Danemarca şi România sunt singurele ţări din Europa unde s-a scumpit motorina într-un an.

Astfel, dacă analizati datele publicate, veţi observa, de exemplu, că la bulgari, motorina s-a iefinit în aprilie 2014 faţă de aprilie anul trecut de la 1,34 de euro la 1,30 de euro. La unguri, un litru de motorină se vinde acum cu 1,38 de euro, faţă de anul trecut când era 1,46 de euro. Chiar şi la greci motorina s-a ieftinit de la 1,41 de euro la 1,36 de euro. În Germania, preţul motorinei a scăzut într-un an de la 1,44 de euro la 1,36 de euro, iar în Belgia de la 1,43 la 1,36 de euro. În România, în schimb preţul pentru un litru de motorină a crescut de la 1,33 euro la 1,39 de euro. Acelaşi lucru şi în Danemarca: de la 1,44 de euro la 1,46, doar că scumpirea este mult mai sensibilă decât la noi. În primul buletin publicat după scumpirile de la 1 aprilie, România figurează cu un preţ al motorinei mai mare decât în ţări precum Germania, Austria sau Franţa. Astfel, conform raportului publicat de Oil Bulletin, România are un preţ de 1,392 de euro pentru un litru de motorină faţă de Germania, de exemplu, unde acelaşi litru de motorină costă 1,369 de euro. Conform ultimului raport, cea mai scumpă motorină din Europa este în Marea Britanie, 1,644 euro, în timp ce în Luxembourg este cea mai ieftină, 1,180 de euro. După aplicarea supra-accizei, România are acum un preţ pentru motorină mai mare decât toate ţările din regiune. În Bulgaria, motorina costă 1,306 euro, iar în Ungaria 1,383 de euro.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat luni semnarea decretului privitor la reabilitarea tătarilor din Crimeea și a altor minorități etnice care au avut de suferit în timpul regimului stalinist, transmite Reuters, preluată de AGERPRES.

"Am semnat un decret de reabilitare a populației tătare din Crimeea, a populației armene, a germanilor, a grecilor, a tuturor celor care au suferit în timpul represiunilor staliniste", a declarat Putin într-o ședință a Consiliului de Stat.

Membrii minorității tătare din Crimeea, ce numără circa 300.000 de persoane (15% din populația regiunii), s-au opus anexării peninsulei Crimeea la Rusia care a avut loc luna trecută.

Tot luni, Vladimir Putin a aprobat amendamentele legislative destinate să faciliteze obținerea cetățeniei ruse de către rusofonii ce trăiesc în țări foste republici ale Uniunii Sovietice.

Modificările operate legii privind cetățenia rusă urmează anexării peninsulei Crimeea de Rusia și creșterii tensiunilor în estul Ucrainei, zonă în care trăiește o numeroasă comunitate rusă.

În urmă cu patru zile, șeful statului rus a apreciat că ieșirea din criza cu care se confruntă Ucraina depinde de garanțiile care vor putea fi date pentru ca drepturile populației rusofone să fie respectate în estul țării.

"Uniunea Bancară poate fi definită prin câteva fraze rostite de către comisarul pentru piața internă Michael Barnier: "Este finalul epocii recapitalizărilor masive ale băncilor. Falimentul unei bănci europene este un pericol de anvergură națională atunci când guvernul încearcă să o salveze pompându-i bani din bugetul național.Este un atac direct asupra cetățenilor contribuabili ai căror bani sunt cheltuiți pentru repararea greșelilor altora" (Euronews.15/IV.2014). Altfel spus, mecanismul de lichidare al băncilor din zona euro aflate în dificultate (mecanism de rezoluție) nu va mai permite ca eventualele costuri să fie suportate de către contribuabili ci de către însăși sectorul bancar. Chiar dacă a venit mai târziu decât ar fi trebuit, Uniunea Bancară arată o schimbare radicală în concepția europeană privind politicile anti criză. Dacă în primii ani după izbucnirea crizei soluția părea a fi recapitalizarea băncilor din bani publici, pe spezele contribuabililor, odată cu apariția Uniunii Bancare se recunoaște nu numai ineficiența unei astfel de metode în absența unor reforme profunde ale sistemului bancar dar și faptul că nu numai cetățeanul trebuie să suporte efortul de ieșire din criză. În același timp, se recunoaște rolul determinant pe care continuă să îl aibă statul în rezolvarea problematicii economice și sociale prin faptul că renunțarea la cheltuiala generată de recapitalizarea băncilor aduce bugetului posibilitatea orientării suplimentare a unor cheltuieli spre creșterea veniturilor salariale și de pensii în vederea creșterii consumului. Iată cum, asistăm prin efectele Uniunii Bancare la declanșarea unui lanț de procese care, pe lângă efectele directe asupra însănătoșirii sistemului bancar se înscriu într-o tendință de renunțare la politicile de austeritate prin impulsionarea consumului".

