Angela Merkel, nu câştigă suficient de mult, în condiţiile în care venitul brut al acesteia în calitate de cancelar ajunge la peste 17.000 de euro pe lună, transmite AFP. ”Consider că nu este normal ca un cancelar german să câştige mai puţin decât un director al unei bănci de mărime mijlocie!, a declarat Gabriel pentru ediţia de duminică a publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung. În luna mai, Angela Merkel şi miniştrii cabinetului său au decis prima mărime a salariilor lor din ultimii 12 ani. Veniturile cancelarului, miniştrilor şi secretarilor de stat vor creşte cu 5,7%, în trei etape, până în august 2013. Angela Merkel, aflată în funcţia de cancelar din noiembrie 2005, urmează să încaseze lunar, la jumătatea lui 2013, aproximativ 17.016 euro brut pentru funcţia de şefă a guvernului federal. De asemenea, ea obţine un venit brut de circa 23.000 de euro lunar ca deputat, potrivit presei germane. Candidatul social-democrat la funcţia de cancelar la alegerile din 2013, Peer Steinbrück, a recunoscut de curând că a ţinut conferinţe remunerate, fapt ce a stârnit critici aprinse în Germania.

Dosarul bancherilor, prezentat ca o mare fraudă bancară de un raport aberant al DIICOT, spunea că 80% din sistemul bancar este virusat. Faptele au revenit la o dimensiune mult mai mică. În primul rând, dosarul a plecat de la sesizarea băncilor, BCR a sesizat DIICOT şi Banca Naţională privind tentativa de obţinere de credite în condiţiile frauduloase. Reţeaua infractorilor era de fapt în afara bancherilor, fapt dovedit de arestările din acest dosar în care nu se regăseşte niciun bancher. Relaţiile lui Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedinte BRD, şi Aurel Şaramet, preşedinte al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM, rămân să se clarifice în timpul cercetărilor. Stenogramele difuzate sunt nesemnificative pentru faptele penale comise de personalul bancar. Discursul de vineri al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, şi cele ale altor oficiali ai băncii centrale au diminuat isteria mediatică provocată de procurorii care induceau, în opinia publică, o stare periculoasă, de haos şi fraudă în marile bănci. Or, realitatea arată că infractorii au reuşit să aibă relaţii cu câţiva funcţionari bancari mărunţi, dar s-au folosit de relaţii "productive" în interiorul Ministerului Economiei şi ANAF. În Ministerul Economiei, Mihai Grigoroiu ajunsese la funcţia de director general adjunct după ce lucrase într-o firmă de consultanţă care livra proiecte eligibile pentru Fondul de Garantare. Infractorii foloseau pentru inducerea în eroare a băncilor acte false şi informaţii virusate de un complice din interiorul ANAF Ilfov.Banda din Ţinteşti se află, anihilată, în arest, iar încercarea de denigrare şi destabilizare a întregului sistem bancar a eşuat. Care este rolul DIICOT, al procurorului şef, Codruţ Olaru, în această operaţiune de intoxicare iresponsabilă?(sursa jurnalul national)

Cancelarul german Angela Merkel a apreciat sambata, in timpul unei reuniuni a partidului sau la Sternberg (est), ca va fi nevoie de "cinci ani sau mai mult" pentru a depasi criza din zona euro, relateaza AFP. "Trebuie sa ne tinem respiratia timp de cinci ani sau mai mult", a declarat cancelarul german in cadrul unui congres regional al partidului sau, Uniunea Crestin-Democrata (CDU), in landul Mecklenburg-Pomerania Anterioara, potrivit agentiei germane de stiri DPA.
"Multi investitori nu cred ca ne putem tine promisiunile in Europa", a subliniat ea, adaugand ca "trebuie sa dam dovada de rigoare pentru a convinge lumea ca este rentabil sa investesti in Europa".
Inaintea unui summit european crucial ce se va desfasura pe 24 si 25 noiembrie la Bruxelles, Angela Merkel va avea o serie de intalniri cu liderii europeni. Miercurea viitoare ea urmeaza sa sustina un discurs-program in fata Parlamentului European, inainte de a se intalni cu premierul britanic David Cameron in cursul serii.
Pe 12 noiembrie va merge in Portugalia, iar pe 15 ea il va primi pe prim-ministrul francez Jean-Marc Ayrault.

