Banca Comercială Română scade dobânzile pentru creditele garantate existente în stoc. Această ofertă a fost anunţată în premieră de Ziarul BURSA într-un interviu acordat de Tomas Spurny la începutul verii...Banca Comercială Română va elimina toate comisioanele percepute pentru tranzacţiile efectuate la bancomate de persoanele fizice începând din luna octombrie, a anunţat, în urmă cu puţin timp, Dana Demetrian, vicepreşedinte în cadrul băncii.  Domnia sa a subliniat că acesta este doar un pas dintr-un amplu program de fidelizare a clienţilor BCR. Un alt demers din cadrul acestui program demarat de bancă deja de câteva zile pentru clienţii săi este reducerea dobânzii la creditele garantate cu ipotecă (atât cele de consum cât şi cele imobiliare), în final obţinându-se o reducere medie de circa 20% a ratei lunare (scăderea maximă pe care o obţine un client poate ajunge până la 40%). Oferta se adresează şi clienţilor altor bănci care îşi pot refinanţa creditele garantate.  Programul BCR vizează o dobânda fixă de 4,95% timp de cinci ani sau 5,95% timp de 10 ani, ulterior clienţii urmând să plătească o dobândă variabilă alcătuită dintr-o marjă fixă de 3% plus Euribor la 6% (dacă împrumuturile sunt în lei se va aplica indicele ROBOR la 6 luni).  Oferta BCR a fost prezentată, în premieră de Ziarul BURSA, în cadrul unui interviu de la începutul lunii iunie acordat de Tomas Spurny, actual CEO al BCR. 

OPEC a semnalat că ar putea reduce producția în viitor, iar SUA a redus estimările de ieșire, propulsând petrolul la mai puțin de o săptămână după ce a atins cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani, scrie Bloomberg.  Prețurile au crescut cu 8,8% luni la New York, parafând astfel cel mai mare câștig înregistrat în trei zile în ultimii 25 de ani.  The Energy Information Administration EIA a schimbat modul în care calculează cât de mult petrol este extras, folosind un sondaj al producătorilor din state-cheie în loc să se bazeze pe date ale agențiilor de stat și programe de calculator. Ca urmare, o producţie de 13,2 milioane de barili de petrol a dispărut dintr-o dată, după un anunţ guvernamental.  Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, producător al aproximativ 40% din petrolul mondial, a reînnoit angajamentul de a vorbi cu alți exportatori pentru a realiza "prețuri corecte și rezonabile", potrivit revistei lunare a cartelului. OPEC nu va sprijini prețul petrolului prin tăierea aprovizionării, cu excepția cazului în care ţările non-membre sunt de acord să împartă povara, conform buletinului. Deci, vorbim despre o supraabundență, o inundare? Depinde cine întreabă.  Phil Verleger, presedinte al companiei de consultanta economică PKVerleger LLC a declarat că piața globală ar putea fi reechilibrată la începutul anului viitor, după revizuirile din SUA.  Este prea devreme pentru a avea încredere în totalitate în noile date ale EIA, a spus Ed Morse, analist al Citigroup Inc. într-o notă de cercetare și nu există nici un motiv pentru a crede că vreo țară non-OPEC se va ralia grupului în ideea reducerii producției. Producția de petrol din Rusia a rămas ridicată, deoarece rubla slabă a redus costurile acolo, în timp ce Mexicul încearcă să crească producția pe fondul unei reforme energetice istorice.  Pentru unii analiști, totul se reduce la Arabia Saudită, cel mai mare producator OPEC. Saudiții au condus modul de menținere al nivelurilor de producție, în scopul de a păstra cota de piață, chiar dacă prețurile s-au scufundat cu mai mult de jumătate de la mijlocul anului acesta

