Liderii statelor central si est-europene vor cere Aliantei Nord-Atlantice, cu ocazia reuniunii programate in noiembrie la Bucuresti, sa gazduiasca baze militare permanente, in contextul riscurilor privind o eventuala agresiune a Rusiei, afirma Krzysztof Szczerski, consilier al presedintelui Poloniei, citat de Financial Times, transmite Mediafax.  Polonia a cerut de multi ani construirea unor baze NATO permanente pe teritoriul sau, iar noul presedinte, Andrzej Duda, a explicat ca aceasta va fi o prioritate a mandatului sau. Insa state occidentale precum Germania se opun ideii, de teama sa nu amplifice tensiunile cu Rusia.  Andrzej Duda a declarat saptamana trecuta ca Alianta Nord-Atlantica nu trebuie sa trateze Polonia ca "zona demilitarizata" situata in apropierea Rusiei. "In prezent, daca ne uitam la pozitionarea bazelor militare,... linia finala este reprezentata de Germania. NATO nu a luat inca nota de schimbarea orientarii Poloniei dinspre Est spre Vest", afirma Andrzej Duda.  Inaintea summitului NATO programat anul viitor la Varsovia, propunerea privind bazele militare din estul Europei va fi discutata cu ocazia reuniunii de la Bucuresti, care se va desfasura pe 3-4 noiembrie.  Liderii din Romania, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria si Bulgaria vor participa la reuniunea NATO de la Bucuresti, a declarat Krzysztof Szczerski, consilierul pentru Politica externa al presedintelui polonez.  "Un consens in cadrul NATO va trebui sa reflecte intr-o masura mare punctul de vedere al Poloniei", a declarat Szczerski pentru Financial Times. Presedintele Klaus Iohannis a anuntat in martie, in Polonia - dupa intrevederea cu omologul sau polonez de atunci, Bronislaw Komorowski, - ca s-a decis organizarea in toamna, la Bucuresti, a unei reuniuni regionale la nivel de sefi de stat, in pregatirea summitului NATO programat la Varsovia in 2016. "Impreuna cu domnul presedinte Komorovski am convenit sa organizam in toamna acestui an, la Bucuresti, o noua editie a unei intalniri, la nivel de sefi de state, in formatul care a avut loc in iulie, anul trecut, la Varsovia, un format regional, pe care il consideram important si care intareste colaborarea regionala si este un instrument foarte util in pregatirea summitului NATO de la Varsovia din 2016", afirma Klaus Iohannis pe 12 martie.

Yenul, euro și alte monede importante şi-au pierdut strălucirea în ultimii ani în raport cu dolarul, în condiţiile în care Federal Reserve a redus stimulentele, iar decidenţii lumii au încercat să obțină câștiguri pentru economiile lor naționale lente. Dar țările care nu se alătură devalorizarii, cum ar fi acum Statele Unite, pot sfârşi prin a suferi în cazul în care exporta mai puțin și importă mai mult. O scadere abrupta a valorii yuanului ar putea intensifica, de asemenea, unele dintre forțele care, în opinia unor economiști, au provocat contraperformanţa economiei americane.

"Riscul de deflaţie, o stagnare seculară în SUA ar fi stimulată de o devalorizare majoră a monedei chineze", a declarat Lawrence H. Summers, fostul Secretar al Trezoreriei americane. Summers a avertizat, cu toate acestea, împotriva exagerărilor. "Trebuie să fim foarte atenţi cu privire la fluctuațiile pieței și la nesiguranța din rândul participanților,în privinţa unor interventii guvernamentale majore."  Analistii spun că tensiunile valutare ar putea agrava unele dintre problemele înrădăcinate în economia globală, iar mutarea China reprezintă o dilemă pentru Rezerva Federală americană Fed,  care ia în considerare creșterea ratelor dobânzii.

Devalorizarea monedei chineze provine în parte din dorința de a lăsa piețele să influențeze prețul yuanului, o schimbare susţinută de factorii de decizie la nivel mondial. Dacă este bine gestionată, aceasta poate da un impuls China și îi poate oferi flexibilitatea suplimentară de care are nevoie.

