duminică, 23 februarie 2014

Cineva a scris cele de mai jos - dar nu gasescu unde se pare ca in "curentul"

Alesul Coaliţiei anti-Băsescu a reuşit să-l depăşească pe Năstase câştigând porecla de „Primarul – şase case“
După o întrunire de taină la ceas de seară acasă la stăpånul Antenelor, Dan Voiculescu, Coaliţia 322 formată din PSD-PC-PNL-UDMR a înaintat oficial propunerea ca primarul Sibiului, Klaus Werner Johannis, să ocupe poziţia de prim-ministru al Romåniei. O persoană extrem de controversată, Johannis nu putea fi o alegere mai pe profilul celor care îl susţin. Chiar ieri, agenţia Mediafax a confirmat că Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia a anunţat oficial că îl cercetează, din 1 octombrie, pe primarul Sibiului, Klaus Johannis, pentru neglijenţă în serviciu privind restituirea unor imobile în municipiu. Suntem în postura de a vă oferi în exclusivitate această dovadă, care priveşte chiar persoana şi familia primarului. De altfel, cazul a fost reflectat pe larg de ziarul „Curentul“ încă din 2004.
Pe plan local, o mică publicaţie, „Dacii liberi“, a reuşit să evidenţieze numeroasele nebuloase care l-au transformat pe Johannis dintr-un simplu profesor de fizică într-un „primar-minune“ miliardar. Alesul „independent“ şi-a asigurat viitorul prin achiziţionarea a nu mai puţin de şase imobile în două mandate de primar toate pe numele soţiei, depăşindu-l astfel pe „Năstase – patru case“. Se poate spune că a fi primar, cu un salariu de bugetar, este mai profitabil decât să fii om de afaceri: ai şansa să ajungi, din simplu baron local, „baron regional“ şi acum, după nominalizarea Coaliţiei 322, „baron naţional“.
Colegii din presa locală arată că Sibiul beneficiază, pe baza unei propagande strălucite, întreţinută prin fire nevăzute de la nivel central intern şi extern, de o falsă imagine a unei administraţii performante. O faţadă care ascunde o mafie coordonată abil de un primar care se doreşte acum premier, scrie publicaţia „Dacii liberi“. De la afaceri imobiliare dubioase şi jonglerii cu fonduri europene şi ale Ministerului Culturii, de pe vremea „capitalei europene“ a fraudei, la trafic de copii, nimic nu i-a scăpat primarului care se visează premier.
Cu soţia şi soacra la DNA
Ancheta la care lucrează acum Direcţia Naţională Anticorupţie priveşte revendicare cu acte false, prin care primarul Sibiului a dobândit ilegal cel puţin două imobile. „Curentul“ a arătat în investigaţiile precedente cum Klaus Johannis, primarul reales al Sibiului, Carmen Johannis, soţia sa, şi Georgeta Lazurcă, soacra sa, sunt „cercetaţi“ de ani buni de către magistraţii sibieni sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare la fals intelectual, uz de fals şi mărturie mincinoasă. Motivul: folosindu-se de acte false, persoanele respective au dobândit dreptul de proprietate asupra a două imobile situate în centrul Sibiului, printre care şi clădirea în care se află cel mai mare cinematograf din oraş, închiriată apoi de către primar, pe zeci de mii de euro lunar, Băncii Raiffeisen. Alături de cei trei membri ai familiei edilului sibian, în dosarul menţionat mai figurează trei persoane (Dorin Suciu – avocat, Ion Bastea – moştenitor prezumat, şi Romul Mărginean – martor) implicate de către soţii Johannis în acţiunea de revendicare. În acest dosar, Liviu Munteanu – secretarul comunei sibiene Porumbacu de Jos – e acuzat de fals intelectual şi abuz în serviciu, deoarece a eliberat ilegal înscrisuri oficiale care au ajutat-o pe Carmen Johannis să obţină dreptul de proprietate asupra celor două imobile. Potrivit unor documente oficiale evidenţiate de ancheta „Curentului“, imobilele revendicate şi câştigate de familia Johannis ca urmare a unei decizii civile, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în 