Urmatoarea criza financiara este aproape, sosirea ei este doar o problema de timp, dar inca nu s-au rezolvat problemele din sistemul global ce au iesit brutal la suprafata dupa ultima criza financiara, scrie The Guardian.   Acesta este mesajul ultimului raport de Stabilitate Financiara Globala realizat de Fondul Monetar International, document ce se vrea o trezire la realitate pentru ministrii de finante si bancherii centrali ce se reunesc in Peru, la Lima, pentru intalnirea anuala.  Politicile de stimulare monetara masiva au readus cresterea in economiile dezvoltate dupa recesiunea profunda ce a venit dupa criza declansat odata cu prabusirea Lehman Brothers in 2008. Dar ceea ce FMI numeste “transferul” catre o revenire mai sustenabila - fara propteaua costurilor ultra-ieftine de imprumut - nu a fost materializat pana acum.  Intre timp, banii ieftini creati pentru a salva economiile dezvoltate au inundat pietele emergente, umfland bule ale preturilor activelor, si incurajand companiile si guvernele sa profite de costurile neobisnuit de reduse ale imprumuturilor pentru a-si escalada nivelul de indatorare.  Bilanturile sunt intinse la maxim in multe banci si companii din economiile emergente. Aceste companii au devenit mult mai sensibile la un posibil stres financiar”, spune FMI.  In plus, esecul incercarii de a petici sistemul financiar international dupa ultima criza - prin asigurari ca bancile din pietele emergente detin destul capital si prin limitarea imprumuturilor cu profil de risc ridicat - inseamna ca un nou soc de tipul Lehman Brothers ar putea fi factorul declansator al unei noi panici globale.  “Socurile isi pot avea punctul de origine in economii avansate sau emergente si - combinate cu vulnerabilitati sistemice nerezolvate - pot duce la perturbari in pietele globale si la o secare brusca a lichiditatii din piete in multe sectoare”, spune FMI, avertizand ca unele piete par a fi "fragile".  Asa ca, in timp ce Rezerva Federala americana pregateste terenul pentru dobanzi pentru vremuri de pace financiara, dupa nivelurile de urgenta din ultimii sapte ani, pietele financiare se confrunta cu ceea ce FMI numeste “o ajustare fara precedent”.  Avertismentul Fondului Monetar International are ecou si in alte institutii. De exemplu, economistul-sef al Bancii Angliei, Andy Haldale, a argumentat ca lumea intra in ultimul episod al unei “crize in trei parti”.  Unctad, agentia Organizatiei Natiunilor Unite pentru comert si dezvoltare ar dori ca marile economii ale planetei sa accelereze cheltuielile publice pentru a contracara scaderea economiilor emergente. De asemenea, Bank for International Settlement considera ca ratele de dobanda au fost prea scazute pentru prea mult timp, incurajand prea multe asumari de riscuri in pietele financiare.   FMI nu a renuntat inca la speranta ca se va ajunge la ceea ce numeste o “normalizare de succes” si nominalizeaza o serie de conditii ce trebuie indeplinite pentru atingerea ei, de la o rebalansare reusita a cresterii economice din China la "asigurari impotriva lipsei de lichiditate" in pietele financiare.  Totusi, esecul decidentilor din intreaga lume de a tine sub control problemele sistemului financiar international in ultimii sapte ani, in ciuda precedentului Lehman Brothers si a ceea ce s-a intamplat dupa prabusirea acestuia, sugereaza ca orice masuri vor fi luate acum vor fi probabil prea putin si prea tarziu.

"Război în plin Paris", titrează Le Figaro, încadrând fotografia de pe prima pagină într-un chenar negru, în semn de doliu.   "Carnagiu la Paris", a scris Liberation, în timp ce Aujourd'hui en France a titrat "Masacru terorist în plin centrul Parisului", iar La Voix du Nord a ales să-şi titreze materialul cu "Oroare la Paris".   Publicaţia Le Parisien titrează 'Încă o dată, este război'. 'În numele martirilor de ieri, al victimelor nevinovate, şi în numele Republicii, Franţa va şti să rămână unită şi să facă front comun', scrie publicaţia citată.   'Barbaria teroristă a atins o etapă istorică. Este imposibil să nu faci o legătură între aceste evenimente sângeroase şi luptele care au loc în Orientul Mijlociu. Franţa îşi joacă acolo rolul său şi trebuie să-şi continue acţiunile', scrie directorul cotidianului Liberation, Laurent Joffrin.  Pentru publicaţia regională l'Est Républicain, 'ameninţarea teroristă ajunsă deja pe teritoriul francez pune ţara într-o stare de război permanentă'.

