De când Portugalia a intrat în Uniunea Europeană în 1986, şi până în 2011, ţara a primit aproape 81 de miliarde de euro din fonduri europene. Deşi a primit aceste miliarde de euro Portugalia nu a realizat investiţii majore, iar în prezent se zbate să evite falimentul. Cu banii de la UE portughezii au construit podul Vasco da Gama, cinci noi stadioane de fotbal, 9 spitale, 622 de şcoli şi 248 de staţii de epurare. În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, Portugalia posedă o reţea formată din autostrăzi, itinerarii principale, itinerarii complementare şi drumuri naţionale. În 2011 reţeaua rutieră pe continent era de 13.411 km, din care 2.737 km  cu regim de autostradă.

Creditorii internaționali au aprobat pentru Portugalia în mai 2011 împrumuturi de urgență în valoare de 78 de miliarde de euro. În schimb, ei au cerut guvernului de la Lisabona să aplice o politică strictă de austeritate. Zeci de mii de portughezi au protestat atunci față de noul curs al executivului lor. Premierul Pedro Passos Coelho a anunțat deja în decembrie că țara sa nu va avea nevoie de un al doilea pachet de ajutoare financiare de la UE.

Vicepreședintele Parlamentului European, Othmar Karas, a declarat în timpul unei vizite la Lisabona că este convins că Portugalia va reuși să iasă în mai din programul de ajutorare oferit de UE. Așa-numita troică internațională, formată din reprezentanții FMI, BCE și ai Comisiei Europene, s-ar putea retrage din Portugalia la 17 mai, înaintea alegerilor europene.

La data de 31 iulie 2013, conform datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului  Comerţului, erau înmatriculate în România 488 societăţi comerciale cu participare de  capital portughez. Capitalul social subscris exprimat în echivalent valută a fost de  324,345 milioane dolari SUA. Portugalia deţine o pondere de 0,67% în total investiţii în societăţi comerciale cu participare străină în România. Portugalia a ocupă locul 21în rândul investitorilor străini din ţara noastră. Prezenţa firmelor portugheze este remarcată în sectoarele energiei eoliene, infrastructurilor rutiere, marea distribuţie, domeniul bancar, agricultură şi biocombustibili.

Potrivit raportului Comisiei Europene, corupţia continuă să fie o provocare pentru Europa, fiind un fenomen care afectează toate statele membre ale UE şi costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde de euro pe an.

Potrivit sondajului Eurobarometru privind atitudinea faţă de corupţie, 76% dintre europeni cred că acest fenomen este larg răspândit, iar 56% consideră că nivelul corupţiei din ţara lor a crescut în ultimii trei ani. Totodată, 8% dintre intervievaţi afirmă că au fost martori ai unui caz de corupţie în ultimul an.

"Corupţia (...) afectează economia europeană şi privează statele membre de venitul fiscal de care este mare nevoie. Statele membre au depus foarte multe eforturi în ultimii ani pentru combaterea corupţiei, dar raportul de astăzi arată că acestea nu sunt nici pe departe suficiente", a declarat Cecilia Malmström, comisar european pentru afaceri interne.

Conform raportului Comisiei Europene, în interiorul statelor membre ale UE riscurile de corupţie sunt mai mari la nivel regional şi local, unde controalele interne tind să fie mai slabe decât la nivel central.

Un baiat "simpatic" ...

Investitorii de la BVB sunt "captivi" in titluri financiare si din energie. Bursa autohtona este dominata de companiile din sectorul financiar si din cel energetic, iar sperantele pentru acest an referitoare la listari se leaga tot de aceste domenii Contextul extern nefavorabil este expresia care, teoretic, defineste evolutia Bursei de Valori Bucuresti (BVB) de la inceputul acestui an. Acest context este explicat prin masurile luate de Federal Reserve in ceea ce priveste cuantumul obligatiunilor rascumparate lunar, care s-a redus cu 10 miliarde dolari, pana la 75 miliarde. Mai mult, acelasi Fed a anuntat ca ramane consecvent politicii de reducere a injectiilor financiare cu inca 10 miliarde dolari. Dar ar fi nedrept sa acuzam doar situatia externa pentru evolutia in lateral a bursei in prima luna a acestui an. Sa nu uitam ca si piata noastra are problemele ei, printre care si cele scoase in fata acum de insarcinatul cu afaceri al SUA in Romania, Duane Butcher, cum ca bursa noastra este scumpa ca tranzactionare si birocratica in ceea ce priveste reglementarea si procedurile de acces la piata, anunta Capital.

