Furnizorii de gaze nu vor mai accepta, începând cu anul viitor, să scadă presiunea la aragaz, centrală termică sau alte echipamente pentru persoanele fizice și firmele care nu au plătit factura la timp, ci, conform unui document consultat de Profit.ro, vor trece direct la oprirea gazelor până când toate restanțele vor fi achitate.  Măsura va fi aplicată începând cu prima zi a anului viitor.  Dacă în prezent furnizorul de gaze poate și să limiteze cantitatea de gaze către clientul care a întârziat plata unei facturi, începând cu anul viitor nu va mai fi aplicată decât o singură măsură, și anume întreruperea furnizării gazelor.  Livrarea gazelor va fi reluată doar după ce toate facturile scadente sunt plătite integral, cu tot cu majorări de întârziere și taxa de reluare a alimentării, în maximum 24 de ore. Acest termen de 24 de ore nu va mai fi însă calculat de la data efectuării plății, ci de la momentul la care clientul prezintă dovada acestei plăți.

Previziunile privind creşterea euro sunt alimentate de incertitudinile privind creşterea dobânzii de referinţă de către FED (Federal Reserve, banca centrală a SUA). Aceste incertitudini sunt invocate de analiştii Erste. Un dolar mai atrăgător ar scoate mare pare din capitalurile de pe pieţele emergente.  Fenomenul a început deja, stimulat şi de problemele economiei chineze, ceea ce complică lucrurile. FED nu a mai crescut dobânda din cauza acestor probleme, dar faptul a îngrijorat suficient de mult pieţele ca neîncrederea în economiile emergente să scadă. Ceea ce iarăşi ar fi rău pentru leu. „Dacă urmărim linia factorilor locali, ar trebui ca finalul anului să prindă EUR/RON în apropierea nivelului prezent”, explică Claudiu Cazacu. Pe de altă parte, însă, „incertitudinea semnificativă provine din parcursul dobânzii de referință în SUA: dacă vom vedea o majorare a costului de finanțare în dolari anul acesta, în decembrie, piețele ar răspunde prin diminuarea pozițiilor de risc relativ ridicat, și EUR/RON ar putea depăși 4,50. Evoluția ar fi însă ”îndulcită” de programul QE european, care furnizează lichiditate în zona Euro, astfel încât ipoteza de lucru ar fi în acest scenariu al ridicării dobânzilor intervalul 4,52 – 4,54”.

Dacă evoluţia ar fi „îndulcită de QE-ul european doar până la  4,52 – 4,54 de lei, ameninţarea este foarte serioasă. QE (quantitative easing) este programul de relaxare monetară accentuată, operată de Banca Centrală Europeană prin achiziţii de obligaţiuni în euro şi scăderea dobânzii de referinţă. Programul este o imitaţie (târzie, spun unii), a programului american similar, care s-a încheiat anul acesta şi care ar trebui să fie urmat de revenirea dobânzii la dolar la niveluri nesubvenţionate de FED Totuşi, posibilitatea deprecierii accentuate nu este neapărat şi foarte probabilă.
„Cu datele perceptibile acum, cred că EUR/RON va rămâne în echilibru la finalul acestui an, în jur de 4.45. Turbulenţele pieţelor financiare din august nu ne-au afectat, iar în absenţa unui cataclism financiar, cândva în următoarele trei luni, mă îndoiesc că leul românesc va fi destabilizat într-o manieră remarcabilă”, conchide analistul de la Tradeville.

Consiliul Concurenței vrea să recompenseze cu până la 100.000 de euro persoanele care furnizează informații privind încălcarea legislației în domeniul concurenței, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele instituției. ”În momentul acesta avem avertizorul de concurență, unde angajații nemulțumiți sau alte persoane, sub protecția anonimatului, pot să furnizeze informații legate de încălcarea legislației în domeniul concurenței. Vrem să mergem un pas mai departe și să oferim recompense pentru cei care furnizează informații care se dovedesc corecte. Vrem să plătim 1% din amenda pe care o vom aplica după investigație, dar nu mai mult de 100.000 de euro”, a explicat, într-o conferință de presă, Chirițoiu.  Consiliul Concurenței a lansat la începutul anului platforma avertizorilor de concurență, unde orice persoană poate sesiza sub protecția anonimatului activități de tip cartel desfășurate de companii.  Consiliul menționa la acea dată că apar situații în care persoane din interiorul unei companii dețin informații specifice despre anumite înțelegeri ilegale, dar teama de consecințe negative din partea angajatorilor îi determină să nu dezvăluie aceste informații.

