nu uită să-şi ia partea leului. Salariul minim a urcat de la 800 la 850 lei, la 1 ianuarie 2014. Costurile companiilor au crescut cu 61 lei pentru fiecare angajat plătit cu cel mai mic salariu din economie. După a doua majorare la 900 lei, care va fi la 1 iulie, angajatorii vor achita încă 64 lei. Astfel, costurile cu un salariu minim fac un salt de 125 lei, în numai şase luni. Numai că din aceşti bani, angajatul ia 70 lei, în timp ce statul încasează diferenţa de 55 lei.

Al Jazeera relatează că Nicolas Sarkzoy (59 de ani) ar fi încercat să obţină informaţii interne de la unul dintre magistraţi şi ar fi fost informat de acesta că telefonul mobil al fostului preşedinte fusese ascultat de judecătorii ce investigau presupusa finanţare a campaniei prezidenţiale a lui Sarkozy din 2007 de către fostul dictator din Libia, Muammar Gaddafi.
Altă persoană care aşteaptă procesul, în acest dosar, este trezorierul de campanie al fostului şef de stat. Cazul ar putea fi "devastator" pentru speranţele lui Sarkozy de a reveni pe scena politică, pentru campania prezidenţială din 2017, consideră jurnaliştii de la Al Jazeera.
Potrivit legii franceze, suspecţii de infracţiuni pot fi reţinuţi până la 48 de ore, trebuind apoi să fie puşi sub acuzare sau eliberaţi. Nicolas Sarkozy este suspectat că ar fi fost ajutat de Gaddafi în 2007 cu până la 70 milioane dolari, precum şi cu plicuri de bani de la cea mai bogată femeie din Franţa, Liliane Bettencourt (91 de ani), moştenitoarea imperiului L'Oreal. Fostul preşedinte a respins acuzaţiile legate de dictatorul libian, considerându-le "ridicole". Anul trecut, Sarkozy a fost achitat de acuzaţia legată de Bettencourt, instanţa stabilind că femeia nu se afla în deplinătatea facultăţilor mintale.(sursa bursa)

Să faci afaceri în România lui 2014 este, în continuare, un adevărat sport extrem. Poate mai mult ca oricând, trebuie să îţi alegi cu mare atenţie partenerii, să gândeşti business-ul pornind de la realităţi şi nu de la promisiuni, indiferent de la cine vin, şi să îţi salvezi bani pentru "zile negre", pentru că acestea vor continua să vină, spun analiştii de la compania de business information şi credit risk management KeysFin.  Dovadă că business-ul scârţâie în continuare în România - dincolo de statisticile oficiale privind creşterea economică - sunt datele de la Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Ultimele informaţii, disponibile pentru perioada ianuarie-aprilie 2014, arată că 8889 de firme au intrat în insolvenţă, declarându-se incapabile să mai funcţioneze în condiţii normale. În perioada similară din anul trecut declaraseră insolvenţa 10.379 firme (+14,36%). Iar pe ansamblu, în ultimii 2 ani şi 4 luni, s-au înregistrat 65.283 de firme în insolvenţă (26.807 în 2012 şi 29.587 în 2013).   "România este ţara cu cea mai mare pondere a insolvenţelor în totalul firmelor, cu procente de zeci de ori mai mari chiar şi comparativ cu Polonia sau Ungaria", afirmă specialiştii. Potrivit experţilor KeysFin, cele mai multe firme care au intrat în insolvenţă sunt victimele blocajului financiar care ajunge, în unele cazuri, la 6-8 luni....Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2014 pentru modificarea unor acte normative privind taxele şi tarifele nefiscale a fost iniţiat de Guvern iar Senatul este prima Cameră sesizată. Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă modificarea unor acte normative, în sensul eliminării sau comasării unor taxe şi tarife nefiscale.
Potrivit expunerii de motive, actul normativ are ca scop reducerea costurilor administrative, eliminarea birocraţiei, reducerea poverii fiscale, astfel încât să se asigure un echilibru între încasările la bugetul de stat, stimularea mediului de afaceri şi simplificarea accesului la serviciile publice', se arată în raportul Comisiei pentru buget-finanţe.Potrivit expunerii de motive, prin proiect se realizează o reducere de 12 taxe şi tarife, din care 5 prin eliminarea lor şi 7 prin comasare.

