Cel mai contraversat scenariu, cel al unei Europe cu mai multe viteze, "unde cei care vor mai mult fac mai mult" impreuna, in domenii precum apararea sau guvernanta zonei euro, fara a fi blocati de cei reticenti.  In acest fel, tarile care doresc pot merge inainte decizand o cooperare sporita pe subiecte precum apararea, securitatea interna si terorismul, armonizarea fiscala sau chestiuni sociale, fara a mai astepta ca toti cei 27 de membri sa isi dea acordul. Acest lucru va permite spre exemplu schimbul in timp real al informatiilor intre politistii si magistratii din mai multe tari europene, dar luarea deciziilor in cadrul UE risca sa devina "mai complexa".  Comisia a ales la acest moment sa nu detalize scenariile, facand apel la dezbatere, pe care o doreste terminata pana la alegerile europene din iunie 2019.  "Cartea Alba prezinta principalele provocari si oportunitati pentru Europa in deceniul urmator", crede presedintele Executivului European. "Este inceputul unui proces, nu sfarsitul, si speram ca vom avea o dezbatere larga si cinstita", a spus Juncker.  Juncker promisese ca va prezenta aceste contributii la dezbaterile legate viitorul UE inaintea summitului prevazut in 25 martie, in capitala Italiei, pentru a sarbatori, fara Marea Britanie, 60 de ani de la Tratatul de la Roma, act fondator al proiectului european.  De notat ca Jean Claude Juncker a anuntat ca nu mai doreste un nou mandat de presedinte al Comisiei Europene. Chestiunea unei Europe cu 2 viteze a fost adusa pe tapet in urma cu doua saptamani de o rezolutie aprobata de Parlamentul European, referitoare la reforma tratatelor europene. Cel care a redactat rezolutia, europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, a propus intre altele:

• dupa ce este adoptata o capacitate bugetara pentru zona euro, iar Parlamentul European si Consiliul voteaza chestiuni specifice zonei euro, toti deputatii sa poata vota;
• dar sa fie avut in vedere, ca posibila abordare, un vot diferentiat: voturile deputatilor europeni alesi in zona euro sa fie luate in considerare, iar cele ale deputatilor din tarile non-euro sa fie doar consultative.

Ca dovada a dezbinarii simtite in PE referitor la aceasta tema, rezolutia lui Verhofstadt a fost aprobata cu un scor foarte strans: 283 de voturi pentru, 269 impotriva si 83 de abtineri. Si aceasta, in conditiile in care foarte multi deputati din tari non-euro, inclusiv Romania, au votat impotriva ei indiferent de culoarea politica. Adina Valean, Monica Macovei, Daciana Sarbu si Claudia Tapardel sunt cativa dintre europarlamentarii care au luat pozitie publica impotriva rezolutiei lui Verhofstadt.

 

 

Dolarul s-a apreciat ieri, pe pieţele externe, în raport cu euro şi yenul, investitorii aşteptând că banca centrală americană (Federal Reserve - Fed) va majora dobânzile luna aceasta. Investitorii anticipează această majorare în urma declaraţiilor unor oficiali ai Fed, conform cărora banca centrală va analiza cu atenţie posibilitatea creşterii dobânzilor la şedinţa de politică monetară programată peste două săptămâni.  Preşedintele Fed San Francisco, John Williams, a afirmat, într-un discurs susţinut în Santa Cruz, California, că este foarte probabil ca reprezentanţii băncii centrale să se gândească serios la majorarea dobânzilor, la şedinţa din 14-15 martie.  Totodată, preşedintele Fed New York, William Dudley, a declarat că majorarea dobânzilor a devenit "mult mai convingătoare" acum, faţă de noiembrie anul trecut, când Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale din SUA. Oficialul Fed a adăugat: "Mi se pare că majoritatea datelor publicate în ultimele două luni sunt mult mai în concordanţă cu ritmul în care creşte economia, cu sporirea numărului locurilor de muncă şi evoluţia inflaţiei". Dolarul a crescut cu 0,2% ieri, la ora 10.51, pe piaţa din SUA, la 1,0557 unităţi/euro. Faţă de moneda Japoniei, dolarul a urcat cu 0,9%, la 113,80 yeni.  Indicele Bloomberg Dollar Spot, care măsoară dinamica monedei SUA faţă de alte valute majore, a crescut cu 0,4%, la 1.244,82 puncte. Şi indicele WSJ Dollar s-a apreciat cu 0,4%, la 91,55 puncte. Amintim că Fed a decis, în şedinţa de politică monetară din luna februarie, să lase nemodificată dobânda-cheie. Federal Reserve a majorat dobânda în decembrie 2016, pentru prima oară în ultimul an. În reuniunea din zilele de 13-14 decembrie 2016, Fed a hotărât să urce dobânda cu 0,25 puncte procentuale, la un interval cuprins între 0,50% şi 0,75%. Fed nu mai majorase dobânda din decembrie 2015. 