Banca Centrală a Italiei a anunţat că datoria publică a ţării a scăzut neaşteptat în iunie, la 2.203 miliarde de euro, cu 14,6 miliarde de euro sub nivelul record din mai, transmit MNI şi ANSA Reducerea vine în pofida scăderii veniturilor din taxe, care s-au situat la 41 miliarde de euro în iunie, comparativ cu 42,7 miliarde de euro în perioada similară din 2014. În primul semestru din acest an, veniturile totale au ajuns la 187,1 miliarde de euro, uşor sub nivelul de 188,1 miliarde de euro înregistrat în perioada similară din 201.Scăderea datoriei Italiei atenuează presiunile asupra finanţelor publice prin îmbunătăţirea sustenabilităţii, după tendinţa crescătoare din ultimele luni, care a culminat în mai cu un nivel record al datoriei, de 2.218 miliarde de euro. Conform estimărilor Băncii Italiei, datoria guvernamentală ar urma să crească anul acesta la 132,5% din PIB şi va începe să scadă din 2016, la 130,9% din PIB şi la 127,4% din PIB în 2017. În 2014, datoria Italiei a crescut la 2.134 miliarde de euro, comparativ cu 2.068 miliarde de euro în 2013. Grecia şi Italia au cel mai ridicat nivel al datoriei din UE, depăşind cu mult plafonul de 60% din Produsul Intern Brut cerut de Uniunea Europeană.  Italia, a treia economie a zonei euro, a ieşit dintr-o recesiune care a durat trei ani, înregistrând un avans de 0,3% în primul trimestru din 2015, după o creştere zero în precedentele trei luni, arată datele publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (Istat). În ritm anual, PIB-ul a crescut cu 0,1% în perioada ianuarie - martie 2015, primul avans din ultimele 13 trimestre. Economia Italiei îşi revine gradual în urma recesiunii dar redresarea este fragilă, PIB-ul urmând să înregistreze o creştere de 0,7% în 2015 şi de 1,2% în 2016, estima recent FMI.

Grecia este de vanzare, iar din acest punct de vedere antreprenorii, muncitorimea si fermierii din tara vor trebui maturati din calea corporatiilor straine.  In cadrul programului de privatizare, Grecia va trebui sa puna la dispozitia unui organism controlat de institutiile europene active insumand 50 de miliarde de euro care vor fi vandute pe rand.  Porturi, aeroporturi, sistemul de energie electrica, proprietati si terenuri vor fi vandute pentru a asigura returnarea datoriilor, dupa cum argumenteaza creditorii europeni.  O logica de bun simt dezvaluie totusi faptul ca o tara care isi vinde activele profitabile, risca mai degraba sa intre in incapacitate de plata, decat sa achite la timp imprumuturile.  Deloc surprinzator, cele mai profitabile afaceri detinute de statul elen sunt scoase la licitatii primele.  Loteria nationala fost deja cumparata, iar aeroporturile regionale din insulele turistice ale Greciei au fost vandute si ele unui operator german.  Portul Pireus cel mai probabil va fi cumparat de o companie chineza. Intre timp, 49 de hectare de plaja din insula Corfu au intrat in administrarea unui fond de investitii din Statele Unite.  Concesiunea se intinde pe 99 de ani, iar suma platita este de-a dreptul ridicola: 23 de milioane de euro.  Conform presei, printre bunurile incluse in lista activelor fondului de privatizare se mai numara 40 de insule nelocuite si un proiect turistic din insula Rodos.

Anihilare totala -- In paralel cu privatizarea, legislatia este supusa unor modificari care lovesc direct in micile afaceri ale elenilor.  Protectia acordata de stat farmaciilor, librariilor si patiseriilor pentru a face fata asaltului corporatiilor va fi stearsa dintr-o singura miscare, iar interesul este vadit prin atentia cu care Uniunea Europeana se concentreaza asupra detaliilor.  Printre acestea se numara: termenul de expirare de pe cutiile de lapte si gramajul covrigilor vanduti in Grecia.  Mai mult, elenii sunt indemnati sa adopte un stil mai liberal decat in Germania, fiind trimisi si duminica la munca, ca parte a experimentului la care sunt supusi.  Pe piata muncii, salariile minime urmeaza sa sufere o taiere, la fel ca si pensiile, iar negocierile colective vor fi interzise pentru a usura concedierea in masa a muncitorilor eleni.  Toate sunt masuri mult mai radicale decat cele intalnite in vreunul din statele creditoare din zona euro.   Pe langa veniturile diminuate se anunta, din septembrie, o crestere rapida a taxelor si impozitelor in tara, cu TVA-ul aproape dublu la anumite servicii si produse.  Nevoia de reforma in anumite sectoare din tara este incontestabila, iar guvernul Syriza a ajuns la putere promitand modificari profunde in sistemele de pensii si impozite din Grecia.  In schimb, cerintele creditorilor europeni nu au nimic de a face cu reformarea statului elen, parand sa asigure un climat de micromanagement radical al pietei libere.  Privatizarile si modificarile legislative impuse prin noul memorandum deschid poarta Greciei pentru marile afaceri corporatiste.  Singura speranta ar fi ca acestea sa aduca un profit constant pentru a permite dezvoltarea lor in continuare, servind si ca model pentru ceea ce ar putea urma in viitorul apropiat in alte parti ale Europei.  In timp ce liderii europeni aplica intr-o alta tara masuri pe care nu ar fi avut curajul sa le propuna acasa, ei nu ezita sa arate vadit grija pe care o au fata de companiile din tarile lor.  Intensitatea cu care se desfasoara programul de restructurare aplicat Greciei nu are nimic de a face cu un ajutor economic dat unei tari in dificultate.   "Este doar o cinica incercare de a crea un paradis corporatist in zona Mediteranei", conchid analistii The Independent.

