Guvernul federal german a pus pe masă 6 miliarde de euro pentru găzduirea refugia­ţilor. Cancelaria are mai multe motive pentru a fi generoasă, unele evident politice, altele economice, scrie publicaţia franceză La Tribune.  Generozitatea germană faţă de refugiaţi nu se dezminte. La o reuniune de criză la care au participat cele trei partide de coaliţie (conservatoarea Uniune Creştin-Democrată, bavareza Uniune Creştin-Socială şi Partidul Social Democrat), guvernul federal a anunţat că pune la dispoziţia landurilor, pentru 2016, 3 miliarde de euro pentru gestionarea fluxului masiv de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi că alocă încă 3 miliarde de euro pentru sine.  Un plan de 6 miliarde de euro nu este deloc nesemnificativ deoarece reprezintă aproape 60% din cheltuielile suplimentare prevăzute iniţial pentru bugetul federal pe 2016. Această criză a refugiaţilor devine astfel principala forţă care face ca Germania să cheltuiască mai mult. Iar aceasta este o veste bună pentru întreaga Europă, chiar dacă sumele puse pe masă nu vor avea un impact macroeconomic de amploare.  Cheltuielile vin de la un stat criticat că investeşte prea puţin, chiar şi de federaţiile patronale. Cheltuielile suplimentare sunt deci un semn pozitiv.  Construirea a 150.000 de locuinţe temporare în care refugiaţii să-şi petreacă iarna este, de asemenea, prevă­zută în planurile guvernului federal. La acestea se adaugă aproape 300.000 de apartamente care vor fi construite de administraţiile locale. Acestea din urmă vor beneficia de finanţare privilegiată din partea băncii de stat KfW, deci refinanţată şi garantată de statul federal. Astfel, Germania redescoperă importanţa investiţiilor publice.

Timpul petrecut cu transportul de la şi către locuinţă, la începutul şi sfârşitul zilei de muncă, ar putea fi perioadă efectivă de lucru şi remunerată ca atare, în conformitate cu o decizie recentă a Curţii Europene de Justiţie, scrie The Independent.   Companiile cu angajaţi precum electricieni, instalatori pentru reţeaua de gaze, reprezentanţi de vânzări, personal de îngrijire etc vor fi în situaţia de încălca legislaţia Uniunii Europene, dacă au renunţat la un sediu regional sau local, de exemplu.

Instanţa supremă de justiţie din UE a adoptat o decizie în acest sens, într-un caz privind Tyco, o companie spaniolă de sisteme de securitate. CEJ argumentat că a protejat "sănătatea şi siguranţa" lucrătorilor, respectând Directiva UE pentru timpul de muncă.  "Faptul că muncitorii încep şi termină călătoriile la casele lor provine din deceizia angajatorului de a elimina birourile regionale şi nu din dorinţa lucrătorilor înşişi", se arată în hotărârea CEJ  "Cerându-le să poarte povara alegerii angajatorului ar fi contrar obiectivului de protecție a securității și sănătății lucrătorilor urmărite de directivă, care include necesitatea de a garanta lucrătorilor o perioadă minimă de repaus", menţionează documentul citat.

Singura șansă pentru Munchen este să îl pună pe Oprescu primar.

Se pare ca germania crede ca celelate tari europene, , mai ales cele estice, sunt niste judete/regiuni anexate germaniei si austriei. Germania si Austria au distrus europa in doua razboaie mondiale, de ce sa nu o faca si acum?? Nu m-ar mira ca in planul lor sa fie colonizarea tarilor estice cu asa zisi refugiati....ar fi destul destul de simplu, pentru ca Germania si Rusia sa-si desavarseasca impartirea de influenta in Europa, era nevoie de un pic de balamuc , de o perdea de fum in tarile astea pentru ca altfel etapa urmatoare ar fi prea pe fata. Si....voila!!!  Sigur, mai inainte au mimat un picut ca se iau de piept, ca sanki, isi dau unii altora sanctiuni.  Poate ca nu e deloc asa ci ceva cu totul invers, cine stie. Oricum vom vedea!...Austria va face apel în scurt timp la armată pentru a ajuta poliția în gestionarea fluxului de imigranți care ajung în cea mai mare parte din Ungaria, a anunțat luni cancelarul Werner Faymann, transmit agenţiile internaţionale de ştri ...  Viena va mobiliza 2.200 de militari "în două ore" pentru "a ajuta poliția", în special la "controalele de frontieră, acolo unde este necesar", a spus Faymann într-o conferință de presă, la o zi după anunțul Germaniei privind reintroducerea controalelor la frontiere.....Pe de altă parte, 19.100 de refugiaţi au sosit în acest weekend cu trenul la Munchen, în sudul Germaniei, a anunţat luni Guvernul local, conform DPA.  Aproximativ 7.000 de persoane au sosit la Munchen duminică, iar alte peste 12.000 de persoane au venit în acest oraş sâmbătă, a declarat un purtător de cuvânt al landului Bavaria. Premierul Viktor Orban a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că din 15 septembrie vor intra în vigoare legi mai dure în domeniul imigraţiei pe teritoriul țării sale, iar persoanele care trec ilegal frontiera vor fi arestate. Germania a trecut și ea la măsuri. Ministrul de interne german Thomas de Maiziere a anunțat duminică că Germania introduce temporar controale la frontiera cu Austria din cauza afluxului masiv de refugiați care vin dinspre această țară. Controalele temporare de la frontiera germană ar putea fi menținute cel putin câteva săptămâni, a anunțat luni ministrul de interne al landului Bavaria. Pe de altă parte, luni a fost redeschisă circulația trenurilor între Austria și Germania, cu exceptia celor spre Munchen.

