Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, vineri, menţinerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an.

BNR a mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, se arată într-un comunicat al băncii centrale.  De asemenea, CA al BNR a decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.   Dobânda de politică monetară este nemodificată din luna mai a anului 2015. 

AGERPRES

Hotărârea privind aprobarea unor acte adiţionale la acordurile de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale "Romgaz", a intrat în vigoare din data de 5 ianuarie 2016, potrivit Monitorului Oficial.
     Guvernul a prelungit acordurile de concesiune pentru opt perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră concesionate Societăţii Naţionale de Gaze Naturale "Romgaz", ca urmare a identificării unor rezerve suplimentare de gaze naturale în perimetrele Alămor, Buneşti, Buza, Nocrich-Vest, Lechinţa, Sâncel, Ulieş şi Româneşti în cursul lucrărilor petroliere şi investiţiilor realizate de titularul acordurilor şi a căror exploatare este justificată din punct de vedere economic, conform unui document postat pe site-ul Guvernului.
     Acordurile, al căror termen iniţial era anul 2016, au fost prelungite până la 16 decembrie 2027, cu posibilitatea de prelungire de până la 15 ani, conform art. 27 alin.(2) din Legea petrolului nr. 238/2004.
     De asemenea, a fost stabilit un nou an limită a exploatării economice pentru fiecare zăcământ în parte, şi anume: 2036 - perimetrul Alămor, 2020 - Buneşti, 2035 - Buza, 2022 - Nocrich-Vest, 2023 - Lechinţa, 2026 - Sâncel, 2041 - Ulieş şi 2017 - perimetrul Româneşti.
     Prin actele adiţionale aprobate de Guvern, au fost stabilite şi obligaţiile Romgaz în legătură cu gestionarea deşeurilor rezultate din executarea operaţiunilor petroliere, în conformitate cuusiv cele privind răspunderea de mediu.
     Exploatarea gazelor naturale din cele opt perimetre vizate ar atrage continuarea fără întrerupere a operaţiunilor de exploatare, posibilitatea stabilirii şi a altor lucrări care ar putea duce, ulterior, la identificarea unor noi resurse, un impact bugetar pozitiv asupra bugetului de stat, mai arată documentul postat pe site-ul Guvernului.
     Printr-o Hotărâre de Guvern privind aprobarea actelor de dare în administrare pentru dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră a 140 de zăcăminte, i s-a acordat Regiei Autonome a Gazelor Naturale "Romgaz", prin încredinţare directă, în baza art. 43 din Legea petrolului nr. 134/1995, dreptul de a exploata aceste zăcăminte "până la sfârşitul exploatării economice a zăcămintelor petroliere".
     Ulterior, în 2004, pentru perimetrele Alămor, Buneşti, Buza, Nocrich-Vest, Lechinţa, Sâncel, Ulieş şi Româneşti au fost încheiate Acorduri de concesiune, care expiră în 2016 - an care la momentul încheierii acordurilor reprezentau data epuizării rezervelor "dovedite" confirmate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. 

Specialiştii estimează că unele state vor ajunge să fie izolate din cauza creşterii curentelor naţionaliste. Un exemplu dat este cel al Statelor Unite care, prognozează Stratfor, nu vor mai fi atât de prezente în Orientul Mijlociu sub preşedinţia lui Donlad Trump.  2017 este un an crucial pentru Europa, având în vedere că vor avea loc alegeri în Franţa, Germania şi probabil Italia, state considerate stâlpi ai UE. În contextul în care se vorbeşte tot mai mult despre destrămarea Uniunii Europene, rămâne de văzut în ce măsură alegerile din aceste ţări vor contribui la disoluţia blocului comunitar, mai precizează cei de la Stratfor care prognozează că Europa se îndreaptă către o despărţire în blocuri regionale.  În ceea ce priveşte Rusia, aceasta îşi va întări puterea şi influenţa în anumte domenii ca cyber-spaţiul sau în zone precum Orientul Mijlociu, sunt de părere analiştii de la Stratfor.  De asemenea, aceştia avertizează că în următorii zece ani, Germania va trece printr-o severă criză economică şi îşi va pierde poziţia de lider.  Economia Poloniei, în schimb, va cunoaşte o creştere puternică, Varşovia urmând să aibă o influenţă tot mai mare în Europa.

China a dezvăluit vineri o serie de planuri destinate atragerii de noi investiţii străine în sectoarele bancar, asigurări şi obligaţiuni, în cadrul unei strategii mai ample de liberalizare a celei de-a doua economii a lumii, transmite agenţia Reuters, citată de Agerpres.   Această decizie va înlătura o parte din nemulţumirile exprimate de firmele străine cu privire la lipsa de acces pe piaţa chineză, însă deocamdată liniile directoare publicate de Comisia naţională de dezvoltare şi reformă (NDRC), principalul organism de planificare economică din China, nu conţin detalii precise. Documentul emis de NDRC menţionează sectoarele prioritare care vor fi liberalizate dar deocamdată nu este clară amploarea şi intervalul de timp în care vor fi introduse reformele. Vice-preşedintele NDRC, Ning Jizhe, a declarat într-o conferinţă de presă că Guvernul va menţine "unele controale" chiar şi după relaxarea restricţiilor impuse investiţiilor străine, dar nu a oferit alte detalii. "Amploarea relatărilor va fi diferită pentru fiecare sector", a declarat Ning Jizhe.  Alte domenii pe care NDRC le-a selectat pentru liberalizare sunt telecomunicaţiile, educaţia şi Internetul. De asemenea, NDRC a anunţat că ţara va ridica restricţiile pentru investiţiile străine în producţia neconvenţională de petrol şi gaze, un termen care se referă la dezvoltarea de depozite de şist.   Potrivit analiştilor, această liberalizare a anumitor părţi din economia chineză se explică prin necesitatea de a contracara ieşirea capitalurilor din afara Chinei prin introducerea de dolari şi valută de către investitorii străini. Cu toate acestea, China mai are multe de făcut în condiţiile în care în 2016 se situează pe poziţia 84 la nivel global, după Arabia Saudită şi Ucraina, în clasamentul anual alcătuit de Banca Mondială privind uşurinţa demarării unei afaceri. 

