Taxele şi impozitele nu au fost colectate aşa cum cerea programul stabilit la începutul anului. Cu excepţia impozitului pe profit, se constată nerealizări pe toată linia. Cel mai puţin a adus la buget TVA, cu 1,5 miliarde sub nivelul stabilit.

Iar absorbţia fondurilor europene poate fi numită, fără ezitări, un de­zastru. România ar fi trebuit să atragă 7,86 miliarde euro din fondurile UE, în prima jumătate a anului 2014. Însă, încasările au fost de numai 3,58 miliarde euro. În aceste condiţii, atât veniturile, cât şi cheltuielile bugetului au fost afectate. „Cererile de rambursare aferente proiectelor finanțate cu fonduri UE post-aderare au fost mai mici cu 2,8 miliarde de lei, comparativ cu sumele programate, nerealizarea acestor proiecte antrenând, de asemenea, economii de cheltuieli comparativ cu nivelul programat de circa 4,4 miliarde de lei“, arată Consiliul Fiscal.

Cele două cauze: necolectarea TVA şi lipsa de absorbţie a fondurilor UE au dus la venituri mai mici cu 4,6 miliarde lei.

Contraperformanţa fondurilor UE

Contraperformanţa fondurilor UE se transformă într-un avantaj pentru atingerea deficitului bugetar. „Nerealizarea unui proiect de investiţii atrage economii de cheltuieli mai mari decât pierderea de venituri din sumele rambursate de UE“, explică, într-un raport, Consiliul Fiscal. „Aşadar, impactul asupra deficitului bugetar este în sensul diminuării, întrucât costul obiectivului de investiţii include atât cofinanţarea suportată de stat, cât şi cheltuielile neeligibile pentru ramursarea din partea UE“, continuă documentul citat.

Capitolul de cheltuieli reflectă aceeaşi abordare. Deşi, cu excepţia salariilor, celelalte tipuri de cheltuieli au fost mai mici decât în program, nu există o altă scădere atât de dramatică precum în cazul investiţiilor. Guvernul a tăiat, în primul semestru, 30% din programul de investiţii pentru a  acoperi slaba colectare a impozitelor. Suma destinată investiţiilor a fost 9,6 miliarde lei.

Numărul de firme înregistrate la Registrul Comerţului a fost cu 23,6% mai mic, în primele şase luni din 2014, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Singurele creşteri au fost în domeniul comerţului cu amănuntul de 16% şi în învăţământ de 18%.  Potrivit datelor Registrului Comerţului, domeniile de activitate cu cele mai mari scăderi au fost agricultura, unde s-au înregistart cu 87,7% mai puţine firme şi producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, apă caldă şi aer condiţionat, cu 85%.

Distribuţia apei şi industria extractivă au fost alte activităţi unde s-au înfiinţat cu o treime mai puţine societăţi decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Numărul de înmatriculări a scăzut semnificativ şi în intermedieri financiare, cu 29% şi hoteluri şi restaurante, cu 26%.

