Avand in vedere experienta evolutiilor politice din perioada de dupa 1990, pentru introducerea unui comportament corect constitutional si democratic in viata politica si economica, consider ca legislatia in materie, inclusiv Constitutia, ar trebui revizuita / amendata in sensul urmatoarelor idei:

 

1. Functiile eligibile (presedinte, parlamentar, guvernator BNR, presedinte Consiliu Judetean, consilier judetean, primar, etc.) sa NU poata fi ocupate de aceeasi persoana succesiv, ci cu intrerupere de cel putin un mandat,

2. Acelasi sistem sa fie aplicat si in cazul Procurorului General, membrilor Curtii Constitutionale, CSM, DNA, DIICOT, presedinti de structuri ale magistraturii, etc.,

3. Pe durata unei legislaturi, sa fie interzisa parlamentarilor parasirea formatiunii politice din care facea parte la data alegerii, sau retragerea din aceasta (ramanerea ca parlamentar independent), sub masura pierderii mandatului,

4. Toate averile si sumele de bani dovedite a fi dobandite in mod nejustificat sa fie impozitate cu 90%;

5. Actele de coruptie dovedite, cu prejudiciu adus statului, sub orice forma sa nu aiba termen de prescriere; pedepsele in cazurile respective sa fie cu privare de libertate si obligatia de a presta o activitate direct productiva, pe perioade pana la recuperarea integrala a prejudiciului din sume aduse de persoana in cauza si din valoarea muncii prestate.

Poate un impas al economiei Chinei să trimită datoria Australiei pe o cale nesustenabilă? Un material al publicaţiei britanice The Telegraph avansează acest scenariu. Stocul creditului contractat extern se cifrează deja la 955 miliarde dolari, echivalent cu 60% din Produsul Intern Brut, iar industria minieră a ţării deja este în suferinţă într-un context de piaţă în care cotaţiile internaţionale ale minereului de fier s-au reîntors la minimele crizei financiare din anul 2008.  Principalul motor pentru creşterea nominală a economiei australiene în ultimul deceniu a fost "boom"-ul industrial al Chinei care a creat o cerere majoră pe pieţele de mărfuri, explică un raport al băncii elveţiene de investiţii UBS care avertizează asupra iminenţei intrării într-un nou ciclu.  Guvernul de la Canberra şi Banca Rezervelor a Australiei sunt nevoite să mizeze pe o depreciere a monedei naţionale în vederea susţinerii industriei miniere pe care se bazează întreaga economie a ţării. Din acest punct de vedere, aceasta seamănă cu cea a Arabiei Saudite, dependentă de producţia de petrol.  Declinul din pieţele de mărfuri s-a răsfrânt într-un deficit comercial record de 4,14 miliarde dolari australieni în aprilie a.c. Nimeni nu se aştepta la o asemenea discrepanţă între valoarea bunurilor exportate şi a celor reprezentând necesarul de import. Spre exemplu, minereul de fier se vinde pentru 50 dolari pe tonă faţă de maximul de aproximativ 180 dolari pe tonă atins în anul 2011. Pentru o ţară în care comerţul cu resurse naturale reprezinta, în anul 2012, 65% din balanţa externă, un aşa şoc al preţurilor era imposibil de resorbit în totalitate.

"România a făcut paşi importanţi în ultimii şapte ani pentru a-şi îmbunătăţi finanţele publice controversate. Suntem îngrijoraţi că, în forma sa actuală, acest Cod Fiscal, ar periclita aceste realizări. El ar presupune o pierdere anuală de venituri de aproximativ 2,2% din PIB şi o majorare a deficitului bugetar de până la cel puţin 3% din PIB, plasând astfel datoria publică pe o traiectorie ascendentă", se arată într-o opinie cu titlul "Decizie crucială", semnată de şefa misiunii FMI pentru România, Andrea Schaechter, şi reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.   Cei doi arată că, în mod alternativ, s-ar impune reducerea cheltuielilor statului şi renunţarea la iniţiativele noi de cheltuieli, inclusiv la cele de infrastructură, apărare, salarii, sănătate şi educaţie, pentru a menţine sub control deficitul.  "Mai există oare şi o a treia alternativă care să permită României să îşi reducă treptat datoria publică, să relaxeze povara fiscală şi să finanţeze noi proiecte? Noi credem că există, dacă amploarea şi viteza de implementare a măsurilor de politică fiscală, precum şi noile planuri de cheltuieli sunt mai temperate", notează reprezentanţii FMI.   Ei consideră că măsurile de stimulare fiscală trebuie aplicate la momentul potrivit şi că nu este evident că o stimulare fiscală suplimentară ar fi de dorit în prezent, dacă trebuie finanţată printr-o datorie mai mare, arătând că România are un ritm rapid de creştere, iar salariile au crescut în acest an cu peste 7%, deşi situaţia economică este încă foarte dificilă pentru mulţi români."Austeritatea va deveni în mod inevitabil necesară atunci când finanţarea ieftină şi abundentă va înceta şi datoria va atinge niveluri mai mari. România a trecut deja în ultimul deceniu printr-un astfel de ciclu nefericit de stimulare excesivă în vremuri bune şi de austeritate strictă în vremuri grele. El nu ar trebui să fie repetat", se precizează în document.  FMI punctează că politica fiscală trebuie să fie sustenabilă, mai ales în condiţiile în care, după mulţi ani în care "a strâns cureaua", România a reuşit să ajungă anul trecut la un deficit structural sustenabil, nemaiavând nevoie de alte reduceri de deficit în anii 2015 sau 2016.

