Parlamentul European a adoptat, joi, o rezoluţie prin care cere autorităţilor române declanşarea rapidă a unei anchete "independentă, imparţială, detaliată şi eficientă" privind implicarea României în programul închisorilor CIA.

Dezbaterea din PE a fost axata pe raspunsul Comisiei Europene si a Consiliului European la ingrijorarile exprimate de eurodeputati privitor la inchisorile secrete CIA, intr-un raport intocmit in urma cu un an. Este vorba, in primul rand, de stabilirea faptului incalcarii sau neincalcarii legislatiei UE cu privire la dreptul la azil si la cooperare judiciara in cadrul colaborarii statelor membre cu CIA. Principalele tari vizate au fost Lituania, Polonia, Marea Britanie si Romania.

Dezbaterea din PE s-a incheiat cu adoptarea unei propuneri pentru o rezolutie, fara nicio putere legala de constrangere, cu privire la ”impunitatea complicitatii statelor membre cu programele secrete de transfer si detentie ale CIA”.

Rezolutia mai cere intarirea drepturilor PE de a ancheta cazul inchisorilor secrete ale CIA in Europa, inchiderea inchisorii de la Guatnamao (promisa de laureatul Nobelului pentru Pace Barack Obama) si intarirea suprevegherii, de catre parlamentele nationale, a serviciilor secrete din statele membre UE. Rezolutia a fost adoptata in sedinta plenara a PE, cu 286 de voturi pentru, 180 impotriva si 114 abstineri....

Potrivit unui comunicat de presa al PE, motiunea pentru o rezolutie adoptata joi a PE arata: ” Climatul de impunitate din jurul complicității statelor membre UE cu programele secrete de "transfer" și detenție ale CIA a permis continuarea violării drepturilor fundamentale, așa cum rezultă din programele de supraveghere în masă dezvoltate de SUA și de unele state membre, a spus Parlamentul European joi. Deputații vor ca dreptul Parlamentului de a investiga astfel de violări în UE să fie întărit și cere din nou instituțiilor UE și statelor membre să investigheze în detaliu operațiunile CIA.”

Deputații sunt "foarte dezamăgiți" de refuzul Comisiei de a răspunde substanțial la recomandările făcute de Parlament în rezoluția sa din septembrie 2012, adoptată ca urmare a lucrărilor Comisiei temporare privind acuzațiile de utilizare a statelor europene pentru transportul și detenția ilegale de prizonieri. Aceste recomandări sunt reintegrare în rezoluția din acest an. De exemplu, deputații cer din nou Comisiei să investigheze dacă regulile UE au fost încălcate de colaborarea cu programul CIA.

”Rezoluția se adresează în mod special următoarelor state membre: Lituania, România, Polonia, Marea Britanie, Italia, Finlanda, Franța, Suedia, Belgia, Grecia, Irlanda, Letonia și Slovacia. De exemplu, cere autorităților din Marea Britanie să stabilească "o anchetă privind respectarea drepturilor omului" în legătură cu transferul, tortura și răul-tratament al deținuților în străinătate.”(sursa cotidianul.ro)

Garda de Mediu se tot reorganizează de când s-aschimbat puterea. Adică, se caută motive şi metode ca unii oameni să fie daţi afară ca să se facă loc pentru pilele, relaţiile şi şoşonarii noii guvernări. Bursa Zvonurilor are un exemplu proaspăt al mizeriilor care se întâmplă acolo, iar în curând va spune toată povestea concursurilor pentru păstrarea angajaţilor în sistem. Şeful Gărzii Ilfov voia musai să scape de un subaltern, înaintea concursului. Îl acuză, tam-nesam, de o nefăcută, mai precis de un lucru pe care omul, comisar, nu-l comisese. Învinuitul fără vină i-a replicat şefului, direct în cea mai curată limbă română, că „mănâncă rahat”. Pe motiv de reorganizare, drept replică s-a primit cu un preaviz de toată frumuseţea. Acum, omul e şomer şi nu poate ataca Garda în instanţă... pe motiv de reorganizare aprobată prin Hotărâre de Guvern. Rahat cu apă rece!

Asociația Română a Băncilor (ARB) și Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) lansează un program de informare la nivel național dedicat întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), intitulat "Parteneriate potrivite pentru finanțări inteligente", ce vizează creșterea gradului de accesare a finanțărilor și a garanțiilor în actualul context economic. Obiectivul programului constă în creșterea contribuției sectorului financiar bancar la dezvoltarea activității IMM-urilor din România prin creditare și garantare care să conducă la revirimentul economiei României.