Legea insolvenței românești tolerează  EVAZIUNEA

Cu privire la cea de-a doua modificare importantă, eclipsată de scandalul Nana, Mircea Coșea a precizat că "Printr-o coincidență, în aceiași zi în care se vota la Strasbourg Uniunea Bancară, la București se vota Legea insolvenței. Din păcate, este doar o coincidență de zi nu și de idei. Dacă Uniunea Bancară contribuie la combaterea evaziunii și la întărirea capacității bugetului de finanțare a economiei, Legea insolvenței românești aduce prejudicii procesului de colectare a veniturilor la buget și tolerează evaziunea. Astfel, pe lângă faptul că elimină noțiunea de bancrută și lasă numirea administratorului judiciar la dispoziția debitorului, faţă de legea în vigoare (legea 85/2006), unde se situau pe locul 4, în noua lege creanţele bugetare retrogradează pe locul 5 în lista priorităţilor de recuperare. Mai mult decât atât, Comisia Juridică a eliminat din textul propus spre adoptare o serie de articole care reglementau răspunderea administratorului sau lichidatorului judiciar. Conform declarațiilor publice ale analiștilor fiscali, noua lege elimină posibilitatea deschiderii unor acţiuni penale împotriva acelora care, cu rea intenţie, ascund sau furnizează instanţelor documente neconforme cu realitatea iar numirea practicantului în insolvenţă nu mai este în sarcina exclusivă a judecătorului, acesta poate fi desemnat la cererea debitorului. Conform statisticilor oficiale, 12.798 de companii au cerut în anul 2013 intrarea în insolvenţă, marea majoritate ajungând în faliment afectând capacitatea de colectare a veniturilor la buget, mai ales în condițiile în care se estimează că cca.opt miliarde de euro creanțe bugetare sunt blocate prin proceduri de insolvență. Concluzia exprimată la unison de către specialiștii intervivați în media este aceea că dispariția infracțiunilor susamintite din textul noii legi păstrează vechea problemă a insolvențelor în România : folosirea insolvenței ca formă de evaziune fiscală. Prin modul cum a fost "ajustată și cosmetizată" noua lege a insolvenței nu se poate elimina supiciunea de "dedicație". Este evident că legea trebuie să promoveze insolvența ca nouă și mai elaborată metodă a clientelei politice de a evaziona bugetul".

A conchis: "La urma urmei ce nevoie ar avea populația României de un buget mai bogat, neafectat de insolvențe evazioniste când are acces gratis la zilnicele spectacole televizate ale formației " Trio Nana"?". 

- See more at: http://www.dcnews.ro/mircea-co-ea-avertizeaza-ca-austeritatea-a-fost-invinsa-in-justi-ie-de-uniunea-bancara_441592.html#sthash.sBRwuPVw.dpuf

Parlamentul European a adopta o directivă prin care cetăţenii europeni care se mută în alt stat membru vor putea să îşi transfere toate drepturile la pensie, se arată într-un comunicat al PE. Directiva, care urmează să fie aprobată formal de Consiliul de Miniştri, prevede că lucrătorii care se mută în alt stat membru nu îşi vor pierde drepturile statutorii (oferite de stat) la pensie.

