Banca Vaticanului are 300 de milioane de euro aflaţi în depozitele a peste o mie de clienţi care, în conformitate cu statutul lor, nu au dreptul să deţină conturi la această bancă şi care îşi ascund aici banii negri, dezvăluie revista germană Der Spiegel. Publicaţia, care citează surse interne ale Băncii, asigură că aceste informaţii au ieşit la iveală după o revizuire internă realizată de noua echipă de conducere a băncii, numită de fostul papa Benedict al XVI-lea în februarie anul acesta pentru a pune capăt seriei de scandaluri din cadrul Institutului pentru Operele Religioase (IOR).
Conducerea se teme că mai multe persoane private care au beneficiat de o relaţie privilegiată cu Sfântul Scaun au înfiinţat depozite de bani sau au deschis aici conturi. Modul de funcţionare al IOR, care nu îşi identifică clienţii cu precizie, ar putea fi folosit ca paravan pentru a disimula operaţiuni ilegale.
Noul preşedinte al Băncii, germanul Ernst von Freyberg, vrea să pună capăt acestei tradiţii şi le-a comunicat respectivilor clienţi să-şi închidă conturile, mai scrie revista Der Spiegel, preluată de Agerpres.
Potrivit statutului băncii, doar clerul, organizaţiile catolice şi instituţiile de binefacere pot deţine conturi la IOR.

În România există un patrulater aurifer, rezervele care pot fi exploatate ridicându-se la circa 700 de tone, a declarat, luni, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului care analizează exploatarea minieră de la Roşia Montană.

'În România există un patrulater care se află în Munţii Metaliferi, în nord-estul Devei. Estimările noastre arată că rezervele directe, care pot fi exploatate, sunt la circa 700 de tone, ca ordin de mărime. Sunt evaluări de 714 tone, altele de 722 de tone. În Roşia Montană sunt aproximativ 300 de tone, Rovina aproximativ 200 de tone, Certej aproximativ 120 de tone şi Carpathian Gold aproximativ 80 de tone. Este o cantitate foarte mare', a spus Vosganian.
Potrivit acestuia, exploatarea acestui aur ar putea să dubleze producţia Europei.
'Valoarea lor, dacă avem în vedere nivelul actual de bursă al aurului de circa 1.300 dolari pe uncie, ar fi de circa 31 - 32 de miliarde de dolari', a precizat ministrul Economiei - Sursa: Agerpres

Romanii si bulgarii au o contributie puternica la cresterea economica a Germaniei, iar ridicarea restrictiilor de la 1 ianuarie 2014 nu reprezinta un pericol, a declarat Laszlo Andor, comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, intr-un interviu acordat publicatiei germane Der Spiegel, transmite Mediafax.

Ridicarea restrictiilor pe piata muncii pentru romani si bulgari la 1 ianuarie 2014 nu reprezinta "niciun pericol" pentru Germania, a precizat Laszlo Andor. "Dimpotriva, economia Germaniei este in crestere, exista multe locuri de munca neocupate si aici vin in special tinerii. De aceea vad numai avantaje pentru ambele parti", a declarat oficialul european.

Marea majoritate a romanilor si bulgarilor aflati in Germania "muncesc, au o contributie importanta la cresterea (economica) a Germaniei, platesc taxe si bani catre sistemul de asigurari sociale", a precizat Andor. "Iar sumele platite (romanilor si bulgarilor - n.red.) de la asigurarile sociale sunt mult mai mici in comparatie" cu contributiile lor, a mai spus comisarul pentru ocuparea fortei de munca.

Totodata, Laszlo Andor a respins afirmatiile ministrului german de interne, Hans-Peter Friedrich, potrivit caruia "cine vine in Germania pentru a incasa ajutoare sociale trebuie trimis inapoi".

"Nu este treaba ministrului de Interne sa fie preocupat de astfel de probleme. De ele se ocupa ministrul Muncii. Si daca romanii si bulgarii nu gasesc un loc de munca in Germania si apeleaza la ajutoarele sociale, ei au dreptul sa stea doar trei luni. Este o regula europeana, nu trebuie sa existe avertismente in acest sens", a subliniat Andor.

Referitor la temerile unor primari germani privind pericolul unor probleme sociale din cauza noilor veniti si a lipsei de fonduri, comisarul pentru ocuparea fortei de munca a facut apel la solidaritate.