Programul prevede organizarea unei serii de zece seminarii la nivel naţional, în perioada 2013 - 2014, în principalele oraşe ale ţării, la care estimăm că vor participa peste 1.000 de reprezentanţi ai IMM-urilor și funcționari bancari. Seria dezbaterilor "Parteneriate potrivite pentru finanțări inteligente" a fost inițiată astăzi, 3 octombrie 2013, la Brașov, participanții fiind reprezentanți ai mediului de afaceri local și ai comunității financiar bancare.

"Creditarea IMM constituie o linie de afaceri de bază valoroasă pentru bănci. Intensificarea dialogului constructiv între mediul de afaceri și comunitatea financiar bancară privind accesarea de finanțare și garanții în actualul context economic sperăm să conducă la creșterea interesului IMM pentru contractarea de credite. Ponderea IMM-urilor care au obţinut finanţare pe credit este relativ mică (aproximativ 20% din total). Comunitatea bancară continuă să susțină inițiativele care promovează activitatea, finanțarea și garantarea creditelor acordate clienților de talie mică și mijlocie, fiind preocupată de reducerea impactului negativ al reglementărilor asupra creditării IMM-urilor. ARB continuă să fie vocea principalului finanțator al economiei, pentru a evita ca provocările precum riscul de credit, reglementarea Basel III și contextul internaţional dificil să conducă la constrângeri şi mai ample pentru mediul de business din România", a declarat Radu Grațian Ghețea, președintele Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor.

"Sperăm ca acest demers să fie, atât pentru mediul de afaceri cât şi pentru mediul bancar, un nou pas spre o înţelegere reciprocă mai bună. Ne reiterăm sprijinul în dezvoltarea mediului de afaceri din România, conștienți fiind de rolul esențial pe care îl deținem în crearea condițiilor relansării sectorului IMM, parte integrantă a sustenabilității economiei noastre. FNGCIMM va rămâne, în continuare, un intermediar dinamic şi flexibil între sistemul bancar şi întreprinderile mici şi mijlocii din România, susţinând dialogul constructiv în vederea reluării finanţării IMM-urilor şi urmărind valorificarea optimă a potenţialului de colaborare cu partenerii bancari", a declarat Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii.

Sectorul IMM-urilor din România reunește 529.015 de întreprinderi, ceea ce reprezintă 99,7% din totalul companiilor, forța de muncă angajată fiind de 67,2 % din total, potrivit datelor publicate în „Small Business Act - 2012”.

Asociația Română a Băncilor concentrează întreaga industrie bancară din România, fiind vocea sectorului bancar în relația cu autoritățile române, Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană, Banca Mondială și alte organisme interne și internaționale. Obiectivul principal constă în reprezentarea și apărarea drepturilor și intereselor membrilor, mai ales acum, în perioada în care reglementarea gândită la nivel european a unui sistem bine normat poate exercita presiune suplimentară pe rolul băncilor de finanțator al economiei. Sectorul bancar românesc finanţează preponderent economia românească, asigurând aproximativ 92% din totalul finanţărilor acordate de sistemul financiar românesc. Sistemul bancar din România, care are milioane de clienți, s-a dovedit a fi rezilient pe perioada crizei, nefiind nevoie de sprijin din fonduri publice pentru susținerea acestuia.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) a fost înfiinţat în decembrie 2001 și contribuie la dezvoltarea IMM-urilor, facilitând accesul acestora la finanţări prin acordarea de garanţii pentru instrumentele de finanţare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse. În subsidiar, FNGCIMM instrumentează programe guvernamentale destinate relansării economice, dezvoltării mediului de afaceri, precum și creării și susținerii de locuri de muncă. De la înfiinţare și până în prezent, FNGCIMM a acordat peste 43.000 de garanții, în valoare de circa 3,2 miliarde de euro, și a sprijinit păstrarea sau crearea de peste 400.000 de locuri de muncă.

