În timp ce autoritățile propun fel de fel de variante referitoare la creșterea sau amânarea majorării accizelor la benzină și motorină, companiile petroliere au majorat prețurile carburanților comercializați în stațiile proprii cu până la 11 bani/litru.  Conform datelor centralizate de capital.ro, cele mai mari companii petroliere de pe piața românească au scumpit și benzina, și motorina.
Premierul Victor Ponta a avut la finele săptămânii trecute o întâlnire cu reprezentanții companiilor petroliere pentru a analiza impactul majorării prețurilor ca urmare a creșterii accizei cu 7 eurocenți/litru de carburant. Surse apropiate discuțiilor au precizat că petroliștilor li s-a propus să suporte ei creșterea accizei așa încât consumatorii să nu fie afectați. În schimb, li s-a promis amânarea cotei de biocarburanți. Inițial, autoritățile au declarat că datorită evoluției cotației internaționale a țițeiului creșterea accizei va avea impact zero asupra prețurilor finale, însă datele de pe piețe internaționale îi contrazic pe guvernanți.
Între timp, companiile petroliere OMV Petrom, Rompetrol și Lukoil au majorat deja prețurile carburanților.
Zilele trecute, OMV Petrom – cea mai mare companie după numărul de stații din România – a scumpit benzina și motorina cu 3 bani pe litru.
La stația de pe bd. Constantin Brâncoveanu din București, prețurile au crescut cu 3 bani în cazul benzinei și cu 4 bani la motorină. Astfel, un litru de benzină standard 95 costă 5,61 de lei, iar sortimentul Extra 99 a ajuns la 6,03 lei/litru. La motorină, prețul a crescut de la 5,91 la 5,95 de lei. Compania practică prețuri diferite de la stație la stație, astfel că la unele benzinării, carburanții costă mai mult. Stația de pe bd Constantin Brâncoveanu are printre cele mai mici prețuri din București. La stația de pe Calea Dorobanți, benzina standard 95 este comercializată de OMV Petrom cu 5,67 de lei, în creștere ce trei bani față de prețul de la începutul lunii decembrie.
La aceeași stație, benzina Extra 99 costă 6,09 lei/litru, iar motorina standard are un preț de 6,03 de lei/litru, cu patru bani mai mult decât la începutul lunii decembrie.

Raportul de activitate al BKA relevă că există mai puţină corupţie în instituţiile statului german decât în mediul privat. Un singur procent din cazurile descoperite au de-a face cu lumea politică. Sancţiunile s-ar putea să şi determine o astfel de reţinere: funcţionarii publici corupţi îşi pierd pensia.

Cele mai recente calcule relevă că, în 2012, cazurile de corupţie au provocat, în Germania, pagube de 276 de milioane de euro. Majoritatea situaţiilor implică, însă, "atenţii" mici: "Mi-e neclar de ce îşi riscă înalţi funcţionari carierele pentru un laptop nou sau ceva mai puţin de o mie de euro", se miră Franz-Josef Meuter. În schimb, în sectorul privat se poate ajunge la şpăgi de un milion de euro transferaţi prin diverse construcţii de firme fantomă. Cele mai vizate branşe sunt industriile construcţiilor şi farmaceutică.

Printre cele mai celebre cazuri de corupţie din Germania se numără vânzarea de acţiuni Daimler Benz AG (o afacere de miliarde) de către concernul Flick - cu donaţii mai mult sau mai puţin transparente către mai multe partide şi politicieni pentru obţinerea de derogări fiscale. Iar producători de stimulatoare cardiace au mituit medici care să prescrie anumite produse. Volkswagen a organizat excursii şi petreceri cu prostituate. Siemens şi Daimler au câştigat contracte în lumea largă donând cui trebuie bani nedeclaraţi (când s-a aflat, ambele concerne au trebuit să plătească, în urma unor sentinţe judecătoreşti, amenzi de până la 800 de milioane de dolari). Majoritatea actorilor globali din economia germană au, între timp, propriile divizii anti-corupţie sau fac apel la detectivi externi specializaţi în controlul afacerilor. Cu toate acestea, anchetatorii BKA susţin că nu pot da de urma a nu mai puţin de 95% din cazurile de corupţie.

Conform Transparency International, Germania se situează, la nivel global, pe locul 12 din 177 de state - iar la nivelul Europei, undeva spre mijlocul plutonului.