Comisia Europeană (CE) a aprobat astăzi cererea Bulgariei privind o linie de credit de 3,3 miliarde leva (2,30 miliarde euro) pentru sprijinirea băncilor care se confruntă cu atacuri speculative, informează Reuters.
"Comisia Europeană a decis că ajutorul de stat implicat de asigurarea unei linii de credit este proporţional şi corespunde necesităţii de a asigura suficientă lichiditate în sistemul bancar în circumstanţe speciale", transmite CE, care apreciază că "sistemul bancar din Bulgaria este bine capitalizat şi are un nivel ridicat de lichidităţi comparativ cu alte state. Din motive de precauţie, Bulgaria a adoptat măsuri de creşterea a lichidităţilor şi de protecţie a sistemului financiar".
La rândul lor, liderii de la Sofia au făcut apel la cetăţeni să nu intre în panică şi să nu îşi retragă economiile astăzi, când vor fi redeschise băncile, după ce dificultăţile cu care se confruntă două astfel de instituţii importante au sporit temerile privind stabilitatea financiară a ţării.
Preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, a declarat: "Nu există motive să cedăm panicii. Nu este o criză bancară, ci este una de încredere şi un atac criminal".
În această lună, banca centrală din Bulgaria a decis să intervină şi să preia temporar controlul la Corpbank (a patra mare instituţie de credit a ţării), anunţând că va demara discuţiile cu actualii acţionari în legătură cu sprijinirea ei. Mai mult: Ministerul de Finanţe de la Sofia a avertizat că, până pe 21 iulie, va naţionaliza iulie Corpbank, dacă vor eşua discuţiile cu acţionarii privind salvarea băncii. Vineri, banca centrală de la Sofia a reclamat "o încercare de destabilizare a statului" printr-un atac asupra sistemului bancar, după ce pe Internet au apărut mesaje potrivit cărora First Investment Bank (FIB), a treia mare bancă a ţării, se află în dificultate financiară. Trimiterea acestor mesaje, pe Internet şi dispozitive mobile, a provocat panică la Sofia, unde numeroşi clienţi îngrijoraţi au asediat ghişeele acestei bănci.
Poliţia din Bulgaria a reţinut ieri încă trei bărbaţi suspectaţi de atac informaţional organizat împotriva sistemului financiar al ţării, guvernul de la Sofia încercând să pună capăt celei mai grave retrageri de lichidităţi din bănci din ultimii 17 ani, relatează Novinite. Alţi trei bărbaţi au fost arestaţi la Sofia sub suspiciunea de a fi răspândit informaţii false, rău-intenţionate împotriva băncilor, pentru destabilizarea sistemului bancar, a anunţat ieri Agenţia de Stat pentru Siguranţă Naţională (DANS). Bărbaţii reţinuţi au folosit SMS-uri şi e-mail-uri, pentru a răspândi zvonuri care să determine oamenii să îşi retragă banii din bănci. Aceasta a produs panică generală, iar mii de cetăţeni s-au grăbit să-şi retragă banii.Sursa - ziarul Bursa

Economia americană a înregistrat în primul trimestru o performanţă mai slabă decât se estima anterior, datele oficiale vorbind despre cea mai mare contracţie de la sfârşitul recesiunii, în urmă cu cinci ani, transmite AFP. celei de-a treia estimări publicate miercuri de Departamentul american al Comerţului, Produsul Intern Brut al SUA a înregistrat în perioada ianuarie-martie 2014 o contracţie anuală de 2,9%, faţă de o scădere de 1% conform primei estimări. Ultimele estimări oficiale i-au luat prin surprindere pe analişti, care mizau pe o scădere mai modestă de 1,7%. Este vorba despre cea mai mare contracţie înregistrat de economia americană de la începutul lui 2009, când PIB-ul SUA a scăzut cu 5,9%.

