Compania aeriana germana Lufthansa va anula 3.800 de zboruri de miercuri pana vineri, din cauza unei greve a pilotilor in aceste trei zile, pe fondul unor negocieri salariale, relateaza AFP.  "Din cauza grevei anuntate de catre Sindicatul pilotilor Cockpit la Lufthansa, Lufthansa Cargo si Germanwings, aproximativ 3.800 de zboruri vor fi anulate miercuri, joi si vineri", a anuntat Lufthansa intr-un comunicat. In total, 425.000 de pasageri sunt vizati de aceste anulari, a precizat compania, adaugand ca doar 500 de zboruri de scurt si lung curier raman programate in aceasta perioada.  Pilotii din cadrul filialelor sale Swiss, Austrian Airlines, Eurowings Lufthansa CityLine si Air Dolomiti, dar si cei din cadrul Brussels Airlines, din care detine 45%, nu sunt vizate de greva, iar Lufthansa preconizeaza ca va utiliza cele mai mari avioane "acolo unde este posibil", pentru a transporta mai multi pasageri atat catre Germania, cat si in afara tarii, informeaza Mediafax.  Pentru a gestiona mai bine consecintele acestei greve, compania a anuntat ca va utiliza personalsuplimentar la sol la Frankfurt si Munchen, dar si in centrele de primire. Cockpit, care revendica 9.000 de membri la nivelul tuturor companiilor, a indemnat pilotii sa inceteze lucrul incepand de miercuri, la ora locala 0.00 (joi, 1.00, ora Romaniei), si pana vineri, la ora locala 23.59 (0.59, or Romaniei), cerand cresteri salariale si imbunatatirea conditiilor la sfarsitul carierei.Sindicatul asteapta o participare "absolut puternica", a delarat vineri pentru AFP unul dintre purtatorii de cuvant ai organizatiei. El a refuzat sa precizeze care este numarul de membri ai organizatiei in randul celor aproximativ 5.000 de piloti angajati de catre Lufthansa.

Premierul francez, Jean-Marc Ayrault, şi guvernul său şi-au prezentat, în această seară, demisia

Premierul francez, Jean-Marc Ayrault, şi guvernul său şi-au prezentat, în această seară, demisia, la o zi după înfrângerea grea suferită de stânga la alegerile municipale de duminică, potrivit AFP.  Potrivit unor surse din cadrul majorităţii socialiste, citate de BBC News, actualul ministru de Interne, Manuel Valls, ar urma să-i succeadă lui Ayrault în postul de prim-ministru.
Şeful statului francez, Francois Hollande, devenit nepopular de la sosirea sa la putere în 2012, va explica alegerea sa luni, într-o alocuţiune televizată ce va fi difuzată la ora 18:00 GMT (21:00 ora României).   Sondajele de opinie sugerează că Valls (51 de ani) este popular inclusiv în rândul alegătorilor de dreapta.    A doua rundă a alegerilor municipale, duminică, a înregistrat o scădere mare a popularității socialiștilor în peste 150 de orașe cu mai mult de 9.000 de locuitori, potrivit rezultatelor parțiale.   Frontul Național a obținut victoria în 11 orașe, în special în sudul Franței.   Înainte de a demisiona, Ayrault a recunoscut că mulți alegători și-au pierdut încrederea în guvernul său și că președintele Francois Hollande va lua măsurile pe care le consideră de cuviință, referindu-se la o remaniere guvernamentală.

O comisie guvernamentală recomandă Germaniei să depisteze "turiştii bunăstării" din state UE aflaţi în căutarea unui loc de muncă şi muncitorii necalificaţi, să-i expulzeze pe cei care comit fraude şi să le interzică revenirea pentru o anumită perioadă de timp, relatează site-ul Euractiv, citat de mediafax.ro

Creşterea economică şi rata scăzută a şomajului din Germania reprezintă un adevărat "magnet" pentru cetăţeni UE care beneficiază de libertatea de mişcare în cadrul Uniunii Europene (UE), în contextul în care industria duce nevoie de personal. Însă există temeri cu privire la un "aflux" de bulgari şi români, care fug de sărăcia din ţarile lor, scrie site-ul. Guvernul Merkel a creat în ianuarie o comisie care să evite asemenea abuzuri, după ce unele oraşe germane s-au plâns că serviciile lor de sănătate şi pentru ajutoare sociale nu mai pot face faţă numărului mare de şomeri est-europeni.

Concluziile "interimare" ale comisiei urmează să fie prezentate presei miercuri, însă o copie a raportului, la care Reuters a avut acces, arată că actuala coliţie între social democraţi şi conservatori condusă de către Merkel pregăteşte înăsprirea regulilor.

 "Guvernul susţine libertatea de mişcare, iar Germania beneficiază de pe urma ei. Totodată trebuie să recunoaştem că o mulţime de probleme pot să fie asociate cu imigraţia", se arată în document.

Populaţia Germaniei a crescut pentru al treilea an consecutiv, în 2013, în contextul în care migraţia netă a atins cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani şi a înregistrat o creştere a migranţilor din Europa de Est. Însă este prea devreme să se aprecieze dacă anularea, la 1 ianuarie, a restricţiilor impuse României şi Bulgariei pe piaţa europeană a muncii va produce efecte şi mai puternice în acest sens în 2014.

"Aderarea României la Uniunea Bancară ar trebui amânată cel puţin până la intrarea în zona euro"     Uniunea Bancară nu reprezintă o soluţie pentru rezolvarea problemei cauzate de instabilitatea financiară, iar aderarea ţării noastre la această structură ar trebui să fie amânată cel puţin până la intrarea în zona euro, a afirmat analistul economic Călin Rechea.

