Schimbarea de atitudine este evidenta. De la "Trebuie sa adoptam euro, ne-am asumat acest fapt si e o chestiune de timp!"pana la noua pozitie a Guvernatorului potrivit careia costurile euro sunt mai vizibile decat avantajele, drumul pare evident. Isarescu continua sa creada in aderarea Romaniei la zona euro, dar nuanteaza. "Trebuie sa reflectam mai atent", a marturisit el intr-un cadru informal. "Amanarea momentului trecerii la moneda unica pare justificata", a reamintit miercuri Isarescu.

Seful bancii centrale spune ca proiectul uniunii monetare va rezista si ca acesta va fi intarit tocmai de provocarile prin care trece. El l-a citat pe unul dintre artizanii proiectului continental, francezul Jean Monnet, care spunea ca Europa unita va rezulta din crize si crizele ne vor arata cum trebuie sa arate Europa. Diversitatea de limbi si cultura a tarilor din UE nu este o pacoste, ci, dimpotriva, constituie marea bogatie a proiectului, chiar daca presupune si provocari mai ales pentru consolidarea unei economii unice. Uniunea monetara este parte a acestui proiect si va rezista deopotriva. "Nu pot sa cred ca Europa poate sa coexiste fara moneda unica", a afirmat Isarescu.

Acesta isi aminteste ca in anii '70-'80 se spunea ca proiectul blocului economic socialist, Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), era considerat a fi coerent, planificat si stabil, dar a disparut dintr-o data. Prin contrast, despre Uniunea Europeana se spune de mult timp ca este in criza, dar din criza in criza a ajuns la 28 de tari. "Este o criza a cresterii", a conchis guvernatorul BNR.

Cea mai mare vulnerabilitate la nivel european a fost creată de aproape toate guvernele UE care nu au ştiut să gestioneze criza economică, favorizând ascensiunea forţelor extremiste, a declarat, luni, directorul SIE, Teodor Meleşcanu.   "La nivelul UE, cea mai mare vulnerabilitate pe care o avem din punctul de vedere al securităţii este dată de faptul că toate guvernele, cu mici excepţii, poate Germania, nu au fost capabile să gestioneze criza economică şi financiară. Şi cetăţenii de rând au început să aibă o neîncredere foarte mare în forţele politice tradiţionale şi chiar în oamenii politici consacraţi, văzând că aceştia nu au capacitatea să vină cu formule, cu măsuri, care să permită, într-adevăr, depăşirea crizei", a precizat Meleşcanu, la dezbaterea "Renaşterea transatlantică - România între partener fidel şi jucător ambiţios", organizată de Institutul Aspen România.  Meleşcanu a explicat că această incapacitate reprezintă o vulnerabilitate deoarece a apărut "o mişcare de contestare a sistemului politic tradiţional, a forţelor politice deja consacrate, chiar a unor oameni politici şi asistăm la o creştere uneori spectaculoasă a unor formaţiuni politice, a unor lideri de extremă dreapta, de extremă stânga, a căror caracteristică unică" ar consta în căutarea de soluţii la problemele crizei "prin întoarcerea în trecut". Aceste forţe pledează pentru închiderea frontierelor, controale la vamă, restricţii la beneficiile sociale, dar "închiderea economiei este, de fapt, groparul ideii de UE", a avertizat directorul SIE.  În opinia sa, primul pericol de depăşit la nivelul UE este acela al ascensiunii forţelor extremiste, inclusiv în Parlamentul European, fapt care "va schimba şi va afecta foarte mult regulile jocului".  Combinaţia ameninţărilor de tip clasic cu cele cibernetice, globalizarea informaţiei şi creşterea rolului reţelelor de socializare, care forţează liderii politici la reacţii rapide sunt alte provocări la adresa securităţii, potrivit lui Teodor Meleşcanu. (mediafax)

Statele membre ale UE s-au angajat luni, Bruxelles, sa ia masuri efective pentru integrarea sociala a romilor, prin acces la munca, la educatie, locuinte si sistemul de sanatate, scrie AFP.

Ministrii muncii si afacerilor sociale au aprobat in unanimitate o recomandare care ii angajeaza juridic, a anuntat presedintia lituaniana a UE.