Propunerea a fost făcută deoarece în prezent nu există reguli similare la nivelul UE pentru schemele suplimentare de pensii, astfel că cetăţenii UE care se mută între statele membre riscă să-şi piardă drepturile achiziţionate în decursul unei perioade, dacă aceasta nu este considerată suficient de lungă de către statul în care se mută.

Conform noii legislaţii, perioada de subscriere, adică perioada de apartenenţă activă la o schemă de pensii, necesară pentru ca o persoană să îşi păstreze drepturile la pensie suplimentară nu trebuie să fie mai lungă de trei ani.Totodată, eurodeputaţii au inclus o clauză care prevede că lucrătorii transfrontalieri trebuie să beneficieze de acelaşi nivel de protecţie, pe care statele membre trebuie să o pună în aplicare în răstimp de patru ani.

Potrivit Directivei, în cazul în care un lucrător care îşi încetează activitatea nu a obţinut încă drepturi la pensie dobândite în momentul încetării contractului de muncă, regimul de pensie suplimentară rambursează contribuţiile vărsate de lucrătorul respectiv sau vărsate în numele acestuia, în conformitate cu dreptul intern sau cu acorduri ori contracte colective, sau, în cazul în care lucrătorul respectiv suportă riscul de investiţie, fie suma contribuţiilor vărsate, fie valoarea investiţiilor rezultate din aceste contribuţii.

În ceea ce priveşte drepturile la pensie latente, textul prevede că statele membre adoptă măsurile necesare pentru a garanta faptul că drepturile la pensie latente ale lucrătorilor care îşi încetează activitatea şi ale urmaşilor lor sau valoarea acestora sunt tratate proporţional cu valoarea drepturilor membrilor activi ai regimului sau cu evoluţia indemnizaţiilor de pensie plătite în prezent.

Astfel, în cazul în care drepturile la pensie în cadrul regimului de pensie suplimentară sunt dobândite ca drept la o sumă nominală se asigură o valoare nominală a drepturilor la pensie latente. Dacă valoarea drepturilor la pensie acumulate se modifică în timp, Directiva stipulează ajustarea valorii drepturilor la pensie latente prin aplicarea unei dobânzi integrate în regimul de pensie sau a randamentului investiţiilor obţinut de către furnizorul de pensie suplimentară.

Pe de altă parte, statele membre pot permite regimurilor de pensie suplimentară să nu reţină drepturile dobândite ale unui lucrător care îşi încetează activitatea, ci să plătească lucrătorului respectiv, cu consimţământul său, un capital echivalent cu valoarea drepturilor la pensie dobândite, în măsura în care valoarea drepturilor la pensie dobândite nu depăşeşte un prag stabilit de statul membru în cauză. În această situaţie, statele trebuie să informeze Comisia Europeană cu privire la pragul aplicat.

Textul precizează că statele membre au posibilitatea de a permite partenerilor sociali să stabilească alte dispoziţii în acordurile colective, în măsura în care dispoziţiile respective oferă o protecţie la fel de favorabilă şi nu creează obstacole în calea liberei circulaţii pentru lucrători.

Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Comisia Europeană solicită restituirea unei sume totale de 318 milioane de euro, reprezentând fonduri din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) cheltuite în mod incorect de 11 state membre, în cazul României fiind vorba despre 4,51 milioane de euro, se arată într-un comunicat al CE.
Potrivit sursei citate, unele dintre aceste sume au fost deja recuperate de la statele membre, astfel că impactul financiar al deciziei va fi de aproximativ 315 milioane de euro. Banii revin la bugetul Uniunii Europene deoarece nu au fost respectate reglementările comunitare sau pentru că procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzătoare.  România trebuie să dea înapoi 4,51 milioane de euro, iar impactul corecţiei va fi de 4,24 de milioane de euro. Corecţiile au fost aplicate pentru nedefinirea anumitor condiţii agricole şi de mediu, pentru controale efectuate în mod parţial şi pentru deficienţe ale sistemului de sancţiuni.

Articol excelent pe Hotnews ...