Încrederea în Grecia şi mai cu seamă încrederea în bănci pare zdruncinată iremediabil. Un apel din partea bancherilor pentru ca oamenii să se reîntoarcă cu banii pentru deschiderea depozitelor stârneşte râsul grecilor, scrie portalul KeepTalkingGreece. "Băncile sunt absolut de încredere", a declarat Louka Katseli, preşedintele Asociaţiei Băncilor din Grecia într-o intervenţie pentru postul elen Mega TV invocând garanţia Băncii Centrale Europene. Fostă ministru din partea partidului vechii stângi PASOK, Katseli i-a invitat pe greci să constituie depozite odată ce băncile au redeschis porţile după trei săptămâni de "vacanţă bancară".

"Hai să ajutăm economia!", îi încurajează Katseli pe greci si adaugă: "Dacă vă luaţi banii din cufere şi din case - unde oricum nu sunt în siguranţă - şi îi depozitaţi în bănci, aceasta va îmbunătăţi lichiditatea". "Nu vor fi tăieri ale depozitelor în viitor dacă acţionăm responsabil", a mai spus ea.

Sunt declaraţiile care doar au stârnit ironia grecilor loviţi de controlul capitalului. "Ooo, da! Să îmi aduc banii înapoi în bancă şi să pot lua apoi doar câte 60 de euro...", spune unul dintre ei. Un alt comentariu arată respingerea totală: "Aaa, sigur! Băncile nu vor mai vedea banii mei vreodată. Prefer să îmi cumpăr tone de alune cu ei."

Specialiştii FMI vor participa la negocierile desfăşurate în prezent la Atena pentru un nou program financiar destinat Greciei, însă instituţia nu va lua timp de mai multe luni, sau chiar până anul următor, o decizie dacă va participa sau nu cu fonduri proprii.   Întârzierea din partea FMI ar putea avea consecinţe semnificative, mai ales în Germania, unde oficialii au afirmat în mod repetat că ar fi imposibil de obţinut acordul Legislativului de la Berlin pentru un pachet de 86 miliarde de euro destinat Greciei dacă la acesta nu participă şi FMI.  Potrivit unui sumar de patru pagini al întâlnirii de miercuri a board-ului, marcat "strict confidenţíal" dar obţinut de Financial Times, negociatorii FMI vor participa la discuţiile cu Grecia, pentru a se asigura că noul pachet financiar din partea zonei euro este în linie cu ceea ce are în vedere şi FMI.  FMI nu poate ajunge însă la "un acord la nivelul experţílor tehnici în această etapă" şi va decide într-o a doua etapă dacă va participa la un program de susţinere a Greciei, după ce statul elen "a convenit un set amplu de reforme" şi, esenţial, după ce statele creditoare din zona euro au convenit asupra unor modalităţi de a reduce povara datoriilor Greciei.  Această condiţie s-ar putea dovedi problematică, întrucât Berlinul şi alte guverne creditoare s-au opus vehement sugestiilor de ştergere a datoriilor Atenei.  Potrivit documentului obţinut de Financial Times, reprezentantul Germaniei în board-ul FMI a afirmat că Berlinul "ar fi preferat ca Fondul să se mişte în paralel" cu discuţiile purtate la nivelul zonei euro. În noul context oficialii germani trebuie treacă în cîteva săptămâni prin legislativ, sceptic la ajutoarele pentru Grecia, un profram financiar de 86 de miliarde de euro fără a avea garanţia participării FMI.   Evaluarea negativă a FMI creşte complexitatea problemelor Atenei în contextul începerii discuţiilor pentru un nou pachet de ajutor fianciar, cu obiectivul ca acestea să încheie pănă pe 20 august. În timp ce creditorii sunt sceptici, premierul elen Alexis Tsipras se confruntă cu o posibilă revoltă a membrilor formaţiunii sale, Syriza, nemulţumiţi de condiţiile ataşate unui ajutor financiar.   FMI a decis, săptămâna trecută, că programul în derulare cu Grecia, care urma să se încheie în martie, trebuie anulat, întrucât nu+şi mai poate atinge obiectivul de a ajuta Grecia să-şi revină până la punctul în care să se poată ţmprumuta singură de pe pieţele financiare. Decizia Fondului a forţat Atena să ceară un nou acord cu FMI, care a necesitat întrunirea dce miercuri a board-ului.

Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,4 la sută, până la 88,03 miliarde lei, faţă de luna mai, arată Banca Naţională a României (BNR).   Faţă de 30 iunie 2014, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 8,2 la sută (9,9 la sută în termeni reali). Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 2,8 la sută, până la 63 879,2 milioane lei. La 30 iunie 2015, depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 9,1 la sută (10,8 la sută în termeni reali) faţă de 30 iunie 2014. Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, s-au majorat cu 1,2 la sută, până la nivelul de 79 052,3 milioane lei (exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 0,4 la sută, până la 17671,2 milioane euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 6,6 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 4,5 la sută); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 8,1 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 6,0 la sută), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei au crescut cu 3,5 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au majorat cu 1,5 la sută).  Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au majorat în luna iunie 2015 cu 1,3 la sută faţă de luna mai 2015, până la nivelul de 230 966,9 milioane lei.