Exploatarea rezervelor din Marea Neagră ar putea începe până la sfârşitul deceniului

ROMANIA - Rezervele mari de gaze descoperite recent în Marea Neagră vor reduce dependenţa energetică de Rusia în următorii ani, transmite corespondentul agenţiei spaniole de presă EFE de la Bucureşti, conform Agerpres. El semnalează că acestea sunt planurile cu care lucrează autorităţile române şi acest lucru este prevăzut de specialiştii în energie din mediul public şi privat deopotrivă, după ce compania austriacă OMV a anunţat existenţa de "rezerve enorme" în Marea Neagră.
OMV şi compania americană "Exxon" susţin că au găsit, numai în perimetrul românesc pe care îl exploatează, zăcăminte ce cuprind între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale - adică o cantitate suficientă pentru a garanta consumul pentru patru ani în România. Şi este doar o porţiune din zona românească, la care trebuie adăugate zăcăminte de 100 de miliarde metri cubi, despre care experţii susţin că se pot extrage din apele teritoriale, şi fără a mai pune la socoteală ce se poate găsi în zona corespunzătoare a Ucrainei.

Romania - BCR a raportat, în trimestrul al treilea, o pierdere netă de 214 milioane lei, în scădere cu 11% faţă de rezultatul din trimestrul anterior, dar mai mare cu 138% faţă de pierderea din trimestrul al treilea din 2011. Profitabilitatea băncii a fost influenţată de creşterea provizioanelor. Cheltuiala netă cu provizioanele de risc pentru credite şi avansuri, din trimestrul al treilea, a totalizat 875 milioane lei, mai mult cu 5,9% faţă de trimestrul al doilea, pe seama portofoliului de credite retail, în timp ce formarea creditelor neperformante aferentă companiilor şi sectorului imobiliar a încetinit. Profitul operaţional înregistrat de BCR, în trimestrul al treilea, de 618 milioane lei, a crescut cu 3,8% faţă de trimestrul precedent, dar a scăzut cu 3,13% faţă de rezultatul din perioada similară din 2011.
"Perspectivele de creştere economică pentru al treilea trimestru 2012 se prezintă firave având în vedere că zona euro, principalul partener comercial al României, a reintrat în recesiune", potrivit comunicatului băncii.  Reprezentanţii BCR se aşteaptă ca economia să încetinească cu 0,7% în acest an, de la 2,5% în anul precedent.
În privinţa comportamentului de cumpărare al consumatorilor, oficialii băncii au precizat că acesta rămâ-ne unul foarte prudent, deoarece clienţii sunt în continuare afectaţi de contextul economic dificil, marcat de incertitudine. Grupul BCR şi-a menţinut cota de piaţă de aproximativ 20% după activele totale, în pofida unui declin al valorii activelor de 0,5%, până la 76,37 miliarde lei (16,82 miliarde euro) faţă de începutul anului.  Volumul agregat al creditelor acordate clienţilor (înainte de provizioane, IFRS), în trimestrul al treilea, a crescut cu 3,1% faţă de începutul anului până la valoarea de 55,03 miliarde lei (12,12 miliarde euro).
Creditarea din sectorul retail a avansat în special pe seama creşterii pe segmentul ipotecar (creştere anuală cu 1,8 puncte procentuale a cotei de piaţă până la 25,4%). Cota de piaţă a BCR pentru creditare (în general) s-a menţinut la peste 21% la sfârşitul lunii septembrie din acest an, în timp ce cota de piaţă pentru creditele imobiliare în euro s-a situat la aproximativ 30% (creştere cu 1,1 puncte procentuale de la începutul anului).
Pe segmentul depozitelor atât în lei, cât şi în valută, BCR are o cotă de piaţă de 19,2%.

La cinci zile după ce Franţa a fost lovită defrig şi după moartea unei persoane fără adăpost, ministrul Locuinţelor, Cecile Duflot, nu a exclus să recurgă la rechiziţionarea a 100.000 de locuinţe libere din Paris, pentru cazarea oamenilor străzii.

Asociaţia Dreptul la Locuinţă a cerut, sâmbătă, un plan pentru rechiziţionarea acestor locuinţe, iar ministrul i-a primit pe o parte dintre cei care au manifestat în stradă în sprijinul ideii. “Dacă va fi necesar, voi face apel la toate mijloacele disponibile, rechiziţionarea făcând parte dintre acestea. Ea a fost pusă în aplicare în timpul preşedinţiei lui Jacques Chirac, când criza a fost foarte grea, toată lumea îşi aduce aminte de asta”, a spus Cecile Duflot. Ea a anunţat, la finalul lunii septembrie, un plan în valoare de 50 de milioane de euro pentru cei fără adapost şi a făcut apel pentru punerea la dispoziţia acestora a “vechilor clădiri de birouri, cazărmi şi spitale care nu mai funcţionează.”

Asociaţiile pentru drepturile omului consideră că 50 de milioane de euro sun prea puţin pentru 150.000 dr persoane fără adăpost şi cer punerea la dispoziţia lor a celor 2,3 milioane de locuinţe vacante recenzate în 2011 de instituţiile statului.

BUCURESTI -- In deschiderea ULTIMEI sedinte de Guvern, Victor Ponta a facut cateva declaratii care merita analizate mai in detaliu. Astfel, potrivit primului ministru, incasarile bugetare au crescut in primele 9 luni cu 7,2% in primul rand datorita schimbarilor de la varful ANAF, investitiile au crescut cu 3%, sumele rambursate de UE in contul platilor efectuate din resurse bugetare au crescut in medie cu 30,5%, iar cresterea economica a aparut imediat ce noul guvern a fost investit.
Cifrele :

1. Incasarile bugetare: potrivit executiei bugetare aferente lunii mai, respectiv luna in care a fost investit actualul guvern, veniturile bugetare inregistrate in primele 5 luni erau cu 9,6% mai mari decat cele inregistrate in aceeasi perioada a anului trecut.
Potrivit executiei bugetare publicate in aceasta saptamana, veniturile in primele 9 luni sunt in crestere cu doar 7,2%. Daca discutam doar despre perioada iunie-septembrie, cresterea fata de anul trecut a fost de 4,4%, iar in septembrie de doar 1,4%.
Practic, daca vom considera ANAF principalul raspunzator de evolutia incasarilor bugetare, inseamna ca decapitarea “mafiei” de la ANAF a generat o scadere semnificativa a ritmului anual de crestere a acestor incasari, iar dupa cum se poate observa pe grafic, trendul inregistrat in ultimele luni nu este deloc incurajator.
2. Investitiile: in primele 5 luni, ritmul anual de crestere a cheltuielilor de capital era de 33,1%, iar acum este de -3,6%, adica o scadere fata de anul trecut. Premierul spune ca investitiile au crescut cu 3%, insa aceasta era situatia in august, nu in septembrie. Oricum, scaderea ritmului de crestere a sumelor alocate investitiilor de la +33% in primele 5 luni, la -3,6% in primele 9 luni explica in parte modul in care guvernul tine sub control deficitul bugetar.
3. Banii din fonduri europene: in primele 5 luni, ritmul anual de crestere a sumelor rambursate de catre UE era de 55,6%. In primele 9 luni, ritmul a scazut la 30,5%, ceea ce inseamna ca, in ultimele 4 luni, ritmul rambursarilor a fost mult sub media din primele 5 luni ale lui 2012.
Iar despre crestere economica ce a venit imediat dupa schimbarea guvernului nici nu mai are rost sa discutam.