Banca Vaticanului are 300 de milioane de euro aflaţi în depozitele a peste o mie de clienţi care, în conformitate cu statutul lor, nu au dreptul să deţină conturi la această bancă şi care îşi ascund aici banii negri, dezvăluie revista germană Der Spiegel. Publicaţia, care citează surse interne ale Băncii, asigură că aceste informaţii au ieşit la iveală după o revizuire internă realizată de noua echipă de conducere a băncii, numită de fostul papa Benedict al XVI-lea în februarie anul acesta pentru a pune capăt seriei de scandaluri din cadrul Institutului pentru Operele Religioase (IOR).
Conducerea se teme că mai multe persoane private care au beneficiat de o relaţie privilegiată cu Sfântul Scaun au înfiinţat depozite de bani sau au deschis aici conturi. Modul de funcţionare al IOR, care nu îşi identifică clienţii cu precizie, ar putea fi folosit ca paravan pentru a disimula operaţiuni ilegale.
Noul preşedinte al Băncii, germanul Ernst von Freyberg, vrea să pună capăt acestei tradiţii şi le-a comunicat respectivilor clienţi să-şi închidă conturile, mai scrie revista Der Spiegel, preluată de Agerpres.
Potrivit statutului băncii, doar clerul, organizaţiile catolice şi instituţiile de binefacere pot deţine conturi la IOR.

În România există un patrulater aurifer, rezervele care pot fi exploatate ridicându-se la circa 700 de tone, a declarat, luni, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului care analizează exploatarea minieră de la Roşia Montană.

'În România există un patrulater care se află în Munţii Metaliferi, în nord-estul Devei. Estimările noastre arată că rezervele directe, care pot fi exploatate, sunt la circa 700 de tone, ca ordin de mărime. Sunt evaluări de 714 tone, altele de 722 de tone. În Roşia Montană sunt aproximativ 300 de tone, Rovina aproximativ 200 de tone, Certej aproximativ 120 de tone şi Carpathian Gold aproximativ 80 de tone. Este o cantitate foarte mare', a spus Vosganian.
Potrivit acestuia, exploatarea acestui aur ar putea să dubleze producţia Europei.
'Valoarea lor, dacă avem în vedere nivelul actual de bursă al aurului de circa 1.300 dolari pe uncie, ar fi de circa 31 - 32 de miliarde de dolari', a precizat ministrul Economiei - Sursa: Agerpres

Romanii si bulgarii au o contributie puternica la cresterea economica a Germaniei, iar ridicarea restrictiilor de la 1 ianuarie 2014 nu reprezinta un pericol, a declarat Laszlo Andor, comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, intr-un interviu acordat publicatiei germane Der Spiegel, transmite Mediafax.

Ridicarea restrictiilor pe piata muncii pentru romani si bulgari la 1 ianuarie 2014 nu reprezinta "niciun pericol" pentru Germania, a precizat Laszlo Andor. "Dimpotriva, economia Germaniei este in crestere, exista multe locuri de munca neocupate si aici vin in special tinerii. De aceea vad numai avantaje pentru ambele parti", a declarat oficialul european.

Marea majoritate a romanilor si bulgarilor aflati in Germania "muncesc, au o contributie importanta la cresterea (economica) a Germaniei, platesc taxe si bani catre sistemul de asigurari sociale", a precizat Andor. "Iar sumele platite (romanilor si bulgarilor - n.red.) de la asigurarile sociale sunt mult mai mici in comparatie" cu contributiile lor, a mai spus comisarul pentru ocuparea fortei de munca.

Totodata, Laszlo Andor a respins afirmatiile ministrului german de interne, Hans-Peter Friedrich, potrivit caruia "cine vine in Germania pentru a incasa ajutoare sociale trebuie trimis inapoi".

"Nu este treaba ministrului de Interne sa fie preocupat de astfel de probleme. De ele se ocupa ministrul Muncii. Si daca romanii si bulgarii nu gasesc un loc de munca in Germania si apeleaza la ajutoarele sociale, ei au dreptul sa stea doar trei luni. Este o regula europeana, nu trebuie sa existe avertismente in acest sens", a subliniat Andor.

Referitor la temerile unor primari germani privind pericolul unor probleme sociale din cauza noilor veniti si a lipsei de fonduri, comisarul pentru ocuparea fortei de munca a facut apel la solidaritate.

"Fac apel la solidaritate in Germania. Orasele, aflate sub presiune, trebuie sa fie sprijinite (...) Si Bruxelles poate ajuta. Avem multe fonduri structurale", a punctat oficialul european.

Intrebat cati romani si bulgari ar putea veni in Germania anul viitor, comisarul Andor a estimat ca numarul lor s-ar ridica la aproximativ 72.000, cu 1.000 mai mult decat in 2012.

Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franta, Malta si Marea Britanie impun inca restrictii pe piata muncii pentru romani si bulgari. In decembrie 2012, Comisia Europeana si-a dat acordul ca Spania sa reintroduca restrictiile pentru muncitorii romani, din cauza crizei economice si financiare. Restrictiile vor fi ridicate in toate statele membre UE de la 1 ianuarie 2014.