"Pentru prima oara, statele s-au angajat juridic si au doi ani pentru a pune in practica aceste masuri", a subliniat Comisia Europeana.

Fiecare stat va trebui sa aloce cel putin 20% din resursele care ii sunt alocate in cadrul Fondului Social European (FSE) pentru actiuni in favoarea integrarii romilor. FSE este dotat cu 75 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Recomandarea impune reguli pentru lupta impotriva discriminarii si stabileste ca "evacuarile fortate trebuie efectuate in deplina conformitate cu legislatia europeana si alte obligatii internationale in materie de respect a drepturilor omului".

O prima evaluare a aplicarii masurilor va fi efectuata in aprilie 2014, iar statele "vor trebui sa explice de ce nu au pus in practica masurile promise".

În timp ce autoritățile propun fel de fel de variante referitoare la creșterea sau amânarea majorării accizelor la benzină și motorină, companiile petroliere au majorat prețurile carburanților comercializați în stațiile proprii cu până la 11 bani/litru.  Conform datelor centralizate de capital.ro, cele mai mari companii petroliere de pe piața românească au scumpit și benzina, și motorina.
Premierul Victor Ponta a avut la finele săptămânii trecute o întâlnire cu reprezentanții companiilor petroliere pentru a analiza impactul majorării prețurilor ca urmare a creșterii accizei cu 7 eurocenți/litru de carburant. Surse apropiate discuțiilor au precizat că petroliștilor li s-a propus să suporte ei creșterea accizei așa încât consumatorii să nu fie afectați. În schimb, li s-a promis amânarea cotei de biocarburanți. Inițial, autoritățile au declarat că datorită evoluției cotației internaționale a țițeiului creșterea accizei va avea impact zero asupra prețurilor finale, însă datele de pe piețe internaționale îi contrazic pe guvernanți.
Între timp, companiile petroliere OMV Petrom, Rompetrol și Lukoil au majorat deja prețurile carburanților.
Zilele trecute, OMV Petrom – cea mai mare companie după numărul de stații din România – a scumpit benzina și motorina cu 3 bani pe litru.
La stația de pe bd. Constantin Brâncoveanu din București, prețurile au crescut cu 3 bani în cazul benzinei și cu 4 bani la motorină. Astfel, un litru de benzină standard 95 costă 5,61 de lei, iar sortimentul Extra 99 a ajuns la 6,03 lei/litru. La motorină, prețul a crescut de la 5,91 la 5,95 de lei. Compania practică prețuri diferite de la stație la stație, astfel că la unele benzinării, carburanții costă mai mult. Stația de pe bd Constantin Brâncoveanu are printre cele mai mici prețuri din București. La stația de pe Calea Dorobanți, benzina standard 95 este comercializată de OMV Petrom cu 5,67 de lei, în creștere ce trei bani față de prețul de la începutul lunii decembrie.
La aceeași stație, benzina Extra 99 costă 6,09 lei/litru, iar motorina standard are un preț de 6,03 de lei/litru, cu patru bani mai mult decât la începutul lunii decembrie.

Raportul de activitate al BKA relevă că există mai puţină corupţie în instituţiile statului german decât în mediul privat. Un singur procent din cazurile descoperite au de-a face cu lumea politică. Sancţiunile s-ar putea să şi determine o astfel de reţinere: funcţionarii publici corupţi îşi pierd pensia.

Cele mai recente calcule relevă că, în 2012, cazurile de corupţie au provocat, în Germania, pagube de 276 de milioane de euro. Majoritatea situaţiilor implică, însă, "atenţii" mici: "Mi-e neclar de ce îşi riscă înalţi funcţionari carierele pentru un laptop nou sau ceva mai puţin de o mie de euro", se miră Franz-Josef Meuter. În schimb, în sectorul privat se poate ajunge la şpăgi de un milion de euro transferaţi prin diverse construcţii de firme fantomă. Cele mai vizate branşe sunt industriile construcţiilor şi farmaceutică.