1999, sunt amplasate în Sibiu, pe str. Nicolae Bălcescu nr. 29, respectiv General Magheru nr. 35. Fiecare din imobile are o valoare de piaţă ridicată, ţinând cont că includ mai multe apartamente şi spaţii comerciale. Imobilele în cauză, preluate de statul român prin naţionalizare, au aparţinut soţilor Măria şi Eliseu Ghenea, ambii decedaţi, în 1962, respectiv în 1969. În baza Legii 112/1995, cei care locuiau în respectivele imobile au cumpărat de la statul român apartamentele şi spaţiile comerciale. Surprinzător, în 1999, soţia primarului Johannis apare în scenă, cerându-le noilor proprietari să-şi părăsească locuinţele, pe motiv că ea e proprietară. Intrigaţi, oamenii au luat la puricat povestea şi au ajuns la o descoperire stupefiantă.
Reţeaua funebră - Ingineria macabră a soţilor Johannis pare de domeniul fantasticului: unul dintre proprietarii tabulari ai imobilelor, Maria Ghenea (născută Bastea), ar fi lăsat, la decesul său, un testament prin care lasă ca moştenire imobilele respective unui nepot, Nicolae Bastea, decedat şi el în 1993. Ulterior, acesta, tot printr-un testament, ar fi retransmis imobilele lui Ioan Bastea, Georgetei Lazurcă şi soţiei primarului, Carmen Johannis. Pe baza acelui act, Ioan Bastea şi soţia „tehnocratului“ sibian au cerut justiţiei să constate nevalabilitatea intabulării statului. Apoi, revendicatorii au obţinut restabilirea situaţiei de carte funciară de la momentul naţionalizării, după care au promovat şi au obţinut acţiuni în vederea constatării nulităţii actelor de vânzare-cumpărare încheiate între stat şi cei care locuiau în imobile. 
Falsuri pe toată linia
„Curentul“ dezvăluia în 2004 că proprietarii din imobilele revendicate de familia Johannis au apelat la instanţă încă din 2001. Aşa a ieşit la iveală faptul că primarul Johannis & comp. obţinuseră imobilele pe baza unor acte false eliberate de secretarul Primăriei Porumbacu de Sus, Liviu Munteanu. Conform dosarului penal în care Munteanu e anchetat, reiese că el a eliberat o serie de documente privind moştenirea defunctului Eliseu Ghenea, care aveau un conţinut ireal şi nu corespundeau menţiunilor din documentele de stare civilă din arhive.
„Aceste manopere desfăşurate de numiţii Bastea Ioan, Lazurcă Georgeta şi Johannis Carmen, sprijinite de acţiunile învinuitului Munteanu Liviu – care a eliberat adeverinţele 168/1998 şi 73/2000 şi anexa 1 nr. 25/1997, în mod fals, au condus la intabularea eronată a sus-numiţilor în cartea funciară, deşi nu aveau vocaţie succesorală, întrucât Bastea Nicolae era rudă doar cu Ghenea Măria, soţia precedentă a defunctului Ghenea Eliseu“, se spune în dosarul în care Munteanu e acuzat de fals intelectual şi abuz în serviciu în formă calificată. Mai mult, avocatul familiei Johannis, Dorin Suciu, a fost acuzat că pe Nicolae Bastea l-a transformat, din nepot al Măriei Ghenea, în nepotul lui Eliseu, astfel încât să poată fi considerat succesor direct al ultimului reprezentant al familiei Ghenea. Iniţial, familia Johannis a pierdut în instanţă, după ce o expertiză grafologică a arătat nevalabilitatea testamentului lăsat de Măria Bastea, fapt ce a făcut ca testamentul lui Nicolae Bastea să cadă. Ulterior au urmat recursuri, familia Johannis a reuşit să câştige datorită adeverinţelor false eliberate de Munteanu, a intrat pe fir şi Parchetul de pe lângă CSJ, dar, stupoare: Johannis rămâne proprietar, ancheta este declinată şi trimisă la DNA.
În spatele zâmbetului arogant şi aparent degajat al „baronului regional“ Klaus Johannis stă doar speranţa acestuia că se va putea agăţa de o funcţie şi de o protecţie politică prin care să-şi îngroape adânc dosarul de la DNA. În realitate, „Primarul-şase case“ a reuşit să-şi dezvăluie puroiul bubelor locale la nivel naţional şi, de ce nu, şi international.

