În noiembrie anul trecut, BCE a preluat de la băncile centrale şi de la autorităţile de reglementare în sectorul financiar-bancar supravegherea directă a celor mai mari 123 de bănci din zona euro, mutare care a stârnit îngrijorare în rândul bancherilor şi politicienilor privind, printre altele, o serie de costuri suplimentare generate de noua măsură.   Procesul deschis de L-Bank reprezintă prima acţiune radicală a unei bănci din Europa împotriva supravegherii BCE şi evidenţiază opoziţia crescândă cu care banca centrală europeană se confruntă din partea unor politicieni şi bancheri din cea mai mare economie a zonei euro.    L-Bank a argumentat că supravegherea BCE limitează capacitatea băncii de a finanţa firmele şi populaţia locală şi a cerut să fie transferată din nou sub controlul unei autorităţi din Germania.  Printre criteriile analizate de BCE la preluarea supravegherii directe asupra unei instituţii bancare se numără mărimea activelor, care trebuie să depăşească 30 de miliarde de euro, precum şi contribuţia băncii la PIB-ul ţării în care operează, o contribuţie de peste 20% din PIB asigurând în mod automat supravegherea directă a BCE.   În ţările în care aceste criterii nu se aplică, cel puţin trei din instituţiile bancare locale sunt trecute sub monitorizarea BCE, cu excepţia cazurilor în care activele băncilor sunt mai mici de 5 miliarde de euro.  De asemenea, BCE poate prelua supravegherea oricărei bănci care deţine operaţii semnificative în cel puţin două ţări.

Potrivit ultimelor date disponibile, activele L-Bank, una dintre cele 21 de