 

Deputații germani au aprobat acordarea celui de al treilea împrumut pentru Grecia. O parte însemnată a membrilor Bundestagului au votat totuși împotriva împrumutului de 86 de miliarde de euro pentru următorii trei ani. Votul vine la o zi după ce guvernul de la Atena a decis să înceapă procesul de privatizare impus de acordul de împrumut prin concesionarea pe o perioadă de 40 de ani a 14 aeroporturi regionale din Grecia către un consorțiu din Germania.  FMI nu a decis încă dacă va participa la împrumutul pentru Grecia. FMI a pus condiția ștergerii unei părți din datoria Greciei, un lucru care în Germania este tabu. Acest fapt ridică mingea la fileu stângii germane. Die Linke acuză guvernul că exclude practic FMI din ecuația acordului cu Grecia și că împinge Atena pe calea spre faliment, cu riscul ca banii germani să nu mai poată fi recuperați. Die Linke nu ratează nici ocazia de a sublinia modul în care companiile germane cumpără la prețuri foarte reduse infrastructura Greciei.  113 deputati au votat împotrivă și 18 s-au abtinut. Au fost prezenți 585 de deputati din 613 alesi. În Germania niciodată la un vot atât de important nu a lispit un număr atât de mare de deputați, notează The Guardian. Unii deputați au preferat să nu părăsească locurile de vacanță, alții au anunțat că nu pot participa la ședință din motive de sănătate, însă majoritatea celor absenți au luat decizia de a nu vota ca formă de protest.  Fronda a fost însă bine ”calculată”. Deputații creștin-democrați ai Angelei Merkel și-au permis să protesteze știind bine că voturile social democraților și ale ecologiștilor vor merge către susținerea deciziei șefei lor de a acorda împrumutul Greciei și că voturile împotrivă ale Partidului Stângii (Die Linke) nu vor conta prea mult. Până și liderul ”rebelilor” din CDU, Klaus-Peter Willsch, a declarat că va vota întotdeauna împotriva unui împrumut pentru Grecia, însă ”intotdeauna pentru Merkel”. Votul din Bundestag a fost orice în afară de un vot de încredere în guvernul federal.

Martin Armstrong, analist: "Guvernele din lume, într-o criză gigant în octombrie 2015" .  Doi analişti fianciari cunoscuţi pretind că toate guvernele de la nivel global vor fi lovite de o criză economică "gigant" în prima săptămână din luna octombrie 2015.  Martin Armstrong, un controversat analist care a anticipat prăbuşirea pieţelor din 1987, dar şi alte evenimente, însă care a fost închis timp de 11 ani pentru fraudă şi implicarea în schema Ponzi, estimează că, începând cu luna octombrie, guvernele din întreaga lume se vor prăbuşi într-o criză de insolvabilitate şi lipsă de încredere, conform washingtonsblog.com.  Armstrong prezice că un ciclu major va începe la data de 1 octombrie 2015, moment la care încrederea investitorilor se va reorienta de la sectorul public şi guvernamental către cel privat. În aceste condiţii, Armstrong spune că sume imense de capital vor pleca din sectorul obligaţiunilor şi din moneda euro către acţiunile americane, astfel că bursele din SUA vor urca semnificativ.  Afirmaţiile lui Armstrong vin după ce un alt analist, Larry Edelson, a anticipat, recent, că "în 7 octombrie 2015, vom intra într-o nouă fază a economiei globale, o fază în care totul se va transforma într-un scandal". Şi acesta susţine că pieţele obligaţiunilor de stat, care au început să scadă, vor deveni, în următorii câţiva ani, "o zonă de dezastru".   Conform previziunilor sale, urmează o aventură gen "roller-coaster prin iad", o perioadă de cinci ani.