joi, 6 februarie 2014

Negocierile dintre Uniunea Europeana si Statele Unite privind acordul transatlantic de liber schimb continua cu cea de-a patra runda, in perioada 10-14 martie, la Bruxelles, a anuntat marti Comisia Europeana.
Inainte de aceasta runda, comisarul european pentru comert, Karel De Gucht, si reprezentantul pentru comert al SUA, ambasadorul Michael Froman, se vor intalni la Washington pe 17 si 18 februarie, pentru a face inventarul negocierilor la zi.
De ambele parti, scopul acestei intalniri este evaluarea progreselor facute dupa primele 3 runde de discutii si de a le oferi ghidaj politic negociatorilor-sefi asupra celui mai bun mod de a duce mai departe negocierile.
Negocierile SUA-UE pentru Partenerniatul Transatlantic pentru comert si investitii (TTIP) au ineput in iulie 2013, CE asteptand ca viitoarea liberalizare a comertului si investitiilor sa aduca mai multe locuri de munca si crestere economica si sa ajute Europa la recuperarea sa pe teremen lung din criza economica.
Recent, Comisarul De Gucht a anuntat ca incepand cu prima parte a lunii martie, timp de 3 luni va supune dezbaterii publice in UE partea de litigii state-companii (ISDS) din negocierile pentru TTIP.
Astfel, negocierile cu americanii privind ISDS vor fi supsendate pe perioada dezbaterii publice, insa comisarul european a subliniat ca restul aspectelor acordului transatlantic vor fi negociate mai departe.

miercuri, 5 februarie 2014

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat un program de împrumuturi de 4,06 miliarde de lei, din care 260 de milioane de lei alocate sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru obligaţiuni de tip benchmark, şi 200 de milioane de euro de la băncile comerciale, în luna februarie, informează Agerpres.  Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
Împrumuturile în lei vor fi atrase printr-o emisiune de titluri de stat pe un an, lansată pe 3 februarie, în valoare de 1,2 miliarde de lei. De asemenea, vor fi redeschise patru emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu scadenţe la cinci şi zece ani, şi va fi lansată o nouă emisiune cu scadenţa la 5 ani, fiecare fiind urmată, a doua zi, de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 10% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni.
Prima licitaţie va avea loc pe 6 februarie, pentru o emisiune de obligaţiuni pe şapte ani şi patru luni, în valoare de 600 de milioane de lei. Pe 10 februarie va avea loc o licitaţie de obligaţiuni pe trei ani şi patru luni, în valoare de 800 de milioane de lei, pe 13 februarie - o licitaţie pentru obligaţiuni pe nouă ani şi trei luni, în valoare de 100 de milioane de lei. De asemenea, pe 17 februarie vor fi scoase la vânzare obligaţiuni pe doi ani şi trei luni, în valoare de 500 de milioane de lei, iar pe 24 februarie, o emisiune pe cinci ani şi patru luni în valoare de 500 de milioane de lei. Împrumutul în euro, în valoare de 200 de milioane de euro, urmează să fie atras printr-o emisiune de obligaţiuni în monedă europeană pe cinci ani planificată pentru data de 20 februarie.
În 2013, MFP a împrumutat de la băncile locale peste 48,5 miliarde lei.
 

marți, 4 februarie 2014

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a redus marţi dobânda de politică monetară de la 3,75% la 3,5% pe an, un nou minim istoric, şi a menţinut ratele rezervelor minime obligatorii, ambele decizii fiind anticipate de analişti.
Alte decizie adoptată marţi de BNR vizează gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar. De asemenea, CA al BNR a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care va fi prezentat joi într-o conferinţă de presă.
Analiştii se aşteptau ca BNR să reducă dobânda. Astfel, 15 din 20 de participanţi la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) estimau diminuarea la 3,5%, în timp ce restul vedeau posibilă menţinerea la 3,75%.
Aceasta ar putea fi ultima reducere a dobânzii într-un ciclu de relaxare a politicii monetare care a început în iulie 2013, cele mai multe estimări pentru orizontul decembrie 2014 indicând o dobândă de 3,5%. Prognozele pentru decembrie 2014 variază între un minim de 3% şi un maxim de 4%, potrivit AAFBR.
Totodată, analiştii apreciază că rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei, menţinute la 12% în luna februarie, pot fi reduse la 10% până la finalul anului. Estimările pentru decembrie 2014 variază între un minim de 5% şi un maxim de 12%.
Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută, păstrate la 18%, pot fi reduse la 15% până la sfârşitul anului anului. Previziunile analiştilor pentru decembrie 2014 oscilează între minim 10% şi maxim 18%.
Banca centrală a redus la începutul lunii ianuarie rata dobânzii de politică monetară de la 4% la 3,75% pe an, un nou minim istoric, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi ratele rezervelor minime obligatorii la valută de la 20% la 18%.
Islanda, care a permis falimentul băncilor cu probleme, are un şomaj mult mai scăzut decât zona euro
Islanda, care şi-a lăsat băncile cu probleme să falimenteze, are, în prezent, o rată a şomajului de 4%, o treime din cel înregistrat în zona euro, potrivit Bloomberg. Guvernul de la Reykjavik nu este, însă, mulţumit cu acest nivel, pe care doreşte să îl reducă la jumătate, o ţintă care pare realistă, potrivit analiştilor citaţi de agenţia de presă.
Problemele economice ale Islandei au izbucnit în octombrie 2008, când boom-ul bancar al ţării s-a încheiat abrupt, în termen de câteva săptămâni, după "îngheţarea" pieţelor financiare.
Autorităţile islandeze au refuzat să ajute Kaupthing Bank hf, Glitnir Bank hf şi Landsbanki Islands hf, care aveau active de 85 miliarde dolari.
Creditorii băncilor încearcă, în continuare, să îşi recupereze banii, însă premierul islandez, Sigmundur D. Gunnlaugsson, subliniază că sumele în cauză nu reprezintă datorie publică şi "nici nu va reprezenta vreodată", scrie Bloomberg.
Abordarea Islandei a fost lăudată de Fondul Monetar Internaţional (FMI), precum şi de numeroşi economişti, între care şi Paul Krugman.
Decizia guvernului de la Reykjavik reprezintă modul ideal în care ar trebui să fie rezolvată problema băncilor aflate în dificultate, prin evitarea utilizării de fonduri publice pentru salvarea lor, care să genereze creşteri puternice ale datoriei statelor suverane, consideră analistul economic Călin Rechea.
Rata şomajului în zona euro a ajuns, luna trecută, la 12,1%, nivel ce reprezintă un maxim istoric. Preşedintele Parlamentului Europen, Martin Schulz, care este şi candidatul grupului Partidului Socialist European (PSE) pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, declara, în primăvara anului trecut, că Europa a cheltuit sute de miliarde de euro pentru salvarea băncilor, dar a făcut prea puţin pentru a atenua impactul devastator pe care criza îl are asupra societăţii, ceea ce a dus la apariţia unei "generaţii pierdute" de tineri care nu-şi găsesc un loc de muncă decent şi care îşi pierd încrederea în capaciatea UE să le rezolve problemele, punând în pericol întreaga Uniune.ciatea UE să le rezolve problemele, punând în pericol întreaga Uniune.(sursa hotnews)

luni, 3 februarie 2014

Incepand cu 1 ianuarie 2014, persoanele fizice si juridice din UE / SEE pot detine in proprietate terenuri agricole si forestiere in Romania, indiferent daca sunt sau nu rezidente in Romania si fara a fi nevoie de interpunerea unei companii.
Titlul de proprietate este transferat prin autentificarea notariala a contractului de vanzare-cumparare. Taxa minima notariala perceputa este stabilita prin lege si se calculeaza ca procent din pretul de cumparare, procent care variaza intre 0,65% si 1%.
Din punct de vedere al demersului juridic, in urma efectuarii unui transfer de proprietate noul proprietar este inregistrat in cartea funciara. Taxele de cadastru sunt de 0,5% din pretul de cumparare, in cazul in care cumparatorul este o companie, si 0,15%, in cazul in care cumparatorul este o persoana fizica.
Costurile notariale, precum si taxele de la cartea funciara sunt de cele mai multe ori suportate de catre cumparator.
In cazul in care tranzactia este supusa TVA-ului, iar cumparatorul nu are dreptul de a deduce TVA (de exemplu, o persoana fizica), pretul poate creste cu 24%.
In mod normal, vanzarea de terenuri agricole si forestiere ar trebui sa fie scutita de TVA, cu exceptia cazului in care vanzatorul opteaza pentru aplicarea TVA. In cazul in care vanzatorul a achitat si dedus TVA la achizitia respectivului teren, vanzarea ulterioara fara TVA a aceluiasi teren va determina un cost cu TVA-ul, vanzatorul fiind obligat sa restituie la bugetul de stat TVA dedusa initial. Prin urmare, vanzatorul poate fi motivat sa opteze pentru aplicarea TVA pe tranzactie.
In ce priveste impozitul pe profit, din punct de vedere fiscal nu se poate deduce amortizarea terenurilor, dar companiile pot deduce cheltuielile legate de tranzactie. Cu toate acestea, o deducere fiscala pentru pretul de achizitie al terenurilor poate fi permisa in tara de rezidenta a cumparatorului.

duminică, 2 februarie 2014

Marisel - din presa (romania libera)

Hidrocentrala subteranaCeauşescu a ascuns în pântecul Apusenilor o hidrocentrală subterană, amenajată într-o cavitate scobită în stâncă. Una dintre ctitoriile lui Nicolae Ceauşescu este o hidrocentrală secretă, construită sub Munţii Apuseni. Hidrocentrala de la Mărişel este cea de-a doua ca mărime de pe râurile de interior din România şi are o putere capabilă să susţină alimentarea cu energie electrică pentru fabricile din Transilvania, care ar fi fost implicate într-un ipotetic război, de care se temea dictatorul comunist. Centrala electrică este adăpostită într-o peşteră artificială, scobită în inima de stâncă a munţilor. Pentru că poate să reziste chiar şi celui mai crunt bombardament aerian, centrala de la Mărişel a fost declarată obiectiv strategic, iar accesul publicului este interzis. Pentru prima dată în ultimele decenii, jurnaliştii României Libere au primit acceptul autorităţilor de a fotografia interiorul hidrocentralei şi de a sta de vorbă cu angajaţii acesteia.

Energie cât pentru 10 combinate siderurgice
Hidrocentrala de la Mărişel este ascunsă sub un munte înverzit. Pe marginea drumului care duce către pârtia de schi din staţiunea clujeană se află câteva transformatoare de energie electrică şi o poartă bine zăvorâtă, care seamănă ca aspect cu intrarea într-o mină. Poarta este suficient de mare pentru a permite intrarea unei dubiţe, dar suficient de discretă pentru a nu atrage atenţia turiştilor care merg către staţiunea Mărişel.

Centrala electrică subterană este capabilă se genereze o putere de 220 de megawaţi cu ajutorul a trei grupuri de câte 73,5 megawaţi. Cantitatea de energie electrică produsă de hidrocentrala săpată în munte ar fi suficientă pentru a aproviziona, în acelaşi timp, 10 combinate siderurgice, precum cel de la Câmpia Turzii. Sau, altfel spus, cu energia electrică produsă la Mărişel ar putea fi iluminate fără probleme toate oraşele din Transilvania de Nord. Centrala de la Mărişel foloseşte apa acumulată în lacul de la Beliş. Printr-un canal subteran, scobit în stâncă, apa ajunge la turbine. Aici, cavitatea care adăposteşte centrala electrică este la fel de înaltă ca un bloc cu 10 etaje. Accesul în centrala electrică este foarte dificil. Vizitatorii, care trec de poarta păzită de la poalele muntelui, trebuie să străbată un tunel lung de un kilometru. De obicei, acest tunel este străbătut cu maşinile admise de conducerea hidrocentralei. Cei care nu sunt angajaţi ai hidrocentralei trebuie să primească o aprobare specială pentru a putea fi primiţi în centrala de la Mărişel.

Procedurile sunt greoaie tocmai pentru că hidrocentrala subterană are statutul de obiectiv strategic. Printre cei care au vizitat centrala electrică se numără şi şeful Gărzii de Mediu din judeţul Cluj, Viorel Pleşa. „Eu am fost de două ori în hidrocentrală. Este absolut impresionant. Dincolo de costurile enorme, centrala este de două ori importantă pentru Transilvania. Prima dată pentru că produce o cantitate imensă de energie nepoluantă, iar în al doilea rând pentru că centrala a fost amenajată exclusiv cu ingineri şi muncitori români şi doar cu materiale şi utilaje produse în România", spune acesta. La rândul său, primarul din Mărişel, Traian Mariş, spune că această centrală electrică ar putea să devină unul dintre cele mai importante obiective turistice, cu condiţia să fie deschisă publicului. Însă el nu crede că acest lucru se va întâmpla foarte curând. „Pe de o parte, este de înţeles că oamenii ar dori să poată să viziteze o asemenea minune inginerească. Pe de altă parte, riscurile sunt imense. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă ar veni un nebun cu o bombă", spune primarul Tra­ian Mariş.

O călătorie iniţiatică

Aşa că angajaţii centralei electrice, când primesc câte un vizitator, adoptă, involuntar, o atitudine asemănătoare cu cea a iniţiaţilor din cultele antice. Maistrul Ioan Varvari se numără printre angajaţii centralei de la Mărişel din „garda veche". „Centrala de la Mărişel este o unitate de bază a sistemului energetic naţional. De ce spun chestia asta? Pentru că, având în vedere că pe râurile interioare sunt mai multe hidrocentrale, cea mai mare îi Lotru, de trei sute şi ceva de megawaţi, iar a doua, Mărişelul, cu 220 de megawaţi. Mai avem una de 220 de megawaţi, Argeşul, dar nu funcţionează la capacitate maximă", spune Ioan Varvari. Hidrocentrala de la Mărişel a fost amenajată acum 34 de ani, de către ingineri români, la cererea fostului dictator comunist Nicolae Ceauşescu. El vroia să aibă o centrală electrică subterană, capabilă să aprovizioneze cu energie electrică uzinele siderurgice din Transilvania. În eventualitatea unui război, aceste combinate siderurgice ar fi urmat să se transforme rapid în uzine de armament. Tocmai pentru a păstra secretul, în amenajarea centralei de la Mărişel au fost implicaţi doar ingineri români. Toate materialele şi utilajele folosite la amenajarea hidrocentralei au fost, de asemenea, produse în România. În dorinţa sa de a impulsiona lucrările, Nicolae Ceauşescu a inspectat personal, de câteva ori, şantierul din Munţii Apuseni. Ioan Varvari îşi aminteşte că, înainte de vizitele „Tovarăşului", hidrocentrala şi împrejurimile sale erau pline de securişti.  

Uzina comunistă vinde energie capitalistă

La 20 de ani de la răsturnarea de la putere a lui Nicolae Ceauşescu, fosta perlă a sistemului energetic comunist, centrala de la Mărişel, produce energie electrică livrată pe piaţa comună europeană. „Noi suntem obligaţi să apăsăm pe buton, să avem grijă să fie 70 de megawaţi şi să întreţinem uzina", descrie Ioan Varvari ritualul monoton al unei zile de muncă. Uzina electrică de la Mărişel foloseşte în producerea energiei apa adunată în lacuri de acumulare de la Beliş.