Beneficiile aderarii la UE a Romaniei

Proceduri  EU - Două proceduri sunt pe probleme de mediu, au ajuns în stadiul de aviz motivat şi vizează depozitele neconforme de deșeuri și necesitatea curăţării a două iazuri de decantare din exploatările miniere de cupru și zinc din Moldova Nouă. Cea de-a treia procedură de infringement, este în prima fază şi priveşte tarifele de utilizare a infrastructurii feroviare.
Comisia Europeană s-a declarat preocupată de faptul că România nu își protejează cetățenii de efectele gestionării deficitare a deșeurilor. În pofida avertismentelor anterioare, cele mai recente informații de care dispune Comisia indică faptul că 19 depozite de deșeuri din România funcționează încă fără a respecta legislația UE privind deșeurile și depozitele de deșeuri, fiind implicat un risc grav pentru sănătatea umană și pentru mediu. Tot în domeniul mediului, un al doilea aviz motivat a fost transmis României pentru a-i solicita curățarea a două iazuri de decantare din exploatările miniere de cupru și zinc din Moldova Nouă. Iazurile de decantare reprezintă o sursă majoră de pulberi toxice, care au consecințe semnificative asupra sănătății umane și asupra mediului. CE a condamnat faptul că ţara noastră nu a luat măsurile necesare pentru a controla emisiile și pentru a preveni abandonarea siturilor, se arată pe pagina reprezentanţei Comisiei Europene în România.  Comisia a inițiat proceduri în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în privința acestor aspecte, în octombrie 2012. Autoritățile române au raportat cu privire la progresele înregistrate, însă obiectivele nu au fost încă îndeplinite, iar grava problemă a pulberilor toxice persistă. Astfel, s-a trimis un aviz motivat, iar în cazul în care România nu acționează în termen de două luni, Comisia poate sesiza cauza Curții de Justiție a UE.
Infringement şi pe infrastructura feroviară   În cea de-a treia procedură de infringement, dar mai puțin avansată, Comisia Europeană a cerut României să practice tarife corecte de utilizare a infrastructurii feroviare și să asigure sustenabilitatea financiară a administratorului infrastructurii sale. Comisia Europeană și-a exprimat astfel îngrijorarea cu privire la echilibrul financiar al principalului administrator al infrastructurii din România în anii următori. Rețeaua feroviară din România este una dintre cele mai extinse din Uniunea Europeană, iar tarifele aplicate trenurilor de marfă sunt printre cele mai mari din Europa, susține Executivul de la Bruxelles. Rețeaua feroviară a fost afectată de deficite semnificative, tot mai mari de la un an la altul, în timp ce tronsoane mari ale rețelei nu au fost menținute în stare bună. În același timp, administratorul infrastructurii nu este stimulat să reducă costurile și tarifele.
Care este procedura de sancţionare Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conferă Comisiei, care acționează ca gardian al tratatelor, competența de a iniția o acțiune în justiție împotriva unui stat membru care nu își respectă obligațiile care îi revin în temeiul legislației EU. Procedura în constatarea neîndeplinirii obligațiilor debutează cu o solicitare de informații („scrisoare de punere în întârziere”) adresată statului membru în cauză, care trebuie să își prezinte observațiile într-un anumit termen, de obicei de două luni (stadiul procedurii pentru calea ferată)- articol EVZ de Catalin Antohe