UE a anunţat că bănci de stat Rusesti precum Sberbank, VTB Bank, Gazprombank, Vnesheconombank şi Rosselkhozbank se află pe lista băncilor şi a altor instituţii sancţionate ca răspuns la implicarea Rusiei în estul Ucrainei. Investitorilor europeni li se interzice să achiziţioneze acţiuni sau obligaţiuni cu scadenţa de peste 90 de zile emise de aceste bănci după 1 august. Şi Statele Unite au adoptat marţi noi sancţiuni financiare împotriva Rusiei din cauza rolului său în criza din Ucraina, înscriind pe lista lor neagră trei bănci ruse, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Trezoreria americană. SUA interzic astfel cetăţenilor şi companiilor americane să efectueze anumite tranzacţii cu Bank of Moscow, Russian Agricultural Bank şi VTB Bank. Sancţiunile SUA, totuşi, sunt importante pentru o instituţie care nu este pe listă: Sberbank, cea mai mai mare bancă rusească. Cu peste 19.000 de filiale, banca este lider pe segmentul de retail business si corporate banking, fiind de asemenea un important creditor în Europa. Vineri, Sberbank a anunţat că nu are nicio legătură cu evoluţiile geopolitice şi 'regretă faptul' că au fost impuse sancţiuni. Peste o treime din acţiunile băncii sunt deţinute de investitori din Europa şi SUA iar grupul respectă strict legislaţia statelor unde este prezent şi îndeplineşte toate standardele impuse de autorităţile de reglementare din Europa şi SUA. Vineri, acţiunile Sberbank au scăzut cu 1,3%, la 72,70 ruble (2,05 dolari), după ce în ianuarie titlurile se tranzacţionau la nivelul record de 103,3 ruble. Indicele Micex al bursei de la Moscova înregistra vineri un declin de 0,7% la 1369,5 puncte. În iunie, şeful Sberbank, German Gref, a afirmat că nu se aşteaptă la noi sancţiuni împotriva Rusiei iar banca nu va ieşi de pe piaţa din Ucraina şi va menţine relaţii bune cu Executivul de la Kiev. Grupul rus Sberbank deţine toate resursele necesare, experienţa şi expertiza necesare pentru a continua să opereze cu succes în actualul mediu şi pentru a-şi îndeplini toate obligaţiile către clienţii săi din Rusia şi din străinătate, în concordanţă cu reglementările naţionale şi globale, se arată în comunicatul instituţiei. Sancţiunile impuse companiilor ruseşti din sectorul bancar, energetic, militar aveau ca obiectiv penalizarea Rusiei pentru rolul său în conflictul din Ucraina. Statele Unite şi Uniunea Europeană au anunţat măsuri de limitare a accesului la capital pentru Moscova. Analiştii susţin că excluderea principalelor bănci ruse de stat de pe pieţele europene de capital va duce la creşterea costurilor de finanţare, scăderea profiturilor şi a capacităţii lor de creditare. Principalele instituţii de creditare ruseşti, Sberbank şi VTB, au subsidiare puternice în Austria iar VTB are şi o subsidiară în Cipru.La sfârşitul lui 2013 activele combinate ale acestor subsidiare depăşeau 20 miliarde de euro, ele operează în Austria, Cipru, Cehia, Slovacia, Ungaria, Germania şi Franţa.

Luna trecută Oficialii Băncii Centrale Europene au actualizat lista băncilor considerate suficient de importante pentru a fi supervizate din luna noiembrie, adăugând subsidiarele din Austria ale celor mai importanţi creditori din Rusia, Sberbank şi VTB.

Băncile ruseşti nu au obligaţiuni scadente de valoare ridicată în următoarele luni, ceea ce reduce impactul sancţiunilor occidentale. Conform datelor Nomura, instituţiile financiare ruseşti au bonduri scadente în afara Rusiei în următoarele nouă luni în valoare de 39 miliarde de dolari - echivalentul a 8% din rezervele lor de numerar.

Aceste date sugerează că riscurile de refinanţare sunt gestionabile.

Sberbank îşi va concentra expansiunea internaţională din acest an pe Cehia şi Slovacia şi nu intenţionează să intre pe piaţa din România, a declarat în ianuarie directorul general adjunct Sergey Gorkov.

În 2012, grupul rus Sberbank a plătit 505 milioane de euro pentru Volksbanken International AG, divizia din Europa de Est a grupului bancar austriac ÖVAG, exceptând însă subsidiara din România. Tot în 2012, Sberbank a achiziţionat Denizbank, divizia din Turcia a băncii franco-belgiene Dexia, pentru aproximativ 3,6 miliarde de dolari (2,9 miliarde de euro). Sergey Gorkov a precizat că Sberbank intenţionează să deschidă 20 de noi sucursale în Cehia şi, de asemenea, se va extinde în Slovacia. În plus, Sberbank, bancă de stat condusă de fostul ministru rus al Economiei, Gherman Gref, va solicita autorizaţia pentru a intra pe piaţa din Germania iar în paralel va încerca să-şi dubleze investiţiile în Austria, după ce anul trecut a obţinut o licenţă bancară în această ţară.

Sberbank încearcă să se extindă dincolo de statele fostei URSS într-un moment în care unele bănci occidentale îşi vând diviziile din Europa de Est pentru a îndeplini noile norme de capital sau a rambursa ajutoarele de stat de care au beneficiat în timpul crizei financiare.