Oroare!', titrează pe fond negru cotidianul sportiv L'Equipe, în contextul în care autorii atentatelor au vizat şi Stade de France, unde vineri seară se desfăşura meciul amical de fotbal între echipele naţionale ale Franţei şi Germaniei. 'Eram Charlie, suntem Paris!', scrie pe prima pagină ziarul République des Pyrénées, aluzie la atacul terorist comis în luna ianuarie la sediul publicaţiei franceze de satiră Charlie Hebdo.   Şi majoritatea ziarelor europene consacră prima pagină atacurilor teroriste din Paris. "Asediul sângeros al Parisului", titrează cotidianul britanic The Daily Telegraph, în timp ce The Independent face referire la un "Masacru pe străzile Parisului"...
Ministerul Afacerilor Externe anunță cu profund regret că decesul a doi cetățeni români în atacurile produse în cursul nopții trecute în capitala Franței a fost confirmat de autoritățile franceze. MAE informează că Ambasada României la Paris este în legătură cu familiile acestora și le va acorda asistența consulară necesară", precizează un comunicat remis sâmbătă AGERPRES.
MAE amintește că un cetățean român a fost rănit ușor în atacurile survenite în cursul nopții în capitala Franței. Persoana în cauză a primit îngrijiri la un spital din Paris și, în cursul dimineții, a fost externată.

Un raport coordonat de Eurodad (Rețeaua europeană privind datoria și dezvoltarea) dezvăluie că majoritatea țărilor analizate nu reușește să limiteze evaziunea și ocolirea sistemului fiscal și că multinaționalele și particularii bogați găsesc aici „numeroase oportunități să ascundă banii. „Germania și Luxemburgul sunt în continuare în fruntea listei și oferă o serie de mijloace de disimulare a proprietarului (unei întreprinderi - n.r.) sau de spălare de bani.”  Spălarea de bani, care constă în a face să pară legali banii oținuți din criminalitate, a fost adeseori legată de terorismul internațional.  Pe 15 noiembrie 2014, Consorțiul Internațional al Ziariștilor de Investigații a dezvăluit că Luxemburgul a acordat aranjamente fiscale foarte favorabile unor multinaționale. Acestea au fost făcute în perioada în care Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei Europene, era ministru de Finanțe și apoi premier al Luxemburgului. La rândul său, Berlinul se opune realizării unui registru centralizat care să-i listeze pe proprietarii beneficiari și să asigure un acces public la informații, arată autorii raportului.  Mai multe scandaluri bancare recente au pus în lumină rolul sistemului în disimularea proprietarilor reali ai firmelor și în facilitarea albirii banilor.  În februarie 2015, a doua bancă a țării, ca mărime, Commerzbank, a fost vizată de o anchetă. Potrivit unor surse citate de EurActiv, banca ar fi ajutat unii clienți să ocolească fiscalitatea prin intermediul Luxemburgului. Alte anchete asupra a cel puțin alte trei bănci se află în desfășurare. Una dintre ele ar fi negociat o amendă de 22 de milioane de euro cu autoritățile germane după ce a participat la crearea de societăți-paravan în Luxemburg pentru a disimula fonduri.  În iulie 2015, Hypovereinbank a plătit o amendă de 20 de milioane de euro și a promis să ajute autoritățile în investigațiile lor privind o structură creată de mai multe bănci, printre care și Deutsche Bank.  Acestea ar fi ajutat conttribuabilii să exploateze o falie în reglementările care le permit să primească două chitanțe de impozit pentru un singur vărsământ.  Angela Merkel a fost cel mai aprig susținător pentru ca Jean-Claude Jucker să devină șeful Comisiei Europene. Drept urmare, arareori, Jucker își permite să aibă poziții diferite de cele ale prietenei sale de la Berlin.  Printre cele 15 țări analizate de raport nu se află și România.

Atentate in PARIS ...rapoarte ...peste 40 de morti...

Comisia Europeana prognozeaza pentru anul 2017 o iesire a Romaniei din limita de deficit de 3% (stabilita prin criteriile de la Maastricht), ceea ce ar insemna plasarea tarii in procedura de deficit excesiv. "Presupunand ca nu se vor mai schimba deciziile, deficitul este proiectat sa cresca mult peste 3% din produsul intern brut in anul 2017. Cel mai mare impact il are noul Cod fiscal, care implica taieri de taxe insumand 1,25% din PIB in anul 2017. In special, contine o taiere suplimentara a TVA standard de la 20% la 19% si eliminarea accizei suplimentare la carburanti si a taxei speciale pe constructii" - mai arata Comisia Europeana. Ca urmare a relaxarii fiscale, "deficitul structural este estimat sa creasca de la aproximativ 1% din PIB in 2015 pana la aproape 4% in anul 2017", avertizeaza Comisia. In Prognoza de toamna emisa joi, Comisia Europeana estimeaza un deficit structural de 0,8% din PIB in anul 2015, 2,7% in 2016 si 3,8% in 2017. Astfel, Romania ar urma sa iasa inca din anul 2016 din tinta de deficit structural de 1%, asumata prin MTO (obiectivele pe termen mediu). Deficitul bugetar este estimat de Comisie la 1,2% din PIB in 2015, 2,8% in 2016 si 3,7% in 2017.  Astfel, tara va iesi din tinta de deficit bugetar asumata anterior de Romania, 1,2% din PIB pe anul 2016, iar in 2017 ar urma sa depaseasca si limita de 3% peste care Bruxelles-ul declanseaza procedura de deficit excesiv.  Cu toate acestea, prognoza de toamna a Comisiei Europene este mai optimista decat cea emisa anterior. In prognoza de primavara, din luna mai, Bruxelles-ul intrevedea un deficit structural de 1,3% din PIB in anul 2015 si de 3,4% din PIB in 2016. De asemenea, atunci Comisia prognoza un deficit bugetar de 1,6% in 2015 si 3,5% in 2016.  In privinta cresterii economice, Comisia Europeana a revizuit in sus estimarile facute in primavara. parametri estimati de Comisia Europeana pentru Romania in perioada 2015-2017:

• Deficitul de cont curent este estimat sa creasca pana la 1,9% in 2016 si 2,6% in 2017.
• Investitiile private ar urma sa isi contiune cresterea, datorita revitalizarii constructiilor de locuinte si a scaderii costurile de creditare, noilor stimulente fiscale si perspectivelor de crestere economica robusta.
• Investitiile publice sunt programate sa creasca in anul 2015, ultimul in care mai pot fi absorbitte fonduri europene din perioada de programare 2007-2013, dar este probabil sa aiba performante scazute comparativ cu bugetul initial pe anul 2015. In anul 2016, se asteapta o scadere a investitiilor publice, odata cu scadarea absorbtiei fondurilor europene, pentru ca in anul 2017 s acreasca din nou.
• Inflatia anuala medie este estimata sa ajunga la -0,4% in anul 2015, ca urmare a taierii TVA la alimente incepand cu iunie, preturilor reduse la energie si a inflatiei scazute din UE. De la mijlocul anului 2016, cererea interna puternica este asteptata sa impinga din nou inflatia in teritoriu pozitiv. Inflatia anuala medie este prognozata la -0,3% in 2016 si +2,3% in 2017. In 2016 si 2017, riscul de crestere a inflatiei este sustinut de cresterea salariului minim si a salariilor din sectorul bugetar.
• Somajul a scazut la 6,8% in anul 2015 si se asteapta sa coboare pana la 6,5% pana in 2017. Cresterile salariale sunt asteptate sa persiste si in 2016 si 2017.

'Până în anul 2060, populaţia în vârstă de muncă (15 - 64 ani) se va reduce cu 44,0%, ajungând la aproximativ 7,506 milioane persoane. Scăderea populaţiei de 15 - 64 ani va fi moderată până în anul 2030 şi mai accentuată spre sfârşitul orizontului de proiectare (anul 2060), principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea naturală a populaţiei', precizează INS.  În profil teritorial, populaţia de 15 - 64 ani va înregistra o scădere în toate regiunile ţării. Până în anul 2060 este anticipată o diminuare mai accentuată a populaţiei în regiunile Sud-Muntenia (cu aproape 1,139 milioane locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (cu aproximativ 820.000 locuitori). Diminuări ale populaţiei între 603.000 şi 695.000 persoane se vor mai înregistra în regiunile Centru, Nord-Est şi Nord-Vest. Regiunile Sud-Vest Oltenia şi Vest vor continua să se încadreze, în anul 2060, în grupul celor cu cel mai mic număr al populaţiei adulte în vârstă de muncă (15 - 64 ani), la polul opus menţinându-se regiunile Nord-Est, Nord-Vest şi Bucureşti-Ilfov   Potrivit Institutului, pentru ambele sexe, o scădere semnificativă se va înregistra la grupele de vârstă 25 - 34 de ani şi 35 - 44 de ani.   'Pe termen scurt, până în anul 2030, populaţia în vârstă de 15 - 64 ani se va menţine în jur de 12 milioane. După anul 2030, în populaţia în vârstă aptă de muncă vor începe să intre generaţiile mai puţin numeroase, născute după anul 2010. De aceea, segmentul 15 - 24 ani se va diminua treptat, ajungând să reprezinte, în anul 2060, 15,5% din totalul populaţiei de 15 - 64 ani. Grupele 'mature' de 35 - 44 ani din cadrul populaţiei apte de muncă se vor diminua în paralel cu creşterea populaţiei în prag de pensionare, creând în timp dezechilibre pe piaţa muncii. Dacă la 1 ianuarie 2015 ponderea populaţiei de 35 - 44 ani a fost de 23,1% din totalul populaţiei în vârstă de muncă, în anul 2060 ponderea populaţiei de 35 - 44 ani se va reduce la 19,5%. Ponderea populaţiei în vârstă de 55 - 64 de ani va creşte de la 20,3% (în anul 2015) la 23,7% din totalul populaţiei în vârstă de muncă (în anul 2060)', spune INS.