Furnizarea de informații utile pentru detectarea și pedepsirea cartelurilor ajută la prevenirea altor activități cu consecinte grave atât pentru consumatori, cât și pentru companiile din sectorul economic afectat.  Platforma avertizorilor de concurență poate fi accesată de pe site-ul Consiliului Concurenței, este activă în permanență și poate primi mesaje cu un număr nelimitat de caractere.

Prevederea privind recompensarea persoanelor care furnizează astfel de informații va fi introdusă în proiectul de modificare a Legii Concurenței, care urmează să fie finalizat în acest an.

”Vrem să modificăm Legea concurenței în acest an și apoi să nu ne mai legăm de legislația primară pentru mulți ani. Printre modificări vor fi și unele legate de organizarea noastră internă. Să avem reguli mai stricte privind conflictul de interese. Vrem să introducem o prevedere potrivit căreia dacă pleci din sistemul public, respectiv de la Consiliul Concurenței, timp de 3 ani să nu lucrezi în zone cu care ai avut tangență în timpul în care ai lucrat la Consiliu”, a adăugat Chirițoiu.

Copreşedintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a declarat astăzi, la Braşov, că formaţiunea sa doreşte să propună introducerea impozitului forfetar "mai ales pentru întreprinderile mici şi mijlocii care lucrează în domeniul hotelier şi restaurante", transmit surse din presă. "Vrem să diminuăm evaziunea fiscală, vrem să diminuăm birocraţia, pentru că va fi mult mai uşor de administrat un astfel de impozit de către autorităţile fiscale şi, în acelaşi timp, va fi un ajutor şi pentru IMM în gestionarea propriei contabilităţi (...) Vrem să propunem această măsură, ştim că suntem în asentimentul multora dintre cei care provin din mediul de afaceri.(...) Vrem să ieşim cu un proiect consolidat pe care să-l prezentăm Guvernului spre adoptare", a afirmat Tăriceanu. Liderul ALDE a mai precizat că, pe data 29 septembrie, va organiza la Senat, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Energiei şi Mediului de Afaceri, o amplă reuniune pe această temă.

 Guvernul imprumută autorităților de management ale programelor operaționale finanțate din fonduri UE suma totală de 1,193 miliarde lei, din bani proveniți din privatizări, pentru ca respectivele instituții să poată rambursa cheltuielile eligibile ale beneficiarilor aferente lunii octombrie."În scopul asigurării necesarului de finanțare al autorităților de management pentru programele operaționale finanțate din instrumente structurale în cadrul obiectivului convergență aferent lunii octombrie a anului 2015, în vederea efectuării plăților pentru rambursarea cheltuielilor eligibile către beneficiari și pentru plata cheltuielilor eligibile rambursabile din cererile de plată aferente instrumentelor structurale, se aprobă alocarea temporară din venituri din privatizare de către Ministerul Finanțelor Publice a echivalentului în euro al sumei de 1,193 miliarde lei", se arată într-o hotărâre de Guvern, publicată în Monitorul Oficial.  Sumele utilizate de către autoritățile de management din acest împrumut vor fi rambursate MFP, în euro, din sumele restituite cu această destinație de către Comisia Europeană, până la data de 29 februarie 2016, se precizează în actul normativ.  Banii vor fi împrumutați Ministerului Fondurilor Europene pentru Programul Operațional Sectorial Mediu (306 milioane lei), POS Creșterea Competitivității (270 milioane lei) și POS Dezvoltarea Resurselor Umane (317 milioane lei), precum și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru Programul Operațional Regional (300 milioane lei). La începutul lunii trecute, Guvernul a aprobat un împrumut similar, în valoare totală de 984 milioane lei, cu aceeași destinație, din care 280 milioane lei pentru POS Mediu, 220 milioane lei pentru POS Creșterea Competivității Economice, 234 milioane lei pentru POS Dezvoltarea Resurselor Umane și 250 milioane lei pentru Programul Operațional Regional. Banii împrumutați atunci trebuie rambursați la MFP până pe 9 octombrie 2015, respectiv vinerea viitoare.  Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica, declara, la începutul lunii trecute, că România va ajunge la un grad de absorbție de aproximativ 70% la sfârșitul anului, adăugând că nu exclude posibilitatea ca acest procent să ajungă la 75-78%, dacă se iau în calcul estimările beneficiarilor.  Potrivit datelor postate, în luna iulie, pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune a crescut cu 0,4% în iunie față de luna mai, de la 54,42% la 54,82%, România reușind astfel să atragă în luna respectivă 76 milioane de euro. Singurele programe pe care au fost atrase fonduri sunt Programul Operațional Sectorial Mediu și Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative.

Aiureli...dar interesant ....