Printre cele mai celebre cazuri de corupţie din Germania se numără vânzarea de acţiuni Daimler Benz AG (o afacere de miliarde) de către concernul Flick - cu donaţii mai mult sau mai puţin transparente către mai multe partide şi politicieni pentru obţinerea de derogări fiscale. Iar producători de stimulatoare cardiace au mituit medici care să prescrie anumite produse. Volkswagen a organizat excursii şi petreceri cu prostituate. Siemens şi Daimler au câştigat contracte în lumea largă donând cui trebuie bani nedeclaraţi (când s-a aflat, ambele concerne au trebuit să plătească, în urma unor sentinţe judecătoreşti, amenzi de până la 800 de milioane de dolari). Majoritatea actorilor globali din economia germană au, între timp, propriile divizii anti-corupţie sau fac apel la detectivi externi specializaţi în controlul afacerilor. Cu toate acestea, anchetatorii BKA susţin că nu pot da de urma a nu mai puţin de 95% din cazurile de corupţie.

Conform Transparency International, Germania se situează, la nivel global, pe locul 12 din 177 de state - iar la nivelul Europei, undeva spre mijlocul plutonului.

Ministrii justitiei din statele membre, reuniti in Consiliul Uniunii Europene, au convenit o abordare generala asupra proiectului de regulament initiat de Comisia Europeana inca de acum doi ani si jumatete privind o ordonanta asiguratorie europeana de indisponibilizare a conturilor bancare, care sa faciliteze recuperarea creantelor transfrontaliere, a informat vineri Consiliul UE. Mecanismul de recuperare a creantelor atat pentru cetateni, cat si pentru intreprinderi, in forma agreata de principiu de Consiliul UE difera de propunerea initiala a Comisiei Europene, in anite privinte, a mentionat la randul sau CE, intr-un comuncat remis de Reprezentanta sa din Romania.

Proiectul isi propune sa faciliteze cererile transfrontaliere de recuperare si ofera creditorilor o mai mare siguranta cu privire la recuperarea creantelor lor, sporind astfel increderea in tranzactiile comerciale efectuate in cadrul pietei unice a UE.

Compromisul la care s-a ajuns in cadrul Consiliului "Justitie" confirma elemente-cheie ale propunerii, cum ar fi asigurarea unui "efect de surpriza" prin emiterea ordonantelor fara stirea debitorului si o definitie larga a cazurilor transfrontaliere.

Textul Consiliului difera de propunerea initiala din urmatoarele puncte de vedere:

• domeniul de aplicare: contrar propunerii Comisiei, in textul Consiliului, normele nu se aplica instrumentelor financiare (cum ar fi actiunile sau obligatiunile), testamentelor sau succesiunilor si regimului matrimonial. Aceasta inseamna ca creditorii nu vor fi in masura sa utilizeze o ordonanta asiguratorie europeana de indisponibilizare a conturilor bancare pentru a pastra instrumente financiare in conturi bancare si nici in cazul litigiilor legate de testamente si succesiuni sau de regimul matrimonial;
• disponibilitate si conditii: conform textului Consiliului, normele se vor aplica numai creditorilor domiciliati intr-un stat membru caruia ii revin obligatii in temeiul normelor respective. In plus, ca regula generala, creditorul va fi tras la raspundere pentru utilizarile nejustificate ale ordonantei asiguratorii;
• accesul la informatii privind contul: creditorul va putea utiliza mecanismul stabilit de noile norme numai atunci cand exista o hotarare executorie impotriva debitorului.

Viitoarea ordonanta europeana va permite creditorilor sa blocheze fondurile in conturi bancare in aceleasi conditii in toate statele membre ale UE. Un element important este acela ca nu se vor efectua modificari ale sistemelor nationale de indisponibilizare a fondurilor.

Comisia adauga doar o procedura europeana pe care creditorii pot opta sa o utilizeze pentru recuperarea creantelor transfrontaliere din alte tari membre ale UE, precizeaza executivul european.

Ordonanta asiguratorie europeana de indisponibilizare a conturilor bancare se va afla la dispozitia creditorului ca o alternativa la instrumentele existente in temeiul legislatiei nationale.

