Spre deosebire de dolar, euro nu este o monedă care inspiră încredere în mod deosebit acelora care nu sunt obligați să o folosească. Aceasta ține de aspectul „incomplet” al monedei unice care nu se poate baza decât pe o politică unitară.  Este firesc ca populațiile din țările europene să fie reticente să iasă din zona monedei unice. La apogeul crizei din 2015, grecii (al căror guvern, s-a descoperit atunci, nu o doreau și nu o pregătiseră) au fost amenințați că vor fi excluși din Zona Euro, după ce pierduseră o mare parte din venituri, din slujbe și din prosperitate. Concret, vreme de mai multe zile, ei nu au mai putut să-și retragă liber banii din bancomate să au aibă acces la conturile lor. Această situația s-a mai produs și în Cipru în 2013, și în Argentina în 2001.  Chiar dacă încerci să liniștești populația explicând că revenirea la o monedă națională nu este decât o chestiune tehnică, a schimba moneda este înseamnă a asuma riscuri care se fac simțite mai rapid decât beneficiile. Față de acest sentiment, discursurile liniștitoare ale economiștilor sunt, din păcate, neputincioase.  Ne putem chiar imagina că UE poate dispărea, însă euro să reziste. S-a mai văzut asta în istorie: monedele pot supraviețui secole după dispariția imperiilor care le-au emis.  De asemenea, există astăzi țări mici care nu au monedă națională și care folosesc o deviză străină, cum ar fi Ecuadorul, a cărui monedă națională este dolarul american, sau Muntenegru, ca folosește euro.   Se poate deci imagina că, deși euro nu este o monedă care să inspire încredere, ea poate continua să fie utilizată în mod tranzitoriu într-un stat care a ieșit juridic din UE.

Francois Hollande declară că "noul elan european presupune o alegere clară privind forma sa de organizare".   "Europa celor 27 nu mai poate fi Europa uniformă a celor 27. Timp de mulţi ani, această idee a unei Europe diferenţiate, cu viteze diferite, cu ritmuri distincte de a progresa a generat multă rezistenţă. Însă astăzi, aceasta este o idee care se impune. În caz contrar, Europa este cea care va exploda", continuă el.   Întrebat dacă nu există vreo alternativă la această Europă cu mai multe viteze, Francois Hollande a răspuns: "Nu. Fie facem lucrurile în mod diferit, fie nu le vom mai face împreună".

"În viitor va exista un pact comun, o piaţă internă cu o monedă unică pentru unii. Însă pe această bază va fi posibil, pentru statele membre care vor, să meargă mai departe în ceea ce priveşte domeniul apărării, al armonizării fiscale sau sociale, mai departe în ceea ce priveşte cercetarea, cultura, tineretul", a declarat Hollande.

Comisia Europeană a adoptat, recent, un plan de reformare a Uniunii Europene, preşedintele Jean-Claude Juncker prezentând cinci posibile direcţii ale Blocului comunitar, axate pe o cooperare a ţărilor în grade diferite, eventual prin concentrarea pe piaţa unică, pe apărare şi securitate.