Banca Centrală Europeană (BCE) înceacă în prezent să determine de câți bani au nevoie băncile grecești pentru a se recapitaliza, a precizat vineri Daniele Nouy, președintele noii agenții de supervizare bancară (SSM) din cadrul BCE.  "În Grecia, băncile au trecut printr-o criză și bineînțeles au fost slăbite. De acea au nevoie să fie recapitalizate pentru a fi la fel de puternice cum erau înainte", a declarat Daniele Nouy.  "În prezent derulăm o analiză amănunțită a băncilor grecești pe baza unor teste de stres pentru a stabili de ce sume au nevoie și ne așteptăm ca procesul să se finalizeze luna viitoare sau în noiembrie", a mai spus Daniele Nouy, anunță Dow Jones Newswires, citat de Agerpres.  Un grup de lucru, care include membrii ai Guvernului grec și reprezentanți ai creditorilor (UE, FMI, BCE), va fi înființat în vederea examinării opțiunilor pentru o recapitalizare rapidă a băncilor grecești după alegerile din 20 septembrie, a anunțat marți seară Ministerul Economiei. Situația băncilor elene s-a înrăutățit în ultimii ani pe fondul declinului economiei și al majorării valorii creditelor neperformante, astfel încât acestea vor avea nevoie de a treia recapitalizare, începând din 2010 până în prezent, când Grecia a avut nevoie de asistență financiară pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.  25 de miliarde de euro din ultimul program de asistență acordat Greciei de creditorii internaționali, în valoare de 86 de miliarde de euro, a fost alocată pentru recapitalizarea băncilor elene până la finele acestui an.

Banca centrală a SUA epuizează accelerat mijloacele de intervenţie pentru stimularea economiei, scrie Wall Street Journal.  "Economia mondială este ca un vas de croazieră transoceanic fără bărci de salvare", spuneau recent economiştii băncii britanice HSBC şi par a nu fi departe de adevăr. Autoritatea care are intervenţia de ultimă instanţă, banca centrală, pare a-şi fi consumat stimulentele. Un material semnat de Jon Hilsenrath, ziaristul acreditat pe lângă Rezerva Federală Americană, spune citând un fost oficial al departamentului pentru buget al Congresului, că deja autorităţile recurg la planurile "B", ale planurilor "B". Toate mijloacele de stimulare a economiei - reducerea ratei de dobândă, tăierile de taxe sau sporirea cheltuielilor guvfernamentale - sunt arme reduse la tăcere. Dobânzile sunt deja zero, planurile de stimulare fiscală nu au consemnat progrese, iar deficitele bugetare lasă puţin loc reducerilor de taxe.  În acelaşi timp, economia americană ar urma să fie în curând cu vânt din faţă: Japonia a înregistrat o creştere economică marginală în trimestrul al doilea, China frânează, iar devalorizările încrucişate ale monedelor doar fac să sporească fricţiunile dinj comerţul internaţional. Asta într-un moment în care deja actualul avans al economiei depăşeşte cu 16 luni durata medie a unei etape de creşetere până la ivirea unei noi recesiuni. Fostul şef al Rezervei Federale Americane Ben Bernanke admite că mijloacele de intervenţie ale guvernului sunt mai limitate decât de obicei, dar punctează că în niciun caz nu sunt zero. De exemplu, instituţia pe care a condus-o ar putea încerca varianta ratelor de dobândă negativă. Întrebarea însă rămâne cât va putea SUA în următoarea recesiune să se împrumute şi să cheltuie pentru a face mai uşoară traversarea etapei de declin economic. "Dacă vine o altă recesiune, vor fi presiuni pentru a extinde deficitul destul de rapid până la niveluri nemaivăzute în timpurile moderne", spune Stephen King, senior economist la HSBC, autor al raportului care ne spune că navigăm pe un vas de linie transoceanic fără bărci de salvare.

Bursa din Shanghai scade iar semnificativ şi alimentează temerile legate de o nouă criză financiară globală. Vom avea în această toamnă un nou moment Lehman Brothers?  Bursa avea, la ora României 9.25, un minus de peste 3,7%. Această scădere, cel mai probabil, va antrena o mişcare asemănătoare şi pe celelalte pieţe financiare.  Bursa de la Tokyo avea deja, la aceeaşi oră, un minus de peste 1,5%. Scăderile vin după ce datele oficiale arată clar o încetinire a ritmului economiei chineze.  Această încetinire va antrena o scădere a cererii de materii prime, în special petrol. Preţurile, deşi cele mai mici din 2008 încoace, ar putea scădea şi mai mult.  Astfel, se pune sub semnul întrebării mişcarea Rezervei Federale americane, care vrea să ridice dobânda de referinţă în acest an.  Această operaţiune ar creşte costul finanţării pe plan global şi ar afecta în special economiile emergente care au datorii în dolari. Ţările din grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) suferă deja din cauza scăderii preţurilor materiilor prime. China este un motor al creşterii economice pe plan global, astfel încât este de aşteptat ca şi economia mondială să crească mai puţin acest an.