marți, 18 octombrie 2011

Conform pactului Ribbentrop - Molotov, Grecia trece in administrarea Germaniei

Noul colonialism: Horst Reichenbach, administratorul Greciei.

Unele state ale zonei euro vor ca o echipă a Comisiei Europene (CE) să primească atribuţii de a supraveghea vânzarea de active ale statului elen, dar şi serviciile publice ale ţării, însă propunerea este considerată de oficiali europeni ca o formă de colonialism, scrie Reuters, preluat de Mediafax.ro Propunerile fac parte dintr-un plan mai amplu de a înăspri supravegherea Atenei, au spus sursele. Măsurile, care ar putea fi respinse încă din fază iniţială din cauza opoziţiei puternice, subliniază presiunile în creştere pentru o urmărire mai atentă a Greciei, unele ţări europene fiind gata chiar să susţină o reducere a suveranităţii statului elen. Liderii din zona euro se întâlnesc duminică pentru a discuta noi planuri de ajutor pentru Grecia, iar propuneri pentru un control mai strict sunt de asemenea pe agendă. Un oficial a declarat că există un sprijin larg pentru urmărirea mai atentă a statului elen, care a înregistrat progrese lente în privinţa privatizărilor şi implementării altor reforme. "Ori asta, ori nu primesc banii", a spus una dintre sursele din zona euro, care susţine preluarea de către echipa CE pentru Grecia "a unor funcţii suverane ale statului pentru a pune maşinăria în mişcare. Este o asistenţă impusă din exterior. Străinii preiau unele elemente ale operaţiei".
FMI a înrăutăţit prognoza de creştere economica - Pentru anul următor, FMI a modificat prognoza pentru expansiunea economiei globale de la 4,5% în iunie la 4%, se arată în raportul Perspectiva Economiei Globale. În privinţa României, FMI a menţinut estimările de creştere la 1,5% pentru acest an şi 3,5% pentru anul umător. La încheierea misiunii FMI la Bucureşti de la sfârşitul lunii iunie, instituţia financiară a anunţat 1,5% pentru acest an şi 3,5-4% pentru anul următor. Fondul anticipează un avans mediu anual al preţurilor de consum în România de 6,4% în acest an şi 4,3% anul următor, respectiv o majorare foarte uşoară a deficitului de cont curent de la 4,5% în acest an la 4,6% în 2012. Şomajul este estimat la 5% pentru anul în curs, faţă de 7,6% în 2010, respectiv la 4,8% anul următor. Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat ca “România trebuie să-şi revizuiască prognoza de creştere economică, aşa cum fac în această perioadă toate ţările europene”. "Din cauza încetinirii creşterii economice la nivel mondial, toate ţările trebuie să facă această revizuire, iar România nu va fi scutită de acest lucru", a mai spus Ialomiţianu. Intrebat care sunt noile prognoze, Ialomiţianu a răspuns: "Noi facem analize şi decizia o luăm împreună cu FMI şi Comisia Europeană, pentru că suntem într-un acord cu FMI şi suntem parteneri şi acolo vom lua o decizie". Potrivit raportului, FMI a înrăutăţit estimările de creştere economică şi pentru Uniunea Europeană, de la 2% la 1,7% pentru acest an şi de la 2,1% la 1,4% pentru anul următor. În Europa Centrală şi de Est, avansul economiei ar urma să fie mai mic cu un punct procentual în acest an, de 4,3%, şi cu 0,5 puncte în 2012, respectiv de 2,7%.

luni, 17 octombrie 2011

Vineri oct. 14. 2011 - seara, la conacul lui de pe podgoria proprietate personală de la Drăgăşani, Mugur Isărescu a fost primit membru cu drepturi depline al Grupului Bilderberg. El este primul român care devine membru al acestei organizaţii secrete, fondată în 1954, al cărei scop este acela al mondializării economiei şi care este considerată Guvernul mondial nevăzut”. Prima conferinţă a grupului a avut loc acum aproape 60 de ani, în Olanda, la Hotelul Bilderberg din Oosterbeek, iar printre fondatorii săi se află celebrul petrolist Rockefeller şi familia de bancheri Rothschild. Din club fac parte circa 180 de personalităţi, printre care Bill Gates, prinţul Charles şi Henry Kissinger.

sâmbătă, 15 octombrie 2011


Mugur Isărescu a fost făcut membru cu drepturi depline al Clubului Bilderberg.