Comisia Europeana a cerut Statelor Unite sa ridice regimul vizelor pentru cetatenii din 5 tari membre ale Uniunii Europene, printre care si Romania, insa Bucurestiul trebuie sa notifice CE, pana duminica, 9 februarie, privind situatia curenta a accesului cetatenilor romani pe teritoriul american, relateaza miercuri Euractiv.com.

In 20 ianuarie 2014, a intrat in vigoare un Regulament european care cere statelor UE sa "reactioneze in comun" in privinta vizelor, in special in cazurile in care tarile terte ii supun pe catatenii UE "unui tratament diferentiat".

Astfel, daca SUA nu rezolva situatia privind regimul de acces al cetatenilor tuturor statelor UE pe teritorul american, Uniunea Europeana ar putea introduce vize pentru diplomatii americani, a avertizat Comisia, potrivit publicatiei citate.

Conform regulamentului european consultat de HotNews.ro, Uniunea Europeana isi asuma obiectivul comun de a obtine din partea statelor terte un regim de reciprocitate egal fata de toate cele 28 de tari membre UE.

"Reciprocitatea deplina a vizelor este un obiectiv pe care Uniunea ar trebui sa il urmareasca in mod activ in relatiile sale cu tarile terte, contribuind astfel la imbunatatirea credibilitatii si a coerentei politicii externe a Uniunii", se arata in regulament.

"Prezentul regulament ar trebui sa stabileasca un mecanism privind suspendarea temporara a exceptarii de la obligativitatea vizelor pentru o tara terta care figureaza pe lista din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 (mecanismul de suspendare), intr-o situatie de urgenta, atunci cand este necesara o reactie prompta pentru solutionarea dificultatilor cu care se confrunta cel putin un stat membru si tinand cont de impactul general al situatiei de urgenta asupra Uniunii in ansamblul sau", se mai arata in legislatia europeana.

Statele Unite este una dintre tarile cuprinse in anexa mentionata de noul regulament.

Pierderea de venituri bugetare rezultata in urma amanarii supraaccizei la carburanti va trebui compensata prin blocarea unor cheltuieli de investitii pana la jumatatea anului, a aratat Andreea Schaechter, sefa misiunii FMI in Romania.

Reprezentanta institutiei financiare internationale nu a precizat pentru ce proiecte de investitii vor fi blocate cheltuielile,  mentionand ca acestea trebuie anuntate de Guvern.

"Sumele vor fi blocate temporar, pana La jumatatea anului, cand se face rectificare bugetara", a spus Schaechter. Potrivit afirmatiilor sale, supraacciza la carburanti se va aplica de la 1 aprilie, dar masura nu va fi mentionata in scrisoarea de intentie a Guvernului, deoarece nu este o masura noua, fiind deja inclusa in bugetul de stat. Presedintele Traian Basescu a anuntat anterior ca nu va semna o scrisoare de intentie care prevede supraaccizarea carburantilor, dar ca nu va bloca acordul cu Fondul Monetar. Basescu a aratat ca nu poate fi de acord cu cresterea fiscalitatii in acest mod pentru a oferi primarilor bani, sub forma de cheltuieli suplimentare de investitii, in campania electorala.

"Introducerea supraaccizei de 7 eurocenti va avea cu siguranta un impact asupra inflatiei, dar va fi un impact temporar, doar in acest an", spune Schaechter. Pentru anul viitor, FMI anticipeaza o inflatie medie de 2,2%, fata de 4% anul acesta.

SUPER "COMENTARIU/SCAPARE" A OFICIALULUI SUA

În înregistrare, vocile aparţinând lui Nuland şi Pyatt vorbesc despre situaţia din Ucraina şi despre propunerea preşedintelui Viktor Ianukovici de a-l numi pe Arseni Iaţeniuk premier şi pe Vitali Kliciko vicepremier. Cei doi lideri ai opoziţiei ucrainene au respins propunerea. Nuland, care a mers în decembrie în Piaţa Independenţei din Kiev, precizează că secretarul general ONU, Ban Ki-moon, urmează să îl numească pe un fost ambasador olandez la Kiev, Robert Serry, emisar în Ucraina.

"Cred că acest lucru ar fi minunat pentru remedierea acestei situaţii, pentru ca ONU să o remedieze; f... UE", adaugă vocea atribuită lui Nuland, referindu-se la disensiunile dintre Washington şi Bruxelles.