"Fac apel la solidaritate in Germania. Orasele, aflate sub presiune, trebuie sa fie sprijinite (...) Si Bruxelles poate ajuta. Avem multe fonduri structurale", a punctat oficialul european.

Intrebat cati romani si bulgari ar putea veni in Germania anul viitor, comisarul Andor a estimat ca numarul lor s-ar ridica la aproximativ 72.000, cu 1.000 mai mult decat in 2012.

Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franta, Malta si Marea Britanie impun inca restrictii pe piata muncii pentru romani si bulgari. In decembrie 2012, Comisia Europeana si-a dat acordul ca Spania sa reintroduca restrictiile pentru muncitorii romani, din cauza crizei economice si financiare. Restrictiile vor fi ridicate in toate statele membre UE de la 1 ianuarie 2014.

Mesajul pe care Comisia Europeană (CE) l-a transmis băncilor greceşti, să nu transfere fonduri către subsidiarele din regiune, ci să îşi limiteze operaţiunile din Europa de Sud-Est, nu spune ca acestea să părăsească regiunea, ne-a declarat recent Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR). Domnia sa ne-a explicat: "Băncile cu capital majoritar grecesc care sunt prezente în România (n.r. inclusiv NBG, prin Banca Românească) sunt bănci româneşti, cu clienţi români, supravegheate de BNR şi cu depozite de maximum 100.000 euro garantate de FGDB. Din acest motiv, absenţa unor fonduri viitoare care să vină din partea băncilor- mamă nu le afec¬tează activitatea, având în vedere că sunt bine capitalizate".
"Prelungirea prezenţei instituţiilor de credit elene în regiune este ca un parazit care opreşte o posibilă ascensiune a sistemului bancar", ne-a spus recent analistul Lucian Isar, continuând: "Pentru economie, cel mai bine ar fi ca cine nu mai poate să stea să iasă din sistem".
La ce ar renunţa NBG în România?
Conform presei greceşti, NBG şi-ar păstra, în Turcia, 60% din Finansbank, restul de 40% având să fie vândut unor investitori, în două etape, până la finele anului 2017. Decizia NBG de a rămâne cu cele 60 de procente din Finansbank se datorează faptului că, prin această instituţie de credit, sunt operate 72% din activităţile NBG din afara Greciei, informează media elenă.
La nivel autohton, National Bank of Greece deţine controlul asupra Băncii Româneşti (99,28% din capitalul social), NBG Securities România (100%), NBG Factoring IFN (99,29%), NBG Leasing IFN (100%) şi Garanta Asigurări SA (94,96%).
     Banca Românească deţinea, la sfârşitul anului trecut, active de 6,9 miliarde lei (1,9% din total active bancare), ceea ce o plasa pe poziţia a unsprezecea în rândul instituţiilor de credit din ţara noastră. Banca a înregistrat o pierdere de 214 milioane lei (48 milioane euro), în 2012.
     Potrivit datelor Ministerului de Finanţe Publice (MFP), NBG Securities România a încheiat anul trecut cu o pierdere de circa 2,45 milioane lei, în timp ce NBG Leasing IFN şi Garanta Asigurări SA au avut profit, de 179.353 lei şi, respectiv, de circa 2,1 milioane lei. NBG Factoring IFN a încheiat anul fiscal 2011 cu o pierdere de aproximativ 1,21 lei.
NBG şi Piraeus înfiinţează divizii speciale, cărora să le transfere creditele neperformante
National Bank of Greece şi Piraeus Bank, cele mai mari bănci din Grecia, plănuiesc să îşi transfere creditele neperformante unor bănci special create ca să administreze aceste împrumuturi, în vederea refacerii încrederii clienţilor, au anunţat directorii celor două instituţii de credit, citaţi de Reuters.
Directorul executiv adjunct al NBG, Petros Christodoulou, a spus că este în discuţii cu investitori privaţi pentru ca aceştia să preia un pachet minoritar de acţiuni la unele împrumuturi acordate întreprinderilor mici şi mijlocii.
Christodoulou a spus că NBG vrea să înfiinţeze o bancă pentru creditele neperformante, în următoarele două luni, şi că intenţioneză să angajeze o serie de consultanţi pentru acest proiect.