România este  în situaţia inedită în care a dat si da in continuare mai mulţi bani băncilor, prin dobânzile plătite pentru datoria publică, respectiv circa 6,7 miliarde de lei, decât pe investiţii din bani publici, din bugetul naţional. La suma totală a investiţiilor se adaugă şi cele 7,4 miliarde de lei cheltuite pe “proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile”, sumă în creştere cu 33,5% faţă de perioada similară a anului precedent.  În contextul deciziei de miercuri a Guvernului Ponta de a majora cu 25%, începând cu 1 octombrie, toate salariile din sistemul de Sănătate, care presupune un efort bugetar anual de 1,7 miliarde de lei, dar şi al cererilor în creştere din partea reprezentanţilor celorlalte sectoare din sistemul bugetar, în special al Educaţiei, privind majorarea consistentă a salariilor, pare că politicienii strâng bani pentru măsuri în campania electorală.  “Majorarea salariilor din sistemul public, mai ales în Sănătate şi în Educaţie, atât timp cât va duce şi la o creştere a calităţii acestor servicii publice, va determina, pe termen lung, o creştere mai sănătoasă a economiei. În acelaşi timp însă, nu poate fi trecută cu vederea calitatea scăzută a infrastructurii, care duce, în final, la o erodare a productivităţii şi afectează creşterea economică potenţială ”....În condiţiile în care nu se cheltuiesc bani pentru investiţii şi nici pentru relaxare fiscală, singura destinaţie a surplusui bugetar pare a fi o majorare substanţială a salariilor din sistemul bugetar. (sursa gindul)...Incapacitatea Guvernului, dar şi a administraţiilor locale de a investi bani în economie este recunoscută şi în documentele oficiale ale Finanţelor. Din raportul privind execuţia bugetară pe primele şase luni ale acestui an, document care este public, reiese foarte clar că în timp ce Guvernul şi-a bugetat investiţii de 11,28 miliarde de lei a cheltuit efectiv doar 3,83 de miliarde de lei, ceea ce corespunde unui grad de realizare de 34%. Situaţia este dezastruoasă, pe partea cheltuielilor legate de investiţii şi când vine vorba despre fondurile europene, unde Guvernul şi-a planificat să dea în economie 12,68 miliarde de lei iar gradul de realizare a programului a fost de doar 45,6%. De fapt, în primele şase luni ale acestui an Guvernul are o nerealizare de cheltuieli, practic partea de investiţii, de aproape 4 miliarde de euro, respectiv 17 miliarde de lei, el avand bugetat un deficit de aproape 13 miliarde de lei în timp ce a obţinut un excedent de 4,2 miliarde de lei.

 

 

 

„Omul viitorului e de sânge mixt. Rasa viitorului eurasiatică-negroidă, extrem de asemănătoare cu anticii egipteni, va înlocui multiplicitatea popoarelor cu o multiplicitate de personalităţi.” Puţini ştiu că unul dintre principalii ideatori ai procesului de intregrare europeană a fost cel care a planificat genocidul programat al popoarelor europene. Este vorba de un personaj obscur a cărui existenţă este ignorată de mase, dar pe care cei puternici îl consideră ca fiind tatăl fondator al Uniunii Europene. Numele său e Richard Coudenhove Kalergi. El se mişcă în spatele cortinei, departe de reflectoare, reuşind astfel să atragă în pânzele sale pe cei mai importanţi şefi de stat, care aususţinut şi promovat proiectul său de unificare europeană.  În 1922, la Viena, pune bazele mişcării „Paneuropa” care are ca scop instaurarea unei Noi Ordini Mondiale bazată pe o Federaţie a Naţiunilor condusă de Statele Unite. Unificarea europeană ar fi constituit primul pas spre un unic Guvern Mondial. Cu instaurarea fascismelor în Europa, Planul se deteriorează, iar uniunea Paneuropeană e constrânsă să se dezbine, dar după al Doilea Război Mondial, Kalergi, mulţumită unei activităţi frenetice şi neobosite, dar şi cu susţinerea lui Winston Churchill, din loja masonică B’nai B’rith şi a unor ziare ca şi New York Times, reuşeşte să obţină aprobarea proiectului său din partea Guvernului Statelor Unite....Kalergi declară că locuitorii viitoarelor State Unite ale Europei nu vor fi popare originale ale Bătrânului Continent, ci o subumanitate bestializată de amestecul rasial. El afirmă fără jumătăţi de măsură că e necesarca popoarele europene să se amestece cu rase asiatice şi de culoare pentru a crea o turmă multietnică fără calitate şi uşor de dominat de către elita la putere...teza Planului Kalergi a constituit şi constituie şi astăzi fondamentul politicilor oficiale ale guvernelor menite să promoveze genocidul popoarelor europene prin imigrarea în masă. G.Brock Chisholm, fostul director al Organizaţiei Mondiale aSănătăţii (OMS), demonstrează că a învăţat bine lecţia lui Kalergi când afirmă: „Ceea ce oriunde in lume trebuie să se aplice e să se practice limitarea naşterilor şi căsătoriile mixte, şi asta cu scopul de a crea o singură rasă într-o lume unică ce depinde de o autoritate centrală” ... cit despre migratia asta recenta, ea n-are nimic cu planul Kalergi, el i-a cam scapat din vedere, se pare ca nu le dadea multa sansa...voia sa ii lase in voia sortii si poate asta ar fi fost politica corecta, dar cine stia asta cand s-a provocat "primavara araba". (Kalergi, „Praktischer Idealismus", Honsik, „USA Magazine” 12 august 1955)