Planul de a zădărnici Brexit-ul a eşuat, după ce Parlamentul britanic a votat zdrobitor în favoarea activării Articolului 50 de către premierul May până la sfârşitul lui martie. Tabăra pro-Brexit a obţinut o victorie decisivă miercuri seara, după ce un amendament al guvernului care cerea Parlamentului să respecte agenda guvernului a fost aprobat cu o majoritate de 461 – 89.  Formula cheie, prin care Parlamentul „cere guvernului să invoce Articolul 50 până la 31 martie 2917”, pune capăt definitiv oricărei încercări de a anula sau întârzia declanşarea negocierilor cu Bruxelles-ul pentru ieşirea din UE.

ADVERTISING

inRead invented by Teads

Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona trebuie invocat de o ţară membră a Uniunii pentru a părăsi blocul celor 28 de state.  Votul de miercuri seara de la Londra face practic ca acţiunea în justiţie prin care i se contesta guvernului dreptul de a activa Articolul 50 devine inutilă, odată ce Parlamentul însuşi i-a recunoscut Executivului de la Londra acest drept.  Partidul Laburist şi alţi politicieni pro-UE au încercat să blocheze Brexitul, contestând rolul de lider al Guvernului în procesul de ieşire din Uniunea Europeană şi afirmând că acesta ar trebui să revină Parlamentului, ca for politic suprem al Marii Britanii.  Reprezentanţii guvernului şi parlamentarii pro-Brexit au salutat victoria, afirmând: „Cacealmaua a fost dată în vileag” şi „tentativa de a sfida voinţa poporului a eşuat”.  Guvernul a fost însă obligat să promită că Parlamentul va fi şi el implicat în negocierile de Brexit „în mod transparent”. Cabinetul conduse de Theresa May s-a pronunţat pentru un „Brexit dur”, ceea ce presupune puţine concesii făcute principiilor comunitare. Ea a afirmat chiar că este gata să renunţe la prezenţa în piaţa comună europeană, dacă UE condiţionează aceasta de păstrarea frontierelor deschise.

Autorităţile americane au amendat băncile europene "Deutsche Bank" şi "Credit Suisse" cu o sumă cumulată ce depăşeşte 12 miliarde de dolari. Acestea au fost acuzate că au vândut credite toxice clienţilor, informează Reuters. Această penalizare aprofundează dezavantajul instituţiilor bancare europene faţă de rivalele lor din State. "Credit Suisse" a ajuns la un acord să plătească autorităţilor SUA 2,5 miliarde de dolari pentru a rezolva reclamaţiile conform cărora banca a indus în eroare investitori, în privinţa valorilor mobiliare garantate cu ipoteci vândute în perioada premergătoare crizei financiare din 2007-2008. În cadrul acordului, banca elveţiană va achita alte 2,8 miliarde de dolari pe o perioadă de cinci ani, pentru a compensa impactul asupra consumatorilor. Acordul urmează să fie trimis consiliului de administraţie al băncii, pentru a fi aprobat. Instituţia bancară a declarat: "Credit Suisse va înregistra un cost înainte de impozitare de aproximativ 2 miliarde de dolari în plus faţă de rezervele existente. Această măsură va fi inclusă în rezultatele aferente trimestrului IV 2016". Acordul final se află la nivelul sumei de 5-7 miliarde de dolari, solicitată iniţial de către Departamentul de Justiţie al SUA, la debutul negocierilor. Decizia băncii elveţiene a venit după ce "Deutsche Bank" a convenit cu Departamentul Justiţiei din Statele Unite că va plăti 7,2 miliarde de dolari pentru vânzarea şi punerea în comun a titlurilor sale ipotecare toxice. În septembrie, "Deutsche Bank", anunţa că ar putea primi o amendă de până la 14 miliarde dolari de la Departamentul Justiţiei din Statele Unite într-un litigiu legat de creditele imobiliare toxice vândute înainte de criza financiară din 2007-2008. Grupul bancar german era acuzat, ca şi alte mari grupuri financiare, că a vândut înainte de izbucnirea crizei financiare de acum 9 ani credite imobiliare împachetate în produse financiare complexe, botezate RMBS, către investitori, deşi ştia că erau toxice. Banca americană "Goldman Sachs" a primit în aprilie o amendă de 5,06 miliarde dolari pentru fapte similare, comise înainte de criză.