Sascha Steffen, de la Institutul german ZEW, Viral Acharya, de la Universitatea NewYork şi Diane Pierret, de la Universitatea din Lausanne, autorii studiului, arată că "ris¬curile reale nu sunt reflectate în exerciţiul UE" (n.a. analiza "Capital Shortfalls of European Banks since the Start of the Banking Union" se găseşte la adresa http://pages.stern.nyu.edu/~sternfin/vacharya/). Metodologia de calcul este similară celei utilizate de Center for Risk Management din cadrul Universităţii Lausanne, a cărei ipoteză principală este declinul burselor globale cu 40% într-un interval de şase luni. Pentru cele 51 de bănci evaluate de EBA, necesarul de capital suplimentar ar fi de 882 de miliarde de euro pentru a se asigura o rată de adecvare a capitalului CET1 de 5,5%. În contrast semnificativ cu rezultatele prezentate de EBA, autorii studiului arată că băncile mari din Franţa se află pe primul loc în topul necesarului de capital, estimat la 248 de miliarde de euro, urmate de cele patru bănci din Marea Britanie (185,3 miliarde), cele şase bănci din Spania (116,4 miliarde), două dintre băncile din Germania (114,4 miliarde) şi cele cinci bănci din Italia (96,6 miliarde). Pentru băncile din Austria, necesarul de capital suplimentar a fost estimat la 7,17 miliarde de euro.  Profesorul Steffen a mai precizat pentru Financial Times că deficitul de capital este aşa de mare încât multe dintre băncile incluse în testul de stres al EBA ar avea nevoie de susţinere guvernamentală chiar şi în condiţiile aplicării procedurii de bail-in. De exemplu, în cazul Germaniei, deficitul de capital reprezintă 250% din valoarea cumulată a datoriilor subordonate şi capitalurilor sociale ale băncilor, în Franţa este de 162%, iar în Italia puţin peste 100%, conform articolului din FT.  Unul dintre cititorii FT nu a fost convins de metodologia autorilor şi a remarcat faptul că "o cădere a burselor nu implică şi creşterea pierderilor din creditare pentru bănci". Profesorul Viral Acharya a răs¬puns că o capitalizare de piaţă aproape de zero a unei instituţii financiare conduce automat la imposibilitatea finanţării acesteia de pe piaţa interbancară, iar "o bancă se prăbuşeşte când îngheaţă piaţa finanţării". În ziua publicării testelor de stres, Jeffrey Gundlach, directorul executiv al fondului de hedging DoubleLine Capital, a declarat că "investitorii au intrat într-o lume a extremei automulţumiri", după cum scrie Reuters, şi par a fi "hipnotizaţi să creadă că nimic nu poate merge greşit". Gundlach recomandă vânzarea tuturor activelor financiare, fiind convins că urmează o cădere masivă a burselor international.

Locuitorii din emisfera nordică se vor bucura să vadă pe parcursul lunilor iulie şi august ale acestui an un curent de meteori Perseide.  Pentru a observa fenomenul astronomic, nu vom avea nevoie de echipamente speciale, ci trebuie doar să ne îndreptăm atenţia spre zona de nord-est a orizontului şi să avem puţină răbdare.

 

Evenimentul va atinge apogeul în data de 12 august.

 

,În acest an, nu vom vedea doar 80 de Perseide într-o oră, ci 150 sau chiar 200, în acelaşi interval de timp", a explicat astronomul american Bill Cooke pentru Space.com.

Perseidele vor putea fi văzute în perioada 17 iulie - 24 august, iar punctul culminant al întregului fenomen se va produce în data de 12 august. Mai mult decât atât, astronomii îi sfătuiesc pe cei cu adevărat pasionaţi de astfel de evenimente să nu rateze nici alinierea planetelor Mercur, Venus, Marte, Jupiter şi Saturn, preconizată pentru data de 21 august.