Pe site-ul FMI a fost publicată scrisoarea de intenție, în limba engleză, în care se arată că: „Vom aproba de asemenea legislaţia de restructurare a sistemului de asigurări sociale prin care se lărgeşte baza prin reducerea diferenţelor ce există în baza de pensii pentru diferitele activităţi derulate (activitate de natură salarială, activități de tipul PFA, drepturi de autor, etc). Înainte de a aduce orice fel de modificări sistemului fiscal ne vom consulta cu echipele FMI şi CE”.   Documentul vine în contradicție cu afirmațiile pe care premierul Ponta le făcea la 14 august, când a negat intenția de a supra-impozita veniturile din drepturi de autor și persoanele fizice autorizate (PFA). „L-am sunat pe ministrul Voinea, mi-a confirmat că nu există acel pasaj”, a declarat Ponta, într-o emisiune a postului B1.    La insistențele moderatoarei, primul-ministru a continuat să nege intenția de a impune pe drepturile de autor aceeași contribuție la sistemul de pensii ca și în cazul salariaților.   Supra-impozitarea drepturilor de autor și a PFA-urilor îi va afecta pe cei care practică meserii liberale, precum actori, jurnaliști și economiști....Scrisoarea de intenție pe care guvernul Ponta a trimis-o către FMI prevede că persoanele plătite pe drepturi de autor, precum și persoanele fizice autorizate, vor plăti contribuții pentru pensii la același nivel cu salariații. Până acum, Ponta a negat vehement o astfel de intenție.

"Pentru blocajul din SUA plăteşte întreaga lume" titrează Die Welt, arătând că şi pentru economia germană, mai precis pentru export, situaţia creată la Washingtona ar putea avea consecinţe nefaste. "Ceea ce era de fapt de neimaginat s-a produs", constată corespondenta din New York a cotidianului berlinez şi conchide: "Rămâne speranţa ca responsabilii politici de la Washington să-şi redobândească raţiunea, care le-a cam lipsit în ultimele zile. Economia mondială le va fi recunoscătoare".

"Verzii transmit semnale de apropiere Uniunii (CDU/CSU)," notează Die Welt, în contextul eforturilor partidelor conservatoare de a găsi un partener de coaliţie potrivit pentru formarea viitorului guvern de la Berlin. "Aceasta pe fundalul poziţiilor tot mai ridige în care se găsesc CDU/CSU şi SPD", partenerii care ar putea forma marea coaliţie conservator-social-democrată. Ziarul mai aminteşte că din perspectiva ecologiştilor, principala condiţie pentru o eventuală cooperare la guvernare ar fi o politică ambiţioasă vizând protecţia mediului", după cum a anunţat Katrin Göring-Eckardt, una din figurile proeminente ale Verzilor.

"Partidele conservatoare împreună cu social-democraţii, pe de o parte, iar pe de alta împreună cu Verzii, vor şti care e limita de acceptanţă atât pentru ele cât şi pentru electorat. Rezultatul nu va fi desigur pe placul tuturor, dar va fi unul democratic. Poate va reflecta chiar opţiunile electoratului. Într-un fel e deja de câţiva ani limpede că acesta îşi doreşte marea coaliţie. Şi cu toţii ştiu prea bine că aşa ceva nu e posibil fără compromis" - notează în articolul său de fond Die Welt.

"Criza italiană nelinişteşte pieţele" titrează astăzi pe prima sa pagină cotidianul elveţian de limbă germană Neue Zürcher Zeitung.

În comentariul său la aceeaşi temă, Süddeutsche Zeitung atrage atenţia că cifrele date publicităţii marţi la Roma sunt "dezastruoase", cifre care relevă că în Italia "patru din şase tineri sunt şomeri. Şomajul general a atins cote record... Criza economică şi politică ar putea avea consecinţe grave pentru întreaga zonă euro. Într-o astfel de situaţie Italia şi UE ar avea nevoie de un guvern puternic la Roma".

Referitor la cel care a declanşat această criză guvernamentală, cotidianul münchenez scrie: "Berlusconi nu se gândeşte nici la Europa, nici la Italia şi nici la propria tabără politică, ci numai la el. În loc să-şi ispăşească pedeapsa de arest la domiciliu, pentru fraudă fiscală, Berlsuconi preferă să provoace haos".