Banca Europeană de Investiţii (BEI) este anchetată pentru adminis¬trare defectuoasă, după ce, la finele lunii februarie, Avocatul Poporului din Europa (Ombudsman) a trimis o scrisoare oficială de deschidere a acestui caz. Ancheta vine după ce ONG-urile ClientEarth, CEE Bankwatch Network şi Counter Balance au adus în atenţie lipsa de transparenţă din cadrul băncii, respectiv încercările instituţiei de a bloca un control.  Plângerea ONG-urilor, depusă în septembrie 2016, a fost acceptată de către Ombudsman, care a anunţat că va investiga cazul şi i-a cerut BEI să dea explicaţii cu privire la politica sa de transparenţă. ClientEarth, CEE Bankwatch Network şi Counter Balance s-au plâns din cauză că BEI - care inves¬teşte circa 80 de miliarde de euro anual în proiecte - a blocat o contes¬taţie la noua sa politică de transparenţă, lansată de cele trei ONG-uri.  Politica de transparenţă a BEI ţine confidenţiale toate informaţiile cu privire la investigaţii - inclusiv cele de corupţie şi fraudă. De asemenea, politica sa creează excepţii "ilegale" cu privire la dreptul cetăţenilor de a controla banca.  Anais Berthier, avocat al ClientEarth, a declarat: "În cazul în care BEI opreşte examinarea publică a acţiunilor sale, utilizând aşa-numita politică de transparenţă, şi blochează contestaţiile la această politică, atunci îşi va încălca de două ori îndatoririle". La rândul său, Xavier Sol, director al Counter Balance, a afirmat: "Atâta vreme cât o coaliţie de ONG-uri promovează un nivel ridicat de transparenţă pentru băncile publice din UE, salutăm decizia Ombudsmanului de a deschide o anchetă. Sperăm că acest lucru va face lumină în cultura secretului care încă este în vigoare la BEI. Este esenţial pentru contribuabilii europeni să ştie că fondurile europene sunt cheltuite în interes public".  Ombudsmanul va solicita BEI să răspunde plângerilor. Dacă banca va fi găsită vinovată de administrare defectuoasă, atunci va face recomandări în vederea îmbunătăţirii transparenţei acesteia.

Marea Britanie poate părăsi Uniunea Europeană (UE) fără a plăti o "factură de divorţ" de 60 de miliarde euro, aşa cum potrivit presei europene solicită autorităţile de la Bruxelles, a anunţat sâmbătă Comisia pentru afaceri financiare a Camerei Lorzilor, unde se dezbate proiectul de lege referitor la declanşarea Brexitului, relatează DPA. Guvernul este într-o poziţie juridică "solidă" de a ignora cererea UE dacă negocierile privind Brexitul se vor încheia fără un acord, se arată într-un raport publicat sâmbătă de comisia amintită. ''Concluzia noastră este aceea că dacă nu se ajunge la un acord, atunci întreaga legislaţie UE va înceta să se aplice, iar Marea Britanie nu va face obiectul niciunei obligaţii de a furniza vreo contribuţie financiară'', relevă raportul intitulat "Brexit şi bugetul UE", potrivit Agerpres. Miercuri, Camera Lorzilor a parlamentului britanic a aprobat un amendament la proiectul de lege privind Brexitul, destinat în mod concret protejării drepturilor cetăţenilor din UE, frânând astfel calendarul guvernului conservator condus de Theresa May. Textul va trebui să treacă şi prin Camera Comunelor. Însă această amânare nu pune în discuţie proiectul de lege ce autorizează activarea articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, pe care May intenţionează să-l declanşeze înainte de sfârşitul lui martie, termen pe care ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, l-a confirmat vineri, la Bratislava. 

 Cel mai contraversat scenariu, cel al unei Europe cu mai multe viteze, "unde cei care vor mai mult fac mai mult" impreuna, in domenii precum apararea sau guvernanta zonei euro, fara a fi blocati de cei reticenti.  In acest fel, tarile care doresc pot merge inainte decizand o cooperare sporita pe subiecte precum apararea, securitatea interna si terorismul, armonizarea fiscala sau chestiuni sociale, fara a mai astepta ca toti cei 27 de membri sa isi dea acordul. Acest lucru va permite spre exemplu schimbul in timp real al informatiilor intre politistii si magistratii din mai multe tari europene, dar luarea deciziilor in cadrul UE risca sa devina "mai complexa".  Comisia a ales la acest moment sa nu detalize scenariile, facand apel la dezbatere, pe care o doreste terminata pana la alegerile europene din iunie 2019.  "Cartea Alba prezinta principalele provocari si oportunitati pentru Europa in deceniul urmator", crede presedintele Executivului European. "Este inceputul unui proces, nu sfarsitul, si speram ca vom avea o dezbatere larga si cinstita", a spus Juncker.  Juncker promisese ca va prezenta aceste contributii la dezbaterile legate viitorul UE inaintea summitului prevazut in 25 martie, in capitala Italiei, pentru a sarbatori, fara Marea Britanie, 60 de ani de la Tratatul de la Roma, act fondator al proiectului european.  De notat ca Jean Claude Juncker a anuntat ca nu mai doreste un nou mandat de presedinte al Comisiei Europene. Chestiunea unei Europe cu 2 viteze a fost adusa pe tapet in urma cu doua saptamani de o rezolutie aprobata de Parlamentul European, referitoare la reforma tratatelor europene. Cel care a redactat rezolutia, europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, a propus intre altele:

• dupa ce este adoptata o capacitate bugetara pentru zona euro, iar Parlamentul European si Consiliul voteaza chestiuni specifice zonei euro, toti deputatii sa poata vota;
• dar sa fie avut in vedere, ca posibila abordare, un vot diferentiat: voturile deputatilor europeni alesi in zona euro sa fie luate in considerare, iar cele ale deputatilor din tarile non-euro sa fie doar consultative.

Ca dovada a dezbinarii simtite in PE referitor la aceasta tema, rezolutia lui Verhofstadt a fost aprobata cu un scor foarte strans: 283 de voturi pentru, 269 impotriva si 83 de abtineri. Si aceasta, in conditiile in care foarte multi deputati din tari non-euro, inclusiv Romania, au votat impotriva ei indiferent de culoarea politica. Adina Valean, Monica Macovei, Daciana Sarbu si Claudia Tapardel sunt cativa dintre europarlamentarii care au luat pozitie publica impotriva rezolutiei lui Verhofstadt.

 

 

Dolarul s-a apreciat ieri, pe pieţele externe, în raport cu euro şi yenul, investitorii aşteptând că banca centrală americană (Federal Reserve - Fed) va majora dobânzile luna aceasta. Investitorii anticipează această majorare în urma declaraţiilor unor oficiali ai Fed, conform cărora banca centrală va analiza cu atenţie posibilitatea creşterii dobânzilor la şedinţa de politică monetară programată peste două săptămâni.  Preşedintele Fed San Francisco, John Williams, a afirmat, într-un discurs susţinut în Santa Cruz, California, că este foarte probabil ca reprezentanţii băncii centrale să se gândească serios la majorarea dobânzilor, la şedinţa din 14-15 martie.  Totodată, preşedintele Fed New York, William Dudley, a declarat că majorarea dobânzilor a devenit "mult mai convingătoare" acum, faţă de noiembrie anul trecut, când Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale din SUA. Oficialul Fed a adăugat: "Mi se pare că majoritatea datelor publicate în ultimele două luni sunt mult mai în concordanţă cu ritmul în care creşte economia, cu sporirea numărului locurilor de muncă şi evoluţia inflaţiei". Dolarul a crescut cu 0,2% ieri, la ora 10.51, pe piaţa din SUA, la 1,0557 unităţi/euro. Faţă de moneda Japoniei, dolarul a urcat cu 0,9%, la 113,80 yeni.  Indicele Bloomberg Dollar Spot, care măsoară dinamica monedei SUA faţă de alte valute majore, a crescut cu 0,4%, la 1.244,82 puncte. Şi indicele WSJ Dollar s-a apreciat cu 0,4%, la 91,55 puncte. Amintim că Fed a decis, în şedinţa de politică monetară din luna februarie, să lase nemodificată dobânda-cheie. Federal Reserve a majorat dobânda în decembrie 2016, pentru prima oară în ultimul an. În reuniunea din zilele de 13-14 decembrie 2016, Fed a hotărât să urce dobânda cu 0,25 puncte procentuale, la un interval cuprins între 0,50% şi 0,75%. Fed nu mai majorase dobânda din decembrie 2015.