Într-un comunicat de presă, Banca Poporului din China a precizat că a oferit băncilor comerciale credite pe o săptămână în valoare de 150 de miliarde de yuani, sub forma unor acorduri de tip Reverse Repo, scrie Bloomberg, citată de Agerpres.   Instituţia a explicat că reducerea lichidităţilor pe piaţă, ca urmare a intervenţiilor pe piaţa valutară pentru a susţine yuanul, a făcut necesară această intervenţie. Aceasta a fost cea mai mare operaţiune de tip open-market derulată de Banca Centrală a Chinei după luna ianuarie 2014.   Marile bănci au vândut dolari pe piaţa din Shanghai în majoritatea zilelor după ce în data de 11 august autorităţile chineze au anunţat o devalorizare surprinzătoare a yuanului. Aceste intervenţii scot fonduri din sistemul financiar şi riscă să ducă la creşterea costurilor cu împrumuturilor dacă autoritatea monetară nu injectează lichidităţi suplimentare.  Analiştii intervievaţi de Bloomberg se aşteaptă ca rezervele valutare ale Chinei, cele mai mari din lume, să scadă cu aproximativ 40 de miliarde de dolari pe lună în perioada următoare, până la 3.450 miliarde de dolari la finele anului de la 3.650 la finele lunii iulie, în condiţiile în care Banca centrală intervine pe piaţă pentru a sprijini yuanul. AGERPRES

...cum se cumpara o "statistica" favorabila...

Agenția de rating Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung, în valută și în monedă locală, la BBB-/BBB, cu perspectivă stabilă, arată un comunicat al Ministerului Finanțelor Publice, remis redacţiei.  "Reconfirmarea ratingului și perspectivei stabile a României e susținută de situația foarte bună a finanțelor publice, țara noastră poziționându-se favorabil comparativ cu statele din regiune cu același rating, cu o proiecție a deficitului bugetar pentru 2015 de -1,8% din PIB, sub nivelul de -2,5% înregistrat în cazul statelor cu rating BBB și cu un nivel al datoriei publice de 40,6% din PIB, de asemenea sub nivelul de 43,1% aferent statelor cu același rating. În același timp, un alt factor de susținere a reafirmării ratingului și perspectivei pentru România îl reprezintă așteptările pozitive privind creșterea economică în următorii trei ani", conform comunicatului.  Agenția Fitch a crescut astfel prognoza proprie privind creșterea economică a României pentru perioada 2015 - 2017, estimând o creștere economică reală în medie cu 3,5% comparativ cu prognoza anterioară de 2,8%. Fitch consideră că această evoluție pozitivă va fi susținută în următoarea perioadă de cererea internă, amplificată de relaxarea fiscală la nivelul consumului privat, precum și de o revenire a investițiilor din sectorul privat.   Totodată, agenția apreciază că sectorul bancar din România este stabil, în pofida volatilității mediului extern, băncile din România fiind bine capitalizate, calitatea activelor bancare îmbunătățindu-se ca urmare a măsurilor de reducere a creditelor neperformante.  "Agenția de rating a menționat câțiva factori care ar putea conduce, în mod individual sau colectiv, la acțiuni de îmbunătățire a ratingului acordat României, respectiv continuarea procesului de consolidare fiscal bugetară, care să ducă la o evoluție în scădere a deficitelor bugetare, o reducere susținută a nivelului datoriei externe, un ritm mai accelerat al creșterii economice, precum și convergența progresivă a veniturilor către nivelul statelor cu rating superior", mai arată sursa.  La începutul lunii iulie, agenția de rating Moody's Investors Service estima, într-un raport privind România, că îmbunătățirea competitivității, reducerea dezechilibrelor macroeconomice și revenirea pieței muncii și a consumului intern vor permite României să înregistreze o creștere medie de aproximativ 3% în următorii ani.  Moody's semnala atunci că reducerea deficitelor și îmbunătățirea creșterii economice susțin ratingul "Baa3" cu perspectivă stabilă atribuit României, chiar dacă nivelul relativ ridicat al datoriei externe și riscul încetinirii schimburilor comerciale în regiune pun unele provocări. De asemenea, integrarea economică graduală cu statele vecine continuă să crească productivitatea, pe lângă sprijinul financiar și supravegherea politicilor de către Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. În plus, riscurile provenite din sectorul bancar s-au redus, în condițiile în care calitatea activelor băncilor s-a îmbunătățit ca urmare a scăderii creditelor neperformante, se mai arăta în raportul Moody's.   Standard&Poor's atribuie un calificativ "BBB minus" pentru datoriile pe termen lung în valută ale României, potrivit Agerpres.