Daca anumiti lideri occidentali spera sa joace cartea epuizarii financiare a Rusiei pentru a-l constrange pe Vladimir Putin sa cedeze in chestiunea Ucrainei, acestia risca sa fie dezamagiti: fuga de capitaluri va afecta economia, dar nu va pune Moscova in genunchi, afirma analisti citati de AFP.

De la inceputul crizei ucrainene, Bursa din Moscova cade iar rubla este atacata pe piete, constrangand banca centrala sa apeleze la rezerve pentru a-si sustine moneda. Importante volume de capitaluri externe parasesc Rusia - 50,6 miliarde dolari in primul trimestru, de doua ori mai mult decat in urma cu un an - minand increderea si riscand sa compromita investitiile.

Dar "economia rusa nu este in curs de prabusire, asa cum se tem unii", cred analistii de la Capital Economics.

Vladimir Putin, care se bucura de un maximum de popularitate in Rusia, asezat pe zacamintele de hidrocarburi indispensabile Europei si dispunand de rezerve de valuta de cel putin 500 de miliarde de dolari, nu are motive sa se teama, pentru moment.

La inceputul lui aprilie, Banca centrala a majorat de patru ori previziunea de retrageri de capitaluri, la 100 de miliarde de dolari, dar "ea are destule rezerve pentru a apara rubla, daca va fi nevoie", considera Lilit Gevorgyan, economist la firma britanica de consiliere IHS Global Insight.

In opinia economistului francez Jacques Sapir, specializat in Rusia, iesirile de capital "se vor tempera inainte de a atinge un prag critic".
Cu atat mai mult cu cat unii actori internationali, in special cei europeni, nu par decisi sa renunte la afacerile cu o Rusie bogata in hidrocarburi.

Vineri, presedintele-director general al grupului anglo-olandez Shell, Ben van Beurden, s-a intalnit cu Putin, caruia i-a prezentat "viziunea pe termen lung" a gigantului petrolier in Rusia.

La finele lui martie, directorul gigantului industria german Siemens, Joe Kaeser, spunea la Moscova ca isi va continua investitiile, "mizand pe cooperarea pe termen lung".

Potrivit agentiei de rating Fitch, "criza ucraineana agraveaza o incetinire de durata a economiei rusesti, care se confrunta deja cu o scadere a investitiilor si cu fugi de capitaluri".

Produsul Intern Brut (PIB) rus s-a contractat cu 0,5% in primul trimestru, in raport cu ultimele trei luni din 2013, iar pentru ansamblul anului cresterea ar urma sa oscileze intre 0 si 0,5%, potrivit guvernului.

"Consideram ca impactul total al crizei ucrainene nu s-a resimtit inca deplin", spune Capital Economics.

In aceasta saptamana, premierul Dmitri Medvedev a recunoscut ca situatia economica nu inceteaza sa se "deterioreze", afirmand ca "dificultatile noastre sunt (...) intr-o oarecare masura desigur legate de tentativele anumitor forte de a ne antrena intr-o criza artificiala".

In prezent, Vladimir Putin se bucura de o foarte mare popularitate in Rusia, unde 80% din populatie ii aproba politica, potrivit unui sondaj independent realizat la finele lui martie.

"Incursiunea in Crimeea marcheaza, probabil, inceputul sfarsitului pentru Putin", considera insa banca germana Berenberg. "Popularitatea sa poate beneficia d eun avans puternic, pe termen scurt", dar odata cu "problemele economice in crestere, fuga de capitaluri si probabil obiectiile puternice ale oligarhilor impotriva deciziilor politice care ar putea sa le afecteze afacerile, amprenta lui Putin asupra Rusiei ar putea slabi intr-un an sau doi", apreciaza aceasta banca.

"Cu o economie pe panta descendenta, chiar inainte de criza ucraineana, puternica popularitate de care se bucura presedintele pentru aducerea Crimeei sub controlul rusesc ar putea bascula", considera si Gevorgyan.

Aceasta subliniaza insa ca Rusia a cunoscut in trecut incetiniri ale cresterii economice si ca "alegatorii rusi au aratat ca au un nivel de toleranta ridicat (...) Putin stie ca mai are timp pana cand problemele economice ii vor afecta popularitatea". (sursa hotnews)