"Dorim să atragem şi noi atenţia asupra unor aspecte ce ar putea îngreuna activitatea firmelor mici şi în special a microîntreprinderilor din România, şi anume introducerea unui nou sistem de calcul al taxelor pe clădiri în funcţie de destinaţia lor. După noul Cod Fiscal, taxele pe care firmele care au sediu în locuinţa celor care le conduc vor creşte de la două ori, până la 13 ori pe fiecare cameră pe care o are locuinţa respectivă. Această nouă taxă pe clădiri nu specifică numărul de camere în care activează firma. Este posibil ca o firmă să folosească doar o cameră pe post de birou, dar proprietarul imobilului nu plăteşte o taxă suplimentară pentru că are firma acasă doar pentru camera pe care o ocupă, ci pentru tot imobilul. Astfel, gândiţi-vă că pot fi cazuri în care o firmă care se află într-un apartament cu 4 camere să plătească un impozit pe clădire de 52 de ori mai mare decât nivelul actual. Firmele mici, magazinele de la colţ care rămân cu un profit de câteva sute de lei pe lună, nu au cum să reziste. De aceea cere exceptarea, măcar a microîntreprinderilor de la această modificare”, a declarat Ovidiu Nicolescu, şeful CNIPMMR.  Noul cod fiscal = HOLOCAUST financiar-economic impotriva romanilor, dezastrul facut de basescu devine o glumita proasta fata de CATASTROFA CODULUI FISCAL . . . toti cei care au facut si aprobat acest cod fiscal trebuie bagati la puscarie pentru atentat terorist la siguranta nationala...se dubleaza impozitul pe case si terenuri, se adauga acestui impozit dublat si un nou impozit pe cota indiviza sau pe terenul de sub casa - - - la PFA-uri se majoreaza impozitul pe venit de la 26% la 40% adica se vor inchide TOATE pfa-urile - - - la IMM-uri e o catastrofa si se vor inchide mult mai mult de 100.000 - - - in acest timp profitul corporatiilor SE MARESTE cu 20% din scaderea TVA care nu o sa se resimta NIMIC in preturi pentru populatie si nici nu o sa creeze nici un loc de munca - - - NOUL COD FISCAL = CRESTEREA TAXELOR PENTRU POPULATIE SI MARIREA PROFITURILOR PENTRU MAFIA COMUNISTO/SECURISTA  formata din odraslele nomenclaturistilor swi slugilor lor in uniforma  !!!

Criza petrolieră actuală pune capăt şi propagandei privind impactul economic al zăcămintelor de şist, spune James Howard Kunstler, blogger economic, preluat de Zero Hedge. Petrolul de şist, spune el, se epuizează repede: nu se pot extrage niciodată mai mult de 100 de barili pe zi şi asta doar în primul an; din al doilea an producţia se înjumătăţeşte, iar după patru ani abia se mai poate scoate ceva. „Adevărul este că industria petrolului de şist nu a putut face profit nici la un petrol de 100 dolari pe baril“, scrie el.  Revoluţia fracturării hidraulice a început în jurul anului 2005 şi a fost finanţată prin obligaţiuni corporative cu risc mare şi randament ridicat. Cea mai mare parte câştigurilor din anii trecuţi au venit din pasarea acestor titluri către următorii fraieri. Acum, odată scăderea cu 50% a preţului petrolului în ultimul an, nu mai sunt perspective ca acele obligaţiuni să fie plătite.  Companiile petroliere au vrut să-şi păstreze dimensiunea, numărul de angajaţi şi furnizorii de servicii, fapt pentrui care „au vândut“ în pieţe povestea revoluţiei zăcămintelor de şist. Saga industriei din anii 2005-2015 fost o „cascadorie a disperării“, însă industria petrolului a căzut şi nu-şi va mai reveni. „Niciodată!“  Aceasta ne lasă în faţa unei alte realităţi: tot petrolul disponibil (de şist, maritim, arctic) este scump. Un preţ al ţiţeiului de peste 75 de dolari pe baril prăbuşeşte economia, iar un preţ sub 75 de dolari pe baril loveşte industria petrolieră, observă analistul. Consecinţa se va transfera către piramida datoriilor construită în baza unor asumări că va fi o creştere asigurată de energia abundentă. „De aceea sistemul financiar implodează: nu mai putem împrumuta suficienţi bani din viitor pentru a putea susţine jocul. Nu mai putem plăti nici măcar banii împrumutaţi până acum“, conchide Kunstler.