Obiectivul băncii este obţinerea a cel puţin 5% profit din operaţiunile internaţionale.AGERPRES

Era Vladimir Putin (2000 - prezent) începea, în Rusia, cu o luptă de putere între noul preşedinte şi oligarhi. Lupta a continuat de-a lungul primului mandat al celui care este acum cel mai puternic om din Rusia. Pe urmă, s-a ajuns la un acord nescris: putere pentru oligarhi, în schimbul sprijinului deschis acordat lui Vladimir Putin: „jucăm împreună sau tu nu joci deloc”, aceasta pare să fie regula de aur a lui Putin pentru magnaţii din ţara lui, un avertisment pentru oligarhii incomozi Kremlinului. Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga a condamnat Rusia, în ceea ce a fost descris deja drept un „verdict istoric”, la plata a 50 de miliarde de dolari sub formă de despăgubiri pentru acţionarii defunctului gigant petrolier Yukos. Yukos, una dintre cele mari companii ruseşti la începutul primului mandat al lui Putin, a fost condusă cândva de Mihail Hodorkovski, unul dintre cei mai mari adversari ai Kremlinului, graţiat în decembrie de preşedintele rus după zece ani de închisoare. Curtea de la Haga a stabilit, astfel, că acţiunile statului rus împotriva Yukos au fost „motivate politic” şi abuzive. Chiar dacă decizia le acordă acţionarilor mai puţin de jumătate din cele 114 miliarde cerute drept despăgubire, ea este oricum o lovitură foarte puternică dată unui stat care riscă să intre în recesiune (Reuters) şi care ar putea fi vizat de noi sancţiuni din partea SUA şi UE pe fondul războiului din Ucraina.

Sancţiunile comunităţii internaţionale impuse Rusiei pentru implicarea activă în „acţiunile de destabilizare” care au aruncat Ucraina într-un război sângeros încep să scoată la iveală fisuri în relaţia lui Putin cu oligarhii ruşi, după cum se laudă diverse cancelarii europene. Dincolo de sancţiunile deja impuse şi de ameninţarea cu noi sancţiuni, regimul lui Vladimir Putin a mai primit zilele acestea o lovitură, care atacă însăşi „regula” expusă mai sus. Hotărârea curţii de la Haga, care vine după un proces de mai bine de 9 ani, mai are şi o altă miză, care nu trebuie neglijată. Textul deciziei vine cu detalii foarte puternice despre jocurile politice ale lui Vladimir Putin şi amestecul Kremlinului în mediul de afaceri rusesc. În plus, subliniază Reuters, dacă Rusia va trebui, într-adevăr, să plătească această despăgubire, intrarea în recesiune este o certitudine. O Rusie în recesiune ar putea fi mai puţin îngăduitoare faţă de politicile -costisitoare - ale lui Vladimir Putin în Ucraina de Est, Republica Moldova şi alte state pe care liderul ar vrea să le controleze cu orice preţ.

Deţinătorii străini de obligaţiuni ruseşti şi ucrainene, precum şi cumpărătorii de CDS-uri, sunt, de asemenea, expuşi la deteriorarea calităţii creditului în Rusia şi Ucraina, se mai precizează în raport. Acesta continuă: "Deşi încrederea investitorilor ar fi afectată într-un sens larg, dacă, totuşi, pierderile ar fi limitate la obligaţiuni nesuverane ruseşti emise pe pieţele internaţionale şi cu scadenţa până în anul 2016 (aproximativ 18 miliarde dolari) şi CDS-uri pentru expuneri faţă de împrumuturi ruseşti nesuverane (aproximativ cinci miliarde dolari), impactul asupra pieţelor globale ar fi relativ mic". În cazul în care un eventual faliment ar duce la solicitări de plată a datoriilor înainte de scadenţă, consecinţele negative vor mai semnificative, subliniază FMI.
Probleme pot să apară şi din cauza întreruperii alimentării Europei cu gaze naturale provenind din Rusia, precizează Fondul. Majoritatea statelor din Centrul, Estul şi Sud-Estul Europei depind de Rusia pentru furnizarea de gaze naturale, ponderea gazului rusesc în consumul lor fiind între 40% şi 100%, în timp ce Austria, Finlanda şi Germania sunt, de asemenea, afectate. În privinţa consecinţelor negative pe segmentul metalelor, acestea vor putea fi observate imediat, ca urmare a creşterii preţurilor, arată FMI. Rusia asigură 40% din producţia anuală de paladiu, 12-14% din cea de nichel, 13% din cea de platină şi 8% din cea de aluminiu, potrivit Fondului, care aminteşte că, de când Rusia a anexat Crimeea, preţurile paladiului şi al nichelului au crescut cu 10%. În schimb, preţul petrolului pare să nu fie afectat puternic de sancţiunile impuse Rusiei, arată FMI, precizând că acesta a fost relativ stabil, deşi Federaţia Rusă asigură peste 10% din producţia globală. "Cu toate acestea, cotaţia petrolului brut ar putea să se aprecieze brusc, în contextul creşterii tensiunilor geopolitice, acest lucru depinzând de condiţiile de piaţă, precum mărimea stocurilor petroliere", se afirmă în documentul Fondului. Alte urmări negative ale conflictului dintre Rusia şi Ucraina se pot manifesta pe canalul comerţului internaţional, al investiţiilor străine directe (ISD) şi al remiterilor, potrivit sursei citate.(sursa hotnews)