Testele EBA au analizat modul în care pot face faţă băncile unei presupuse perioade de trei ani de şoc economic, iar conform rezultatelor, Monte dei Paschi ar avea o rată de adecvare a capitalului Tier 1 de minus 2,23% în 2018, într-un asemenea scenariu. "Banca Monte dei Paschi" este afectată de credite neperformante de miliarde de euro. Conform EBA, banca italiană va avea probleme să-şi atingă pe deplin nivelul de capital Tier 1 (CET1), care arată capacitatea unei bănci de a face faţă şocurilor. Pe lista EBA cuprinzând instituţiile cu risc pentru industria financiară a UE, din cauza semnelor de întrebare cu privire la capitalul CET1 se mai numără: Raiffeisen Landesbanken Austria (capital CET1 de 6,12%), Banco Popular Spania (7,01%), UniCredit Italia (7,12%), Barclays Marea Britanie (7,30%), Allied Irish Banks Irlanda (7,39%), Commerzbank Germania (7,42%), Bank of Ireland (7,69%), Deutsche Bank Germania (7,8%), Societe Generale Franţa (8,03%), RBS (8,08%). În cazul, Erste Group Austria, nivelul CET1 este de 8,19%, iar al Banco Santander Spania - de 8,69%. Testele de stres actuale se deosebesc de cele anterioare derulate de autoritatea bancară, pe care o instituţie de credit "le trecea" sau "pica". Rezultatele testelor urmează să fie transmise de EBA autorităţilor naţionale de reglementare. Conducerea EBA mai atrage atenţia că nivelul creditelor neperformante din Europa a devenit o temă majoră de îngrijorare pentru investitori.  "Avem credite neperformante de 1.000 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o cifră mare", a declarat, înaintea publicării rezultatelor testelor de stres, Andrea Enria, preşedintele EBA, citat de CNBC. Oficialul EBA a adăugat: "Acest nivel a început să crească în toate ţările. Problema este ajustarea nivelului - îl ajustăm suficient de rapid? Nu trebuie ajustat prea rapid pentru că putem ajunge la un impas masiv în privinţa capitalului, dar nici prea încet, întrucât băncile nu vor mai putea credita şi astfel rămân neprofitabile pe perioade lungi de timp". 

Dar, istoria BNR cu Sorin Ovidiu Vîntu este mult mai lungă decât acest caz cu Bogdan Olteanu. "Prin 1997-1998-1999 Vîntu a făcut câteva razii prin managementul BNR de atunci recrutând câţiva directori şi chiar un viceguvernator cărora le-a vândut ideea de a crea un mare grup financiar românesc – Gelsor, având în spate banii de la FNI, un fond de investiţii care reuşea să aspire mii de români cărora le mărea săptămânal investiţia, aproape ca la Caritas" susține Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar, într-un editorial publicat pe zf.ro

"Pe lista celor care s-au lăsat fermecaţi de Vîntu, dar mai ales de banii lui, s-au regăsit Vlad Soare, fost viceguvernator, Daniel Dăianu (acum membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale), George Mucibabici (acum şef la Deloitte România), Vasile Săvoiu, director în cadrul BNR sau Adrian Radu, şeful operaţiunilor financiare ale BNR" scrie Cristian Hostiuc.

"Într-o Românie extrem de cenuţie la acea vreme, 10.000-20.000 de dolari pe lună, dacă nu chiar mai mult, daţi de Vîntu (din banii de la FNI) au constituit un puternic argument de a lăsa o instituţie de stat pentru ceea ce mai târziu s-a dovedit a fi o escrocherie " argumentează acesta în editorialul publicat.  "De asemenea, Vîntu l-a convins pe Nicolae Văcăroiu, fost premier şi actual preşedinte al Curţii de Conturi, pe Florin Georgescu, fost ministru de Finanţe şi actualmente prim viceguvernator al BNR şi pe Corneliu Croitoru, fost viceguvernator al BNR (1990-1998) să vină în conducerea unei bănci – Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi să obţină autorizaţia de funcţionare pe baza renumelui lor, care prin faptul că erau şi politicieni (membri ai PSD) controlau Banca Naţională" mai afirmă directorul editorial ZF.