Ministrii justitiei din statele membre, reuniti in Consiliul Uniunii Europene, au convenit o abordare generala asupra proiectului de regulament initiat de Comisia Europeana inca de acum doi ani si jumatete privind o ordonanta asiguratorie europeana de indisponibilizare a conturilor bancare, care sa faciliteze recuperarea creantelor transfrontaliere, a informat vineri Consiliul UE. Mecanismul de recuperare a creantelor atat pentru cetateni, cat si pentru intreprinderi, in forma agreata de principiu de Consiliul UE difera de propunerea initiala a Comisiei Europene, in anite privinte, a mentionat la randul sau CE, intr-un comuncat remis de Reprezentanta sa din Romania.

Proiectul isi propune sa faciliteze cererile transfrontaliere de recuperare si ofera creditorilor o mai mare siguranta cu privire la recuperarea creantelor lor, sporind astfel increderea in tranzactiile comerciale efectuate in cadrul pietei unice a UE.

Compromisul la care s-a ajuns in cadrul Consiliului "Justitie" confirma elemente-cheie ale propunerii, cum ar fi asigurarea unui "efect de surpriza" prin emiterea ordonantelor fara stirea debitorului si o definitie larga a cazurilor transfrontaliere.

Textul Consiliului difera de propunerea initiala din urmatoarele puncte de vedere:

• domeniul de aplicare: contrar propunerii Comisiei, in textul Consiliului, normele nu se aplica instrumentelor financiare (cum ar fi actiunile sau obligatiunile), testamentelor sau succesiunilor si regimului matrimonial. Aceasta inseamna ca creditorii nu vor fi in masura sa utilizeze o ordonanta asiguratorie europeana de indisponibilizare a conturilor bancare pentru a pastra instrumente financiare in conturi bancare si nici in cazul litigiilor legate de testamente si succesiuni sau de regimul matrimonial;
• disponibilitate si conditii: conform textului Consiliului, normele se vor aplica numai creditorilor domiciliati intr-un stat membru caruia ii revin obligatii in temeiul normelor respective. In plus, ca regula generala, creditorul va fi tras la raspundere pentru utilizarile nejustificate ale ordonantei asiguratorii;
• accesul la informatii privind contul: creditorul va putea utiliza mecanismul stabilit de noile norme numai atunci cand exista o hotarare executorie impotriva debitorului.

Viitoarea ordonanta europeana va permite creditorilor sa blocheze fondurile in conturi bancare in aceleasi conditii in toate statele membre ale UE. Un element important este acela ca nu se vor efectua modificari ale sistemelor nationale de indisponibilizare a fondurilor.

Comisia adauga doar o procedura europeana pe care creditorii pot opta sa o utilizeze pentru recuperarea creantelor transfrontaliere din alte tari membre ale UE, precizeaza executivul european.

Ordonanta asiguratorie europeana de indisponibilizare a conturilor bancare se va afla la dispozitia creditorului ca o alternativa la instrumentele existente in temeiul legislatiei nationale.

Aceasta va avea un caracter protector, ceea ce inseamna ca se va limita la blocarea contului debitorului, dar nu va permite efectuarea platilor catre creditor. Instrumentul va fi aplicabil doar in cazurile transfrontaliere, sustine CE.

Instrumentul prevede norme comune referitoare la competenta, conditiile si procedura de emitere a unei ordonante, un ordin de divulgare privind conturile bancare, modalitatile de executare a ordonantei asiguratorii de catre instantele si autoritatile nationale, precum si caile de atac pentru debitor si alte elemente de aparare a persoanei chemate in judecata.

Pentru a deveni act cu putere de lege, propunerea Comisiei trebuie adoptata de Parlamentul European, precum si Consiliul UE.

In 30 mai 2013, Comisia pentru afaceri juridice din cadrul Parlamentului European a votat in favoarea propunerii Comisiei Europene.

In urma progreselor realizate vineri in cadrul Consiliului, cele doua camere pot intra acum in discutii "trilaterale" cu Comisia pentru a ajunge la un acord final.

Intreprinderile europene pierd aproximativ 2,6% din cifra lor anuala de afaceri din cauza creantelor incerte, releva cifrele facute publice de Comisia Europeana. Majoritatea acestor intreprinderi sunt IMM-uri.

In fiecare an, se renunta inutil la creante in valoare de pana la 600 de milioane de euro din cauza ca este prea descurajator pentru intreprinderi sa fie implicate in litigii judecate in strainatate, care pot fi costisitoare si generatoare de confuzii, isi mai motoveaza CE propunerea.