Abordarea graduală a creării Uniunii nu contribuie la creşterea stabilităţii, ci, dimpotrivă, sumele puse la dispoziţia Fondului Unic de Rezoluţie sunt insuficiente, iar costurile împrumuturilor pe care aceasta le-ar contracta ar fi relativ mari în absenţa unei garantări comune la nivel european, arată domnia sa.

Sistemul de stabilire a contribuţiilor favorizează băncile mari, iar centralizarea supravegherii şi a controlului pentru un sistem complex duce la creşterea fragilităţii, din cauza eliminării capacităţii de autoreglementare a respectivului sistem, a mai precizat Călin Rechea.

O alternativă la crearea unei uniuni bancare o reprezintă fragmentarea fragmentarea sistemului bancar, este de părere analistul economic. Motivele pentru care statele membre ale UE, dar care nu fac parte din zona euro, nu ar trebui să participe la Uniunea Bancară includ, în opinia lui Călin Rechea, incertitudinea contribuţiilor acestora la Fondul Unic de Rezoluţie, precum şi influenţa redusă pe care ar avea-o la Mecanismul Unic de Rezoluţie. (A.S.)

Presa franceză analiza ls inceputul saptaminii ce a trecut  consecin­ţele votului de duminică pentru municipale care a permis FN să realizeze „scoruri superioare celor anticipate“ şi să se afirme ca „a treia forţă politică“ şi care înseamnă, „fără îndoială, sfârşitul sistemului stânga-dreapta mai mult sau mai puţin ermetic“. Scena politică a fost bulversată şi de acum sunt în confruntare trei blocuri – stânga, dreapta şi FN, acesta din urmă instalându-se ca un arbitru al vieţii politice franceze. „Este o mână de ajutor oferită extremei drepte pe care Franţa electorală a dat-o ieri.“ FN a recoltat fructele climatului deteriorat care domneşte în sânul clasei ­politice, este o victorie a lui Marine Le Pen.

Presa de pretutindeni subliniază, la rândul ei, penetrarea FN la primul tur al municipalelor din Franţa, evidenţiază un vot-sancţiune faţă de guvernarea lui François Hollande, dar menţionează o prevestire rea pentru apropiatul scrutin european. Potrivit Corriere della Sera, „ca în alte momente cruciale ale istoriei recente, norii negri pentru Europa vin iar din Franţa. Succesul FN al lui Marine Le Pen... este un mesaj de exasperare populistă, de respingere a politicii, de teamă de Europa, întărit de un absenteism–record“. Dacă aproape 4 cetăţeni din 10 decid să nu participe la alegerea primarului lor, asta spune că maladia transalpină este gravă şi contagiunea – deja ancorată în societăţile europene – ar putea continua să se extindă, mai arată cotidianul italian. În Spania, toate cotidienele evocă rezultatele „istorice“ ale FN. El Pais arată că „noul discurs populist şi antisistem al lui Le Pen, care a obţinut deja 18% la prezidenţialele din 2012, continuă să atragă din ce în ce mai mulţi francezi“. „Este un şoc“, arată la München Suddeutsche Zeitung, subliniind că partidele franceze „au jucat jocul FN, sabotând încrederea electorilor cu scandaluri şi eşecuri“. Presa britanică a subliniat şi ea avansul FN, condus de „carismatica Marine Le Pen“, un succes atribuit de cotidianul economic Financial Times deziluziei generale faţă de cele două principale partide privind un şomaj ridicat şi o creştere economică în pană. Pentru Times, votul de duminică dezvăluie o „nemulţumire faţă de guvernul cel mai impopular de la naşterea sondajelor moderne în anii ’50“. În Germania, Bild şi Handelsblatt au rezumat informaţia cu formula „extrema dreaptă franceză are vântul în pupă şi Hollande este sancţionat“.

România este ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mare pondere a tinerilor care nu au nicio slujbă şi nici nu sunt cuprinşi în vreo formă de şcolarizare, a declarat, luni, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, pentru surse din presă.

"România înregistrează cel mai mare procent NEET - cei fără slujbă şi cei care nu sunt cuprinşi în nicio formă de şcolarizare - din ţările Uniunii Europene. La nivelul UE, în această categorie, sunt 6,8 milioane de tineri din categoria 25-29 ani, aceasta însemnând aproximativ 1 din 5 tineri", a spus Costoiu, la conferinţa internaţională "Menţinerea tinerilor pe piaţa forţei de muncă, în sistemul educaţional şi/sau în programe de formare profesională: Provocări comune - soluţii comune", organizată la Palatul Parlamentului.

Potrivit ministrului, ponderea tinerilor din România care nu au nicio slujbă şi care nu sunt cuprinşi în nicio formă de pregătire este de 23%, adică peste media UE.

La nivelul anilor 2008-2012, România avea un procent NEET peste media europeană şi la categoria de vârstă 15-24 de ani. "Cei mai mulţi tineri au fost identificaţi la nivelul anului 2011 - 17,4% din totalul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, în timp ce în 2012 acest procent a scăzut la 13,1%", a precizat Costoiu.

Ministrul delegat este de părere că, dată fiind această realitate, se impune o intervenţie "complexă şi rapidă", în care măsurile din sfera educaţiei şi formării profesionale să fie secondate de unele în aria ocupaţională.

El a mai spus că, la nivel naţional, sunt dezvoltate în prezent strategii privind reducerea părăsirii timpurii a sistemului educaţional, învăţământul terţiar şi învăţarea pe tot parcursul vieţii.  Cu acelaşi prilej, Costoiu şi-a manifestat speranţa că, în curând, cursurile de antreprenoriat vor deveni obligatorii în universităţile româneşti.