Articol excelent de Bogdan Chirieac

"România este deja devastată. Politic, ea se află într-o criză profundă, din noiembrie anul trecut, când marile partide politice și-au arătat limitele și au acceptat un guvern cu inși aduși de nicăieri și care au dus România niciunde. Romania are zero absorbție de fonduri europene și s-ar putea ca pe viitor ele să nu mai existe. Nici nu mai este clar acum dacă nu cumva britanicii s-au salvat cu ieșirea din UE înainte de prăbușirea băncilor. Investițiile străine nu au cum să vină într-o țară unde cuvântul cel mai des rostit este corupție, iar lumea are mare grijă de banii săi în aceste vremuri. În faţa provocărilor, guvernul Cioloş nu are nicio viziune. Acest lucru nu trebuie să ne mire. Problema este că nici partidele politice nu vin cu nicio abordare. Numai promisiuni populiste ce țin de campania electorală pentru alegerile din 5 decembrie. Toată lumea se bate pentru a forma viitorul guvern al României. Nu au înțeles nici în 2008 cu ce urmau să se confrunte, par să nu înțeleagă nici astăzi. Doar o minune ar putea împiedica România anul viitor să treacă prin cea mai profundă criză economică de după 1989."  Zilele trecute, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că experimentul din Cipru, de acum 4 ani, este legal. Adică, băncile pot fi salvate de la faliment sau, mă rog, se poate încerca acest lucru cu banii deponenților. Cu alte cuvinte, în Cipru, peste noapte, principalele bănci au naţionalizat până la 90% din depozitele bancare ale clienților. În schimb, aceștia au primit acțiuni la bancă, adică hârtii fără valoare. Întrebarea pusă de juriștii europeni a fost: dacă depozitul bancar, care înseamnă proprietate, poate fi naționalizat peste noapte și fără a primi în schimb compensații, de ce nu s-ar putea face același lucru și cu bunurile imobiliare, de exemplu case și terenuri sau orice altceva, mergând până la tablouri și bijuterii. Controversa a fost tranșată, cum vă spuneam, de Curtea Europeană de Justiție, care a spus că e în regulă ca banca să pună mâna pe economiile cetățenilor. Veți întreba ce treabă are România cu creditele neperformante ale băncilor europene. De curând, Deutsche Bank, aflată și ea în dificultate, a închis 200 de filiale și a dat afară mii de bancheri. Or să se descurce nemții, veți spune. Practic, tot sistemul bancar românesc este cu capital străin. Cea mai mare bancă italiană, Unicredit, aflată în mare dificultate acasă, este cel mai mare investitor în Europa centrală și de est, inclusiv în România. Cu alte cuvinte, când se prăbușește mama, fiica din România nu are cum să o ducă bine."Bogdan Chiriac

Moneda americană s-a apreciat ieri, pe pieţele externe, faţă de euro, în condiţiile în care banca centrală a SUA (Federal Reserve - Fed) şi-a început reuniunea de politică monetară de două zile, la finalul căreia analiştii aşteaptă menţinerea dobânzii cheie, în contextul unor date economice mixte privind economia SUA şi al situaţiei internaţionale dificile. Decizia Fed urmează să fie anunţată în această seară şi nu va fi urmată, ca de obicei, de o conferinţă de presă a preşedintelui Fed, Janet Yellen.   Dolarul a urcat cu 0,1% ieri, la ora 11.46, la New York, atingând 1,0983 unităţi/euro. Datele privind evoluţia pieţei muncii din SUA arată o creştere a locurilor de muncă, în luna iunie. Situaţia pentru luna iulie va fi anunţată la data de 5 august, astfel că pieţele nu aşteaptă ca Fed să ia vreo decizie privind dobânda mai devreme de publicarea datelor referitoare la evoluţia pieţei muncii. De asemenea, cifrele privind evoluţia economiei americane în trimestrul al doilea vor fi publicate vineri, după reuniunea Fed.  Amintim că, în luna iunie, Federal Reserve a decis să menţină dobânda cheie în intervalul 0,25 - 0,50%, în condiţiile în care, atunci, Marea Britanie încă nu se pronunţase pentru ieşirea din Uniunea Europeană, iar ritmul de creare a noilor locuri de muncă din SUA era lent, conform datelor oficiale. În plus, cifrele arătau o creştere economică modestă.  Fed a majorat dobânda cheie în decembrie 2015, la 0,25-0,50%, de la 0-0,25%, aceasta fiind prima creştere a costului creditului din ultimul deceniu. În luna iulie, după votul Marii Britanii pentru ieşirea din UE, traderii au pariat că banca centrală a SUA nu va mai recurge, nicidecum, la o majorare a dobânzii anul acesta (aşa cum anticipau anterior), ci mai degrabă la o tăiere, în contextul actual incert.  Conform unei analize Bloomberg, traderii anticipează că nici măcar în 2017 Fed nu va mai creşte dobânda cheie.