sâmbătă, 22 februarie 2014


România are, în premieră, prevederi fiscale de tip holding. Este vorba de un regim simplu care îndeplineşte cele două condiţii minimale necesare pentru funcţionarea holdingului: scutiri de impozit pe câştigurile de capital şi pe dividende. În acelaşi timp, nu sunt impozitate nici veniturile din lichidare obţinute de societatea holding din vânzarea titlurilor de participare în filialele pe care le deţine. Relaxarea ar putea impulsiona stabilirea holdingurilor în România. Investitorii români care, până acum, îşi căutau jurisdicţii mai favorabile ca să-şi înregistreze businessurile, preferând ţări ca Cipru sau Olanda, au motive să-şi dezvolte afacerile în ţară. Desigur, noutăţile fiscale vizează investiţiile de interes strategic care au ca scop dezvoltarea, și nu pe cele speculative. Din această cauză, majoritatea ţărilor cu regim holding impun praguri minime de deţinere a acţiunilor pentru a scuti de impozit dividendele. De exemplu, Olanda are o cotă de 5%, iar Cipru, de 1%. România a ales să impună deţinerea a cel puţin 10% din acţiuni într-o filială de la care se încasează dividende. Totodată, a stabilit şi o perioadă minimă de deţinere de un an.
România, noua destinaţie de investiţii?
„Începând din 2014, România a intrat în concurenţa fiscală internaţională prin acest regim de tip holding. Colegii din Marea Britanie şi Statele Unite au fost foarte interesaţi de această schimbare. Datorită noului regim, România a fost pusă pe harta investitorilor care vor avea în minte facilităţile fiscale când vor lua deciziile. În România, modificarea nu a fost prea mult discutată, dar este foarte importantă pentru oamenii de afaceri“, spune Alex Milcev, partener Ernst&Young.
Deşi ani la rând mediul de afaceri a insistat pentru regimul fiscal de tip holding, Ministerul Finanţelor s-a arătat neînduplecat. Se pare că izbucnirea crizei din Cipru a grăbit luarea unor decizii la Bucureşti. Datorită interesului antreprenorilor autohtoni să-şi găsească alternative la acest tip de funcţionare, după ce Cipru a ajuns o ţară nesigură, iniţiativa Guvernului poate fi considerată o încercare de a le veni în întâmpinare. Abordarea este interesantă atâta timp cât mutarea dintr-o jurisdicţie în alta, pe fondul globalizării, este foarte rapidă, şi orice facilitate poate contribui la luarea deciziilor de investiţie.

vineri, 21 februarie 2014

Articol - capital ...de luat aminte

Medicul ucrainean ajuns şofer de taxi la Berlin, menajera din Bulgaria cu diplomă universitară sau chimistul român care spală geamuri - acestea sunt clişee răspândite, referitoare la imigranţii care acceptă de nevoie joburi în Germania cu mult sub calificarea lor. Iar aceste clişee sunt adesea conforme cu realitatea, potrivit unei statistici a Oficiului federal pentru plasarea forţei de muncă.
    Conform documentului menţionat, procentajul est-europenilor care acceptă joburi prost plătite este disproporţionat de mare. În decembrie 2012, 53 la sută dintre ei câştigau mai puţin de două treimi dintr-un salariu mediu. Dintre germani, numai 20 la sută acceptă asemenea slujbe.
    Supercalificat şi prost plătit
    Simultan, nivelul de pregătire al imigranţilor creşte continuu, potrivit Ninei Neubecker, expertă în cadrul Institutului german pentru Studii Economice (DIW). "Am constatat că imigranţii sosiţi în Germania după anul 2004 au o pregătire mult mai bună decât cei veniţi mai devreme", a declarat ea pentru DW. Potrivit datelor DIW, două treimi dintre ei au calificare profesională sau sunt absolvenţi de studii superioare. Dacă se face o comparaţie raportată la ţările de origine, tocmai esteuropenii se află detaşat în fruntea clasamentului.
    Salahor pe şantier în ciuda diplomei universitare?
    Mai mult decât atât: Potrivit studiului DIW, mare parte din românii şi bulgarii sosiţi în Germania începând cu anul 2007 prestează munci cu mult sub pregătirea lor. În funcţie de metoda de calcul, procentajul celor supracalificaţi este situat între 40 şi 58 la sută.
    Discriminare sau problemă complexă?
    Din perspectiva Partidului Stângii (Die Linke), dezbaterea actuală privind imigraţia din România şi Bulgaria, motivată de sărăcie, apare într-o cu totul altă lumină. Sabine Zimmermann, deputată a Stângii în Bundestag, vorbeşte în context despre "carenţe ale politiciii de ocupare a forţei de muncă în Germania". Răspunzătoare este, în opinia ei, tendinţa generală de desfiinţare a locurilor de muncă obişnuite şi înlocuirea lor cu joburi prost plătite, puse cu precădere la dispoziţia imigranţilor. "Este vorba despre o discriminare sistematică", a subliniat pentru DW deputata Zimmermann. "Numeroşi angajatori dau de lucru imigranţilor numai în astfel de condiţii", a conchis ea.
    Totuşi, potrivit Ninei Neubecker, discriminarea singură nu poate explica diferenţa mare dintre joburile germanilor şi cele oferite imigranţilor. Probabil că "discrepanţa se datorează unei serii întregi de factori, între care nerecunoaşterea diplomelor obţinute în străinătate ocupă un loc central". Din această cauză, un uriaş potenţial nu este folosit la justa sa valoare, a evidenţiat Neubecker.

