Rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la 31,471 miliarde de euro, la sfârşitul lunii aprilie 2016, în creştere cu 189 milioane de euro, de la 31,282 miliarde de euro la finalul lunii martie 2016, informează un comunicat al BNR postat pe site-ul oficial. În luna aprilie a acestui an, au avut loc intrări de 622 de miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.   Pe de altă parte, de la rezervă au ieşit, luna trecută, 433 de milioane de euro reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.  Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar valoarea acesteia s-a situat la 3,737 miliarde de euro.  Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 aprilie 2016 au fost de 35,208 miliarde de euro, în creştere de la 34,9 miliarde de euro, la 31 martie 2016.  Plăţile scadente în luna mai 2016 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 107 milioane de euro.

Banca Centrală Europeană (BCE) ar urma să decidă la o reuniune organizată miercuri oprirea tipăririi bancnotei de 500 de euro, potrivit unor surse citate de Wall Street Journal ...Bancnotele şi monedele euro circulă începând din anul 2002 iar în 2013 BCE a demarat tipărirea celei de-a doua serii de bancnote euro, începând cu cea de 5 euro. Ulterior au fost tipărite noi bancnote de 10 şi 20 de euro. "Există o majoritate în cadrul Consiliului guvernatorilor să se renunţe la bancnota de 500 de euro, ceea ce înseamnă că seria Euro 2 nu va mai include şi bancnota de 500 de euro", a declarat o sursă din interiorul BCE.  O astfel de decizie ar reprezenta o mică victorie pentru cei care susţin că bancnotele mari facilitează finanţarea criminalităţii. Însă chiar şi în conformitate cu planul aflat în discuţie, bancnotele de 500 de euro vor rămâne în circulaţie timp de mai mulţi ani, putând fi utilizate în continuare la plată şi de asemenea vor putea fi răscumpărate la ghişeele băncilor centrale după ce nu vor mai fi tipărite.  Un oficial din zona euro a declarat că această opţiune are legătură cu "tradiţia Germaniei", care a garantat posibilitatea răscumpărării permanente a fostelor mărci germane la ghişeele Bundesbank. Acest oficial a precizat însă că mai rămân de rezolvat unele chestiuni, precum cea referitoare la obligativitatea dezvăluirii modului în care persoanele au intrat în posesia bancnotelor de 500 de euro dacă este vorba de o sumă mai mare de un anumit prag, adaugă wsj.com. 

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a coborât la minus 0,2% în aprilie, de la nivelul zero în martie, revenind în teritoriu negativ după ce, la şedinţa de politică monetară din 21 aprilie, preşedintele BCE, Mario Draghi, a afirmat că instituţia este gata să "utilizeze toate instrumentele disponibile" pentru a stimula creşterea preţurilor în zona euro, arată o estimare preliminară publicată vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), potrivit Agerpres. Estimările analiştilor indicau o scădere a preţurilor de 0,1% în aprilie, în zona euro.  În aprilie, în zona euro cele mai semnificative majorări de preţuri s-au înregistrat la servicii, care au fost în urcare cu 1%, comparativ cu un avans de 1,4% în martie, urmate de preţurile la alimente, alcool şi ţigări, care au înregistrat un avans de 0,8%, faţă de o creştere zero în martie, în timp ce preţurile la energie au scăzut cu 8,6%, comparativ cu un declin de 8,7%, în martie.  Conform datelor recente ale Eurostat, în Uniunea Europeană şi în zona euro preţurile de consum au stagnat în martie, după ce în februarie au intrat în teritoriu negativ. Un număr de 15 state membre au înregistrat rate anuale negative ale inflaţiei, pe primele locuri fiind România (minus 2,4%), Cipru (minus 2,2%) şi Bulgaria (minus 1,9%). La polul opus, cele mai mari rate anuale ale inflaţiei au fost înregistrate în Belgia (1,6%), Suedia (1,2%) şi Malta (1%).  Banca Centrală Europeană mizează pe o creştere a preţurilor de sub 2%, însă inflaţia în zona euro a fost sub această ţintă încă de la începutul lui 2013, iar anul trecut a coborât chiar şi în teritoriu negativ, în condiţiile în care preţul la petrol s-a redus semnificativ.   Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a redus estimările privind creşterea economică şi rata inflaţiei în zona euro, atât în 2016 cât şi în 2017, în condiţiile în care preţul scăzut al energiei se va răsfrânge şi asupra preţurilor altor bunuri şi servicii. Conform noilor prognoze de inflaţie prezentate de BCE, zona euro ar urma să înregistreze în acest an o inflaţie de doar 0,1%, faţă de 1% cât estima anterior, iar prognoza pentru 2017 a fost revizuită la 1,3% de la 1,6%. De asemenea, conform primelor estimări privind inflaţia în 2018, BCE prognozează o rată de 1,6%, sub ţinta de 2% avută în vedere de gardienii euro. Inflaţia în zona euro a fost sub ţinta avută în vedere de BCE în ultimii trei ani iar cele mai recente prognoze sugerează că situaţia se va repeta şi în următorii trei ani.