“Dacă o ţară ar începe un război cibernetic pentru a distruge alt stat, urmările ar fi catastrofale, pentru că riscăm distrugerea generală.  Diferenţa dintre armele clasice şi cele cibernetice este ca te costă enorm să construieşti o bombă nucleară, iar când o ţară  a construit o armă cibernetică, poate face după ea un milion de copii cu costuri minime", spune McAfee.  “Ce s-ar întâmpla dacă America ar rămâne fără energie electrică? Am muri cu toţii, nu am mai avea mâncare, comunicaţii sau servicii de urgenţă, ne-am întoarce în Epoca de Piatră. Un studiu recent prezentat în Congres estima că în doi ani 90% dintre americani ar muri dacă am rămâne fără curent electric. Eu cred că ar fi mai mulţi, nu-mi dau seama cum ar putea supravieţui aceşti 10%.Uitaţi-vă ce s-a întâmplat în Ucraina când câţiva oameni fără unelte sofisticate au reuşit să întrerupă curentul câteva ore”, adaugă McAfee.  Una dintre cele mai puternic naţiuni în viziunea lui McAfee este China  deoarece în anii 70' şi-a dat seama că electronica şi computerele reprezintă viitorul armelor.  “A fost China victima unui atac cibernetic. Aţi auzit vreodată aşa ceva? Nici eu şi nici pe dark web nu am văzut informaţii despre asa ceva. Nimeni nu s-a lăudat cu aşa ceva. Sunt cei mai puternici când este vorba de arme cibernetice”, afirmă McAfee.

“Chinezii sunt estul de puternici încât nimeni să nu-i "hackuiască", dar SUA şi Rusia au şi ele arme cibernetice redutabile şi le-ar putea face rău chinezilor. Suntem pe un teren periculos unde fiecare pune arma la tâmpla celuilalt şi închipuiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă cineva apăsa pe trăgaci”, a mai spus McAfee.

"Va informez ca am trimis o scrisoare autoritatilor romane pentru a sublinia riscul de depasire a pragului de deficit in acest an si anul viitor", a spus Moscovici, intr-o conferinta comuna de presa cu Valdis Dombrovskis, vicepresedinte CE pentru euro si dialog social. Conferinta a fost prilejuita de Semestru european - pachetul de iarna privind progresele realizate de statele membre in domeniile social si economic.
Potrivit lui Moscovici a precizat ca estimarile de iarna ale Comisiei indica un deficit de 3,6 % din PIB in acest an si, daca se mentin actualele politici, de 3,9% din PIB in 2018.  Aceste dezvoltari provin dintr-o serie de reduceri de taxe combinate cu majorari de salarii si pensii, a subliniat Pierre Moscovici.  "Am indemnat autoritatile (romane) sa anunte in mod credibil, in timp util inainte de estimarea de primavara, masuri necesare pentru a asigura incadrarea in pactul bugetar", a afirmat Moscovici.  De notat ca aceste declaratii ferme vin dupa ce ministrul Finantelor, Viorel Stefan, a fost la Bruxelles la inceputul acestei saptamani unde a discutat exact cu Valdis Dombrovskis si cu Pierre Moscovici despre evolutiile macroeconomice ale Romaniei si bugetul pentru 2017.  Reamintim ca premierul Grindeanu a promis in mai multe randuri ca deficitul bugetar va fi mentinut la nivelul de 3% sau sub aceasta cifra in 2016.

Ireversibilitatea reformelor inregistrate de Romania in lupta impotriva coruptiei a fost pusa recent in pericol prin adoptarea, pe 31 ianuarie 2017, prin Ordonanta de urgenta, a modificarilor la Codul penal, arata raportul privind semestrul european, elaborat de Comisia Europeana. Cu toate ca ordonanta a fost abrogata, Comisia Europeana atrage atentia ca astfel de initiative reprezinta un risc pentru progresele realizate in ultimii 10 ani. Coruptia, larg recunoscuta ca o problema majora in Romania, persista la toate nivelurile si ramane una dintre principalele obstacole pentru mediul de afaceri, alaturi de probleme din sectorul public, se arata in documentul Comisiei Europene. Romania a intensificat eforturile de combatere a coruptiei in ultimii ani, iar Strategia Nationala Anticoruptie pentru perioada 2016-2020, lansata in august 2016, isi propune sa creeze o politica mai buna de prevenire a acestui fenomen, mai aminteste raportul Comisiei.

Forţele Aeriene americane au trimis la baza militară britanică Mildenhall un avion de tip WC-135C cu numărul de înmatriculare 62-3582 şi indicativul "Cobra 55", anunţă site-urile de profil CivMilAir şi TheAviationist.com. Avionul militar american are rolul depistării unui presupus test nuclear sau a altei surse radioactive, în contextul în care începând din a doua săptămână a lunii ianuarie în Europa Centrală şi de Nord-Vest s-au depistat niveluri ridicate de particule radioactive.  Concentraţii ridicate de particule radioactive s-au înregistrat în Finlanda, Norvegia, Polonia, Germania, Franţa şi Spania, afirmă surse citate de FranceInfo, The Sun şi BFMTV.com, unele surse speculând că armata rusă ar fi efectuat în secret vreun test nuclear în regiunea Arctica.  Institutul francez pentru Radioprotecţie şi Siguranţă Nucleară (IRSN) a confirmat, în urmă cu câteva zile, depistarea în atmosferă a unor izotopi radioactivi. "Iod de tip 131, un radionucleid artificial, a fost detectat, în ianuarie 2017, în aer şi la nivelul solului în Europa. Prima semnalare a fost făcută după prelevarea de mostre în a doua săptămână a lunii ianuarie în extremitatea nordică a Norvegiei. Iod 131 a fost depistat şi în Finlanda, Polonia, Cehia, Germania, Franţa şi Spania până la sfârşitul lunii ianuatie", a transmis IRSN într-un comunicat postat pe site-ul propriu.