Aceasta va avea un caracter protector, ceea ce inseamna ca se va limita la blocarea contului debitorului, dar nu va permite efectuarea platilor catre creditor. Instrumentul va fi aplicabil doar in cazurile transfrontaliere, sustine CE.

Instrumentul prevede norme comune referitoare la competenta, conditiile si procedura de emitere a unei ordonante, un ordin de divulgare privind conturile bancare, modalitatile de executare a ordonantei asiguratorii de catre instantele si autoritatile nationale, precum si caile de atac pentru debitor si alte elemente de aparare a persoanei chemate in judecata.

Pentru a deveni act cu putere de lege, propunerea Comisiei trebuie adoptata de Parlamentul European, precum si Consiliul UE.

In 30 mai 2013, Comisia pentru afaceri juridice din cadrul Parlamentului European a votat in favoarea propunerii Comisiei Europene.

In urma progreselor realizate vineri in cadrul Consiliului, cele doua camere pot intra acum in discutii "trilaterale" cu Comisia pentru a ajunge la un acord final.

Intreprinderile europene pierd aproximativ 2,6% din cifra lor anuala de afaceri din cauza creantelor incerte, releva cifrele facute publice de Comisia Europeana. Majoritatea acestor intreprinderi sunt IMM-uri.

In fiecare an, se renunta inutil la creante in valoare de pana la 600 de milioane de euro din cauza ca este prea descurajator pentru intreprinderi sa fie implicate in litigii judecate in strainatate, care pot fi costisitoare si generatoare de confuzii, isi mai motoveaza CE propunerea.

În orice formă de publicitate, în toate informările şi/sau documentele precontractuale, în contractele şi corespondenţa referitoare la depozite, băncile sunt obligate să menţioneze denumirea schemei de garantare a depozitelor oficial recunoscute la care participă, potrivit unui proiect de modificare a ordonanţei de urgenţă 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. Prevederea vine după scandalul iscat în primăvara acestui an după ce sucursala locală a Bank of Cyprus şi-a suspendat brusc operaţiunile, iar majoritatea deponenţilor au fost în situaţia de a constata cu surprindere că banii lor nu sunt acoperiţi de Fondul de Garantare a Depozitelor din România în limita plafonului legal de 100.000 de euro, ci de schema similară din Cipru.

La momentul respectiv oficialii Băncii Naţionale au insistat asupra faptului că orice bancă, indiferent de statutul juridic de filială sau sucursală, trebuie să men­ţioneze în contractele de depozit schema de garantare la care contribuie, însă situaţia de la Bank of Cyprus a arătat că mesajul nu ajunge întotdeauna la clienţi. În condiţiile în care Bank of Cyprus operează în România în regim de sucursală, dacă BNR nu ar fi găsit soluţia transferării depozitelor la Marfin Bank, iar planul de redresare a băncii-mamă din Cipru ar fi eşuat, clienţii ar fi ajuns în situaţia de a aştepta să fie despăgubiţi de schema de garantare a depozitelor din insulă. De asemenea, deponenţii de la sucursala locală au fost în pericol ca banii lor să fie supuşi taxei speciale aplicate pe depozite pentru salvarea băncii.  Conform proiectului de modificare a principalului act normativ de reglementare a pieţei bancare, sucursalele de bănci străine vor fi obligate să menţioneze inclusiv în materialele publicitare numele schemei de garantare la care contribuie şi care în caz de necesitate ar urma să-i despăgubească pe deponenţi. În România operează în prezent nouă sucursale de bănci străine, dintre care cea mai importantă poziţie pe piaţa de retail este deţinută de ING Bank din Olanda. Aşadar depozitele de la ING Bank România sunt garantate de schema olandeză, banca informând clienţii în acest sens. De asemenea, Banca Italo-Romena, sucursală a grupului Veneto, atrage depozite de retail. Până anul acesta alte două sucursale aveau portofolii semnificative de depozite constituite de persoane fizice – Citibank şi RBS, banii intrând sub acoperirea schemelor de garantare din Irlanda, respectiv din Marea Britanie. Din raţiuni strategice portofoliile au fost însă vândute către Raiffeisen, respectiv UniCredit, ambele fiind bănci care contribuie la Fondul de Garantare din România.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.12.2013