 Miniştrii de finanţe din zona euro (Eurogroup) ar trebui să se reunească în zilele următoare pentru o decizie în cazul Greciei, ca să pună capăt incertitudinilor cu privire la capacitatea ţării de a se finanţa, este de părere preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.  Iniţial, miniştrii de finanţe din zona euro programaseră o reuniune a Eurogroup pentru astăzi, însă ulterior aceasta a fost anulată după ce dis¬cuţiile cu autorităţile de la Atena, pe tema reformelor ce trebuie adoptate în schimbul unor noi împrumuturi, s-au încheiat fără succes.  "Trebuie să evităm o situaţie de noi incertitudini pentru Grecia", a spus Donald Tusk, adăugând: "Avem nevoie de o dată concretă pentru o nouă reuniune a Eurogroup în viitorul apropiat. Nu vorbesc de săptămâni, ci de zile". Tusk a menţionat că a avut consultări cu preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, şi cu preşedintele Comi¬siei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la situaţia Greciei. La finele săptămânii trecute, creditorii internaţionali i-au cerut Greciei să pună la punct un pachet de măsuri suplimentare de economii, care să fie transpuse în legislaţie, dar să fie implementate doar dacă situaţia o va impune, atfel încât să dea asigurări că Atena îşi va atinge ţintele fiscale convenite.

 Valeriu Zgonea a comparat situaţia din PSD cu cea a antilopelor gnu care, în căutarea hranei, aleg să se arunce într-un râu plin cu crocodili, urmându-şi astfel masculul alfa: "Mă uitam aseară la un documentar despre antilopele gnu. Şi în procesul lor de a căuta să ajungă acolo unde vor, trec peste un râu. Şi masculul alfa sare în râu şi, fără să gândească, fără să simtă ceea ce se poate întâmpla cu ele, toate sar după masculul alfa. Singura problemă este că acel râu este renumit ca fiind plin cu crocodili. Aşa se află şi PSD-ul astăzi: scapă cine poate. Eu am atras atenţia că este o mare eroare dacă liderul nu-şi asumă responsabilitatea funcţiei pe care o are, fiind principalul partid din România. În rest, fiecare are conştiinţa împăcată, eu am conştiinţa curată că am atras atenţia în interiorul partidului că vulnerabilizăm tot partidul şi miile de candidaţi şi va fi un subiect de dezbatere până la toamnă cu privire la integritate. De aici, cei care au luat decizia trebuie să comunice".  În replică la declaraţiile lui Valeriu Zgonea, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, aflat într-o dispoziţie foarte spirituală, a comentat: "Înţeleg că astăzi antilopele l-au mâncat pe crocodil. Eu aşa citesc dacă mergem pe astea. Eu n-am ştiut de declaraţia asta, dar dacă mă gândesc aşa repede, în 2012 eram nişte antilope în faţa unui râu şi toţi de pe mal spuneau «hai să intrăm în râu» şi eu am intrat în râu, m-au mâncat crocodilii, unii au rămas pe la Camera Deputaţilor".

 

Acţionarii OMV Petrom au decis, ieri, extinderea, până la data de 31 decembrie 2017, a aprobării şi împuternicirii aferente a Directoratului pentru listarea secundară a companiei pe Bursa de Valori din Londra, pentru cazul în care condiţiile pieţei nu vor fi potrivite pentru realizarea listării secundare în acest an, conform unui comunicat transmis Bursei de Valori Bucureşti Autorizarea acordată de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor va fi condiţionată de aprobarea Consiliului de Supraveghere, dacă listarea se va realiza în 2017, conform raportului.  De asemenea, AGA a aprobat, ieri, numirea lui Dan Manolescu pentru postul de membru al Consiliului de Supraveghere, cu mandat până la data de 28 aprilie 2017. Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, în perioada 2013-2015, a fost propus de acţionarul statul român, prin Ministerul Energiei.   Recent, OMV Petrom a anunţat că Bogdan Nicolae Badea şi-a înaintat renunţarea la mandatul de membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, începând cu data de 26 aprilie 2016. Acţionarii OMV Petrom au mai aprobat propunerea directoratului de a nu se distribui dividende pentru anul financiar 2015, potrivit unui comunicat al companiei.   Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom a declarat: "În contextul curent de piaţă, cu un preţ scăzut al ţiţeiului, trebuie să rămânem prudenţi şi să ne menţinem o poziţie financiară solidă. Având în vedere nivelul ridicat de lichiditate necesar pentru a ne susţine nevoile privind investiţiile, am propus acţionarilor şi aceştia au aprobat neacordarea de dividende pentru 2015".  De asemenea, AGOA a mai aprobat bugetul de investiţii pentru 2016 al companiei, astfel, investiţiile estimate pentru 2016 ale OMV Petrom au coborât la 3,98 miliarde lei, în scădere comparativ cu investiţiile de 4,26 miliarde de lei realizate în 2015, mai arată documentul.
Conform acestuia, principala direcţie de investiţii continuă să fie divizia Upstream, pentru care s-au bugetat peste 3,48 miliarde de lei, reprezentând 88% din buget, urmată de Downstream Oil, cu un buget de investiţii de 465 milioane de lei, pentru acest an.