Oficial, prezenţa la Bucureşti a lui vicontelui Etienne Davignon, şeful Clubului Bilderberg, este motivată de participarea sa la conferinţa European Union after the sovereign debts crisis”, găzduită de BNR, care a avut loc în ziua de 14 octombrie. Acesta a fost însoţit de Richard Haas, preşedinte al Consiliului pentru Relaţii Externe (Council of Foreign Realtions). Venirea în Bucureşti a şefului celui mai influent grup economico-financiar la nivel global se petrece la exact un an după întîlnirea, tot în Capitala României, a membrilor Comisiei Trilaterale Europa, la care cei mai puternici oameni ai bătrînului continent au făcut planuri de depăşire a crizei şi au discutat despre guvernarea globală. Neoficial, din informaţiile noastre, vineri seara, la finalul conferinţei organizate de BNR, Etienne Davignon şi Richard Haas, împreună cu mai mulţi membri ai Clubului Bilderberg, s-au întîlnit într-un loc secret, pentru a discuta viitorul monedei euro. Întîlnirea a fost organizată de Mugur Isărescu şi Adrian Vasilescu. Sursele noastre spun că în cadrul acestei reuniuni s-a desfăşurat şi un alt eveniment: Mugur Isărescu a fost făcut membru cu drepturi depline al Clubului Bilderberg. De menţionat că Isărescu este primul român care a intrat în această discretă societate secretă, fondată în 1954, considerată Guvernul mondial nevăzut”. Pînă acum, România a avut doar doi reprezentanţi în Comisia Trilaterală, o altă organizaţie apropiată Clubului Bilderberg: Mugur Isărescu şi Mihai Tănăsescu. Întrebarea care se pune este aceasta: cîţi bani a plătit Mugur Isărescu pentru a beneficia de această nouă calitate? Pentru a deveni membru al Academiei Române, el a plătit mai multe zeci de milioane de dolari, cu care s-a construit o nouă Bibliotecă a acelui for, fapt pozitiv, dar de ce cu bani publici el şi-a cumpărat o astfel de funcţie?

joi, 13 octombrie 2011

Presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, a sustinut, la Forumul Romanilor de Pretutindeni, ca romanii au in strainatate o imagine controversata, precizand, in acest sens, ca trebuie sa aiba in vedere verbul "a munci," si nu verbul "a se descurca". "Dincolo de subiectul crizei, unul din subiectele pe marginea caruia veti discuta in aceste zile este legat cu siguranta de imaginea romanilor din strainatate si aici trebuie sa fim cinstiti, avem o imagine controversata. Este insa o problema care insa nu-si va gasi rezolvarea doar in strainatate, ci si in schimbarile profunde din Romania. Trebuie noi ca societate sa ne schimbam, trebuie sa renuntam la faptul ca a te descurca este un verb mai puternic si are eficienta mult mai mare decat a munci", a spus Roberta Anastase celor prezenti la Forumul Romanilor de Pretutindeni. 50 de bănci europene din 91 riscă să eşueze la viitoarele teste de rezistenţă ale Autorităţii Bancare Europene (EBA). Aceasta ar ridica plafonul necesar de recapitalizare la 298 de miliarde de euro, estimează Goldman Sachs. Teribila prognoză a bancii americane a fost făcută ca urmare a unei simulări realizate de analiştii Goldman Sachs şi publicate vineri. Nevoile cele mai mari de recapitalizare le vor avea bancile greceşti şi cipriote (65 de miliarde de euro pentru ambele ţări), Spania (58 miliarde), Germania (43), Franţa (40), se scrie în studiul citat de La Tribune.