joi, 20 februarie 2014

Discriminarea,discrepanta intre clasele sociale,din Germania si in UE-se practica aceeasi politica,desigur,nerecunoasterea diplomelor este un factor pricipal,dar si nerecunoasterea experientei ca si un bun meserias,chit ca ai cu ce documenta si proba,buletine de plata,contracte,carti de munca,etc.-Nu sunt luate in considerare de patronii masoni,in cea mai mare parte,iar job-urile propuse sunt minime si de joasa speta,de umilinta intocmai chiar daca ei prin spate observa ca ai o calificare plus,studii superioare,care nu corespunde cu functia pe care acestia o scot la iveala.In facultati si in Universitati se practica aceeasi hotie in cardasie cu eliberarea diplomelor,cine are relatii,pile,provine dintr-un anumit mediu,grup,trimis, secta,franmasonii,mafia,servicii securitare,reusesc,iar ceilalti nu,si fara o posibilitate de contestare a examenului''esuat''-dar in fapt ocupat ilegal de un(o)debila provenita-trimisa special din aceste clase sociale obscure...O mana spala pe alta in fratia UE(Uniunea Escrociilor).Sclavagismul modern si urmarile sale in randul exodului si al emigrantilor din cauza saraciei si al mizeriei,ajunsi sa-si sacrifice totul,viata,familia,prietenii,pentru un trai mai bun,o bucata de paine smulsa cu sacrificii grave din mana imperialistilor fascisti,xenofobi si totalitari in razboiul pshihologic pentru existenta...Corporatiile multinationale si sclavagismul modern În prezent, literatura de specialitate ne subliniaza tot mai accentuat importanta corporatiilor transnationale,adevarati colosi economici care isi desfasoara activitatea la nivel transfrontalier, principali actori ai procesului de globalizare a activitatii economice. Credeti ca lumea in care traim este structurata intr-asa fel incat sa aiba tendinta de a-i transforma pe oameni in sclavi? Bineinteles ca nu in sclavi cu lanturi la maini si la picioare(desi sunt si cazuri de o asemenea amploare,incest,etc), ci in sclavi moderni, adica in oameni aparent liberi, dar dependenti de un ”stapan” care are destule posibilitati de a le determina modul de viata si gradul de libertate. Se pare ca sclavia, din antichitate si poate pana in zilele noastre, a imbracat diverse ”haine”, mai mult sau mai putin evidente.Caragiale, o descria in felul sau...-''Maxima lui Conu Leonida (când Efimiţa, mai deşteaptă pentru că e mai naturală, îl întreabă de unde lefi, dacă nu mai sunt biruri), -- aşadar maxima lui Conu Leonida: "Treaba statului, domnule: el ce grijă are? e datoria lui să-ngrijească să aibă oamenii lefurile la vreme" --, această maximă nu este,iarăşi, o simplă glumă. E concepţia noastră a atotputerniciei statului, e sentimentul nostru că statul e părintele nostru, când binevoitor, când tiran, e acea stare de suflet care ne face să-l ocărâm mereu că nu ne dă cât ne trebuie, fiindcă niciodată nu ne ajunge cât ne dă, şi care ne face să fim veşnic opozanţi (dovadă numărul şi tirajul "ziarelor de scandal"), dar, în acelaşi timp, "la urnă", să fim veşnic guvernamentali, ca nişte copii cârtitori, dar în definitiv fricoşi, dacă nu respectuoşi faţă de părintele nostru, în afară de care nu există nici o salvare. E sclavagismul nostru oriental. E sentimentul robului faţă de stăpân şi teoretizarea acestui sentiment''.Romanii,sclavii modern primesc multe tepe,de tot felul,odata ajunsi aici,pe un taram necunoscut,li se aplica legi locale,de care ei nu sunt indreptatiti sa raspunda prin natura juridica si statut de nationalitate,ei nu sunt protejati,nu au statutul recunoscut,nu este recunoscuta cetatenia ca fiind cetatean european,li se incalca flagrant toate drepturile,al omului inclusiv,iar administratia tarii respective,si institutiile europene,o data ce doresti sa dezvalui atrocitatiile si sa condamni in justitie,au metode suficiente si un aparat politienesc bine pus la punct de descurajare si amenintare se unesc toate contra ta,devii o victima inconjurata de un sistem represiv,esti lasat in groapa mortii,linsat,distrus,amendat,abandonat si parasit inclusiv de Statul las din care provii.