Banca Mondială (BM) va sprijini Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru optimizarea arhitecturii organizaţionale (în linie cu mecanismele potrivite pentru o autoritate de supraveghere financiară multi-sectorială integrată) şi îmbunătăţirea cadrului de reglementare (simultan cu întărirea mecanismului de supraveghere din ASF), costul programului depăşind 170.000 dolari, potrivit memorandumului semnat astăzi între cele două instituţii. Costul programului comun ASF - Banca Mondială este de 173.040 dolari, dintre care aproximativ un sfert reprezintă contribuţia Autorităţii de Supraveghere Financiară, diferenţa fiind o finanţare nerambursabilă acordată de BM. Proiectul de evaluare şi analiză se derulează până la 28 august, iar rezultatele complete şi recomandările experţilor Băncii Mondiale vor fi disponibile şi se vor putea implementa după 1 septembrie, se arată într-un comunicat transmis redacţiei. Astfel, o echipă de experţi ai BM va evalua şi va oferi recomandări ASF pe mai multe paliere legate de structura organizaţională şi pentru optimizarea proceselor interne. Un prim obiectiv este întărirea capacităţii instituţionale integrate şi întărirea funcţiei de supraveghere în cele trei sectoare: asigurări, piaţă de capital şi pensii private. De asemenea, experţii vor analiza funcţiile de suport şi arhitectura multi-departamentală şi vor face recomandări pentru eficientizare din punct de vedere al costurilor şi resurselor alocate. Analiza va urmări şi evaluarea infrastructurii de tehnologie a informaţiei şi va examina modalităţile prin care anumite procese pot fi automatizate. Nu în ultimul rând, analiza va identifica zonele de pregătire comună pentru cele trei pieţe supravegheate de ASF şi va propune abordări de supraveghere integrată şi recomandări pentru cadrul de reglementare, astfel încât ASF să poată asigura sustenabil atât dezvoltarea pieţelor, cât şi menţinerea stabilităţii financiare. Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF, a declarat: "Acest memorandum face parte din viziunea de dezvoltare a Autorităţii de Supraveghere Financiară, ca autoritate integrată. Vrem să creştem capacitatea de supraveghere eficientă şi vrem să beneficiem de cele mai bune strategii pe care experţii Băncii Mondiale le pot oferi. La final, vor câştiga atât consumatorii de servicii financiare non-bancare, cât şi entităţile supravegheate. Eficienţă înseamnă costuri mai mici pentru toţi pe termen lung şi rezultate mai bune atât în ceea ce priveşte dezvoltarea pieţei, cât şi stabilitatea financiară". La rândul său, Elisabetta Capannelli, Directorul de ţară pentru România al Băncii Mondiale, a afirmat: "Banca Mondială a semnat astăzi un acord pentru o analiză-diagnostic la nivel înalt pe probleme de reglementare, de supraveghere şi de organizare, astfel încât Autoritatea de Supraveghere Financiară să aibă cea mai bună structură şi cele mai eficiente procese instituţionale. Noi credem că eforturile de reformă ale ASF vor da tonul pentru modernizarea celor trei pieţe pe care Autoritatea are atât un rol de dezvoltare, cât şi unul de supraveghere. Autoritatea de Supraveghere Financiară a fost înfiinţată în urma comasării celor trei instituţii autonome cu atribuţii şi prerogative în piaţa de capital, asigurări şi pensii private. O abordare instituţională integrată şi eficientă va fi utilă pentru toţi participanţii de pe piaţă, asigurând stabilitatea şi dezvoltarea acestor sectoare".