 Liderii statelor central si est-europene vor cere Aliantei Nord-Atlantice, cu ocazia reuniunii programate in noiembrie la Bucuresti, sa gazduiasca baze militare permanente, in contextul riscurilor privind o eventuala agresiune a Rusiei, afirma Krzysztof Szczerski, consilier al presedintelui Poloniei, citat de Financial Times, transmite Mediafax.  Polonia a cerut de multi ani construirea unor baze NATO permanente pe teritoriul sau, iar noul presedinte, Andrzej Duda, a explicat ca aceasta va fi o prioritate a mandatului sau. Insa state occidentale precum Germania se opun ideii, de teama sa nu amplifice tensiunile cu Rusia.  Andrzej Duda a declarat saptamana trecuta ca Alianta Nord-Atlantica nu trebuie sa trateze Polonia ca "zona demilitarizata" situata in apropierea Rusiei. "In prezent, daca ne uitam la pozitionarea bazelor militare,... linia finala este reprezentata de Germania. NATO nu a luat inca nota de schimbarea orientarii Poloniei dinspre Est spre Vest", afirma Andrzej Duda.  Inaintea summitului NATO programat anul viitor la Varsovia, propunerea privind bazele militare din estul Europei va fi discutata cu ocazia reuniunii de la Bucuresti, care se va desfasura pe 3-4 noiembrie.  Liderii din Romania, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria si Bulgaria vor participa la reuniunea NATO de la Bucuresti, a declarat Krzysztof Szczerski, consilierul pentru Politica externa al presedintelui polonez.  "Un consens in cadrul NATO va trebui sa reflecte intr-o masura mare punctul de vedere al Poloniei", a declarat Szczerski pentru Financial Times. Presedintele Klaus Iohannis a anuntat in martie, in Polonia - dupa intrevederea cu omologul sau polonez de atunci, Bronislaw Komorowski, - ca s-a decis organizarea in toamna, la Bucuresti, a unei reuniuni regionale la nivel de sefi de stat, in pregatirea summitului NATO programat la Varsovia in 2016. "Impreuna cu domnul presedinte Komorovski am convenit sa organizam in toamna acestui an, la Bucuresti, o noua editie a unei intalniri, la nivel de sefi de state, in formatul care a avut loc in iulie, anul trecut, la Varsovia, un format regional, pe care il consideram important si care intareste colaborarea regionala si este un instrument foarte util in pregatirea summitului NATO de la Varsovia din 2016", afirma Klaus Iohannis pe 12 martie.

Yenul, euro și alte monede importante şi-au pierdut strălucirea în ultimii ani în raport cu dolarul, în condiţiile în care Federal Reserve a redus stimulentele, iar decidenţii lumii au încercat să obțină câștiguri pentru economiile lor naționale lente. Dar țările care nu se alătură devalorizarii, cum ar fi acum Statele Unite, pot sfârşi prin a suferi în cazul în care exporta mai puțin și importă mai mult. O scadere abrupta a valorii yuanului ar putea intensifica, de asemenea, unele dintre forțele care, în opinia unor economiști, au provocat contraperformanţa economiei americane.

"Riscul de deflaţie, o stagnare seculară în SUA ar fi stimulată de o devalorizare majoră a monedei chineze", a declarat Lawrence H. Summers, fostul Secretar al Trezoreriei americane. Summers a avertizat, cu toate acestea, împotriva exagerărilor. "Trebuie să fim foarte atenţi cu privire la fluctuațiile pieței și la nesiguranța din rândul participanților,în privinţa unor interventii guvernamentale majore."  Analistii spun că tensiunile valutare ar putea agrava unele dintre problemele înrădăcinate în economia globală, iar mutarea China reprezintă o dilemă pentru Rezerva Federală americană Fed,  care ia în considerare creșterea ratelor dobânzii.

Devalorizarea monedei chineze provine în parte din dorința de a lăsa piețele să influențeze prețul yuanului, o schimbare susţinută de factorii de decizie la nivel mondial. Dacă este bine gestionată, aceasta poate da un impuls China și îi poate oferi flexibilitatea suplimentară de care are nevoie.