Departamentul american al Comerţului a precizat că iarna deosebit de grea a afectat aproape toate sectoarele economiei. Cheltuielile de consum (responsabile pentru aproximativ 70% din economia americană) au crescut cu 1%, în loc de un avans de 3,1% conform estimărilor anterioare. De asemenea, exporturile au scăzut cu 8,9% în loc de o contracţie de 6% prognozată iniţial, ceea ce a şters 1,53 puncte procentuale din creşterea PIB.

În pofida contracţiei din primele trei luni, economia americană nu a revenit încă tehnic în recesiune, definită prin două trimestre consecutive de contracţie a PIB, în condiţiile în care în ultimul trimestru al anului trecut economia americană a înregistrat un avans de 2,6% în ritm anual. În plus, Banca centrală a SUA mizează pe o relansare netă a activităţii economice în al doilea trimestru al acestui an.

Autorităţile europene intenţionează să extindă abilitatea instituţiilor financiare de la nivelul UE să intervină în pieţe, după cum scrie presa internaţională. Demersurile au loc, deşi, oficial, continentul a depăşit perioada "tulbure", aflându-se în perioada de revenire.

Cipru, care, în primăvara anului trecut, utiliza depozitele negarantate de la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din ţară, pentru recapitalizarea acesteia, a revenit pe piaţa obligaţiunilor, săptămâna trecută, la două luni după ce Grecia, primul stat european intrat în dificultate, a făcut acelaşi lucru.  De asemenea, Portugalia, o altă ţară din Sudul greu încercat al Europei, a ieşit din programul internaţional de bailout, în luna mai.

Cu toate acestea, criza economică nu a trecut, încă, potrivit lui Yves Mersch, membru în Comitetul Executiv al Băncii Centrale EuroBCE a avertizat, recent, că problemele nu au fost depăşite, în totalitate, şi a promovat ideea ca BCE să poată să exercite control şi asupra altor actori financiari, ceea ce sugerează o potenţială extindere a uniunii bancare, relatează Reuters.  Yves Mersch a susţinut că o uniune financiară "autentică" ar fi benefică Uniunii Europene. "Uniunea ar include sistemul bancar «fantomă» şi zone aflate în afara supravegherii noastre. Acest lucru ar permite atenuarea şocurilor din pieţele financiare", a declarat oficialul BCE. În timp ce Banca Centrală Europeană face tatonări pentru extinderea ariei de acoperire, Comisia Europeană analizează ideea să dea noi res¬ponsabilităţi instituţiilor care formează sistemul Autorităţii Eurpene de Supraveghere. Cele patru entităţi sunt Autoritatea Bancară Europeană (EBA), Autoritatea Europeană a Asigurărilor şi Pensiilor Ocupaţionale (EIOPA), Autoritatea Europeană a Valorilor Mobiliare (ESMA) şi Comitetul European de Risc Sistemic (ESRB).

Un raport al CE, văzut de Financial Times (FT), prevede că aceasta urmea¬ză să analizeze, în anii următori, posibilitatea ca instituţiile să acopere zona sistemului bancar "fantomă" şi cea a standardelor de raportare contabilă, să supravegheze în mod direct entitiăţile care asigură infrastructura de piaţă, precum casele de compensare, depozitarii centrali şi indicii de referinţă, şi să aibă puteri sporite, pentru a putea să intervină în pieţe.

O recomandare cu un orizont de timp mai apropiat, cuprinsă în document, este ca cele patru instituţii să nu mai fie finanţate de la bugetul UE şi din contribuţii de la supraveghetorii naţionali, aşa cum se întâmplă în prezent. Conform FT, pe viitor, fondurile ar urma să provină din taxe aplicate companiilor financiare supravegheate.