În orice formă de publicitate, în toate informările şi/sau documentele precontractuale, în contractele şi corespondenţa referitoare la depozite, băncile sunt obligate să menţioneze denumirea schemei de garantare a depozitelor oficial recunoscute la care participă, potrivit unui proiect de modificare a ordonanţei de urgenţă 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. Prevederea vine după scandalul iscat în primăvara acestui an după ce sucursala locală a Bank of Cyprus şi-a suspendat brusc operaţiunile, iar majoritatea deponenţilor au fost în situaţia de a constata cu surprindere că banii lor nu sunt acoperiţi de Fondul de Garantare a Depozitelor din România în limita plafonului legal de 100.000 de euro, ci de schema similară din Cipru.

La momentul respectiv oficialii Băncii Naţionale au insistat asupra faptului că orice bancă, indiferent de statutul juridic de filială sau sucursală, trebuie să men­ţioneze în contractele de depozit schema de garantare la care contribuie, însă situaţia de la Bank of Cyprus a arătat că mesajul nu ajunge întotdeauna la clienţi. În condiţiile în care Bank of Cyprus operează în România în regim de sucursală, dacă BNR nu ar fi găsit soluţia transferării depozitelor la Marfin Bank, iar planul de redresare a băncii-mamă din Cipru ar fi eşuat, clienţii ar fi ajuns în situaţia de a aştepta să fie despăgubiţi de schema de garantare a depozitelor din insulă. De asemenea, deponenţii de la sucursala locală au fost în pericol ca banii lor să fie supuşi taxei speciale aplicate pe depozite pentru salvarea băncii.  Conform proiectului de modificare a principalului act normativ de reglementare a pieţei bancare, sucursalele de bănci străine vor fi obligate să menţioneze inclusiv în materialele publicitare numele schemei de garantare la care contribuie şi care în caz de necesitate ar urma să-i despăgubească pe deponenţi. În România operează în prezent nouă sucursale de bănci străine, dintre care cea mai importantă poziţie pe piaţa de retail este deţinută de ING Bank din Olanda. Aşadar depozitele de la ING Bank România sunt garantate de schema olandeză, banca informând clienţii în acest sens. De asemenea, Banca Italo-Romena, sucursală a grupului Veneto, atrage depozite de retail. Până anul acesta alte două sucursale aveau portofolii semnificative de depozite constituite de persoane fizice – Citibank şi RBS, banii intrând sub acoperirea schemelor de garantare din Irlanda, respectiv din Marea Britanie. Din raţiuni strategice portofoliile au fost însă vândute către Raiffeisen, respectiv UniCredit, ambele fiind bănci care contribuie la Fondul de Garantare din România.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.12.2013

MINCIUNILE LUI PONTA (Naum de fapt)

NOUA minciuni ale guvernului Ponta:

1. Daca nu este aprobat bugetul, atunci nu vor creste pensiile

Banii pentru pensii vin deja din incasarile realizate in anul 2013. Si din alte surse, cum ar fi imprumuturile interne si cele externe, pe care le contracteaza Guvernul Romaniei.

 

2. Daca nu este aprobat bugetul, nu va creste salariul minim, salariile rezidentilor, etc.

Acelasi comentariu: Banii pentru salarii vin deja din incasarile realizate in anul 2013. Si din alte surse, cum ar fi imprumuturile interne si cele externe, pe care le contracteaza Guvernul Romaniei.

 

3. Aceasta acciza nu va scumpi carburantii intrucat pretul petrolului va scadea la nivel international (Ilie Sarbu – PSD, Victor Ponta, Liviu Voinea)

Cum pot liderii PSD sa isi fundamenteze o decizie fiscala pe un factor international, care nu poate fi controlat de acestia? Pretul petrolului e fluctuant, nu poate fi estimat pentru un an intreg. Astfel, acest argument al pretului petrolului care va scadea e mincinos.

 

4. Pretul petrolului este in scadere in ultima perioada (Ilie Sarbu – PSD)

Daca Ilie Sarbu ar fi intrebat despre cotatia petrolului din acest moment, in mod cert nu ar sti ce sa raspunda. Si nici multi alti parlamentari USL. Pentru informarea acestora, petrolul s-a mai scumpit usor in ultimul timp, situandu-se la circa 95 dolari pe baril in acest moment (la bursa de la New York).

 

5. Presedintele statului Traian Basescu nu are nicio atributie sa se pronunte pe buget (Mihaita Calimente – PNL)

Presedintele poate ataca bugetul pe teme de constitutionalitate. Si nu are limite de atacuri, poate ataca mutari de sume din buget de la un sector la altul.

 

6. Presedintele pune doar bete in roate Guvernului si Parlamentului, parlamentarii vor trebui sa vina de Craciun la serviciu (Mirel Palada, Victor Ponta, etc.)

Acesta este un argument ad hominem. Altfel spus, este un atac la persoana si nu la subiectul discutiei. Mai exact, liderii USL nu s-au referit la subiectul discutiei, ci la persoana presedintelui. In plus, e de preferat ca parlamentarii sa munceasca trei zile in plus pentru a nu scumpi benzina si a face astfel o bucurie romanilor.

 

7. Presedintele Traian Basescu loveste in popor prin opozitia fata de aceasta acciza

Dimpotriva, daca stam sa ne uitam, dincolo de actorii acestei dispute, avem urmatoarele pozitii. O parte sustine scumpirea benzinei, care ne afecteaza mereu si foarte puternic. Iar o alta parte nu doreste aceasta scumpire. Nu trebuie confundata aici simpatia/antipatia fata de o tabara sau alta cu sustinerea sau respingerea unei taxe. O astfel de taxa trebuie respinsa indiferent de cine o sustine. Mai ales daca se pot gasi resurse care sa compenseze usor anularea acestei taxe.

 

8. Nu se pot lua bani de la ministere, acestea fiind deja mai mici ca in anii precedenti

Acest lucru este, din nou, eronat. Fondurile pentru ministerele cheie sunt mai mari fata de anii anteriori, scaderi sunt la Sanatate, Educatie, Cultura, eternele Cenusarese. Dar se pot lua bani de la alte ministere si din alte sectoare bugetare, deja au fost identificate resurse. Se poate face un efort pentru a nu mai impune inca o taxa asupra romanilor, s-ar face si ceva pentru acestia.

 

9. Daca nu este aprobata acciza, pica acordul cu FMI. Sau e suspendat

Acordul cu FMI nu pica si nici nu se suspenda. Acciza la carburanti reprezinta o ‘clauza’ a acestui acord, care poate fi negociata si renegociata, la fel ca orice alta clauza. Mai mult, FMI a declarat in dese randuri ca nu impune nimic, Guvernul alege liber sursele de finantare ale bugetului. Altfel spus, Guvernul poate renunta fara nici o implicatie la aceasta taxa si poate alege sa obtina sumele aferente (care ar fi castigate prin taxa) din alte surse bugetare.(surse de presa)

Din 2010, autorităţile din Riga eliberează permise de şedere străinilor care doresc să investească în economia locală. Mulţi chinezi au achiziţionat astfel bunuri imobiliare care le permit să obţină preţioasa ştampilă pentru Europa, scrie Le Monde, citat de Presseurop.eu.

Letonia, o mică ţară baltică de 2 milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene din 2004 şi a spaţiului Schengen din 2007, este oare pe cale să devină o poartă de intrare a chinezilor în Europa? Datorită unei legi asupra imigraţiei, votată în 2010, pot fi atribuite permise de şedere în Letonia, şi deci în UE, străinilor care investesc în economia letonă sau care achiziţionează bunuri imobiliare.

În majoritatea ţărilor europene, câţiva chinezi în plus sau în minus ar fi trecut neobservaţi. Dar Letonia nu este un tărâm de imigraţie. Sutele de chinezi sosiţi din 2010 încoace au iscat multe întrebări, acestea ajungând până în Parlament.

În primele opt luni ale anului 2013, erau în număr de 235, fie 10% din numărul total de străini care au cerut un permis de şedere. În comparaţie cu anul 2013, tranzacţiile imobiliare încheiate de către cetăţeni chinezi pe lângă compania Rent in Riga au crescut de opt ori faţă de 2012. Statisticile acestei companii arată că doar un sfert dintre clienţii săi chinezi au intenţia să trăiască în Letonia. Ceilalţi închiriază apartamentele cumpărate.

Societatea letonă Baltic Cotton Road îşi propune astfel asistenţa chinezilor care doresc să se stabilească în ţara baltică. O spune de altfel clar pe site-ul său: "Cumpăraţi o proprietate în Letonia, primiţi un permis de şedere de cinci ani şi călătoriţi liber în întreaga Europă".