Banca Centrală a Italiei a anunţat că datoria publică a ţării a scăzut neaşteptat în iunie, la 2.203 miliarde de euro, cu 14,6 miliarde de euro sub nivelul record din mai, transmit MNI şi ANSA Reducerea vine în pofida scăderii veniturilor din taxe, care s-au situat la 41 miliarde de euro în iunie, comparativ cu 42,7 miliarde de euro în perioada similară din 2014. În primul semestru din acest an, veniturile totale au ajuns la 187,1 miliarde de euro, uşor sub nivelul de 188,1 miliarde de euro înregistrat în perioada similară din 201.Scăderea datoriei Italiei atenuează presiunile asupra finanţelor publice prin îmbunătăţirea sustenabilităţii, după tendinţa crescătoare din ultimele luni, care a culminat în mai cu un nivel record al datoriei, de 2.218 miliarde de euro. Conform estimărilor Băncii Italiei, datoria guvernamentală ar urma să crească anul acesta la 132,5% din PIB şi va începe să scadă din 2016, la 130,9% din PIB şi la 127,4% din PIB în 2017. În 2014, datoria Italiei a crescut la 2.134 miliarde de euro, comparativ cu 2.068 miliarde de euro în 2013. Grecia şi Italia au cel mai ridicat nivel al datoriei din UE, depăşind cu mult plafonul de 60% din Produsul Intern Brut cerut de Uniunea Europeană.  Italia, a treia economie a zonei euro, a ieşit dintr-o recesiune care a durat trei ani, înregistrând un avans de 0,3% în primul trimestru din 2015, după o creştere zero în precedentele trei luni, arată datele publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (Istat). În ritm anual, PIB-ul a crescut cu 0,1% în perioada ianuarie - martie 2015, primul avans din ultimele 13 trimestre. Economia Italiei îşi revine gradual în urma recesiunii dar redresarea este fragilă, PIB-ul urmând să înregistreze o creştere de 0,7% în 2015 şi de 1,2% în 2016, estima recent FMI.

Grecia este de vanzare, iar din acest punct de vedere antreprenorii, muncitorimea si fermierii din tara vor trebui maturati din calea corporatiilor straine.  In cadrul programului de privatizare, Grecia va trebui sa puna la dispozitia unui organism controlat de institutiile europene active insumand 50 de miliarde de euro care vor fi vandute pe rand.  Porturi, aeroporturi, sistemul de energie electrica, proprietati si terenuri vor fi vandute pentru a asigura returnarea datoriilor, dupa cum argumenteaza creditorii europeni.  O logica de bun simt dezvaluie totusi faptul ca o tara care isi vinde activele profitabile, risca mai degraba sa intre in incapacitate de plata, decat sa achite la timp imprumuturile.  Deloc surprinzator, cele mai profitabile afaceri detinute de statul elen sunt scoase la licitatii primele.  Loteria nationala fost deja cumparata, iar aeroporturile regionale din insulele turistice ale Greciei au fost vandute si ele unui operator german.  Portul Pireus cel mai probabil va fi cumparat de o companie chineza. Intre timp, 49 de hectare de plaja din insula Corfu au intrat in administrarea unui fond de investitii din Statele Unite.  Concesiunea se intinde pe 99 de ani, iar suma platita este de-a dreptul ridicola: 23 de milioane de euro.  Conform presei, printre bunurile incluse in lista activelor fondului de privatizare se mai numara 40 de insule nelocuite si un proiect turistic din insula Rodos.

Anihilare totala -- In paralel cu privatizarea, legislatia este supusa unor modificari care lovesc direct in micile afaceri ale elenilor.  Protectia acordata de stat farmaciilor, librariilor si patiseriilor pentru a face fata asaltului corporatiilor va fi stearsa dintr-o singura miscare, iar interesul este vadit prin atentia cu care Uniunea Europeana se concentreaza asupra detaliilor.  Printre acestea se numara: termenul de expirare de pe cutiile de lapte si gramajul covrigilor vanduti in Grecia.  Mai mult, elenii sunt indemnati sa adopte un stil mai liberal decat in Germania, fiind trimisi si duminica la munca, ca parte a experimentului la care sunt supusi.  Pe piata muncii, salariile minime urmeaza sa sufere o taiere, la fel ca si pensiile, iar negocierile colective vor fi interzise pentru a usura concedierea in masa a muncitorilor eleni.  Toate sunt masuri mult mai radicale decat cele intalnite in vreunul din statele creditoare din zona euro.   Pe langa veniturile diminuate se anunta, din septembrie, o crestere rapida a taxelor si impozitelor in tara, cu TVA-ul aproape dublu la anumite servicii si produse.  Nevoia de reforma in anumite sectoare din tara este incontestabila, iar guvernul Syriza a ajuns la putere promitand modificari profunde in sistemele de pensii si impozite din Grecia.  In schimb, cerintele creditorilor europeni nu au nimic de a face cu reformarea statului elen, parand sa asigure un climat de micromanagement radical al pietei libere.  Privatizarile si modificarile legislative impuse prin noul memorandum deschid poarta Greciei pentru marile afaceri corporatiste.  Singura speranta ar fi ca acestea sa aduca un profit constant pentru a permite dezvoltarea lor in continuare, servind si ca model pentru ceea ce ar putea urma in viitorul apropiat in alte parti ale Europei.  In timp ce liderii europeni aplica intr-o alta tara masuri pe care nu ar fi avut curajul sa le propuna acasa, ei nu ezita sa arate vadit grija pe care o au fata de companiile din tarile lor.  Intensitatea cu care se desfasoara programul de restructurare aplicat Greciei nu are nimic de a face cu un ajutor economic dat unei tari in dificultate.   "Este doar o cinica incercare de a crea un paradis corporatist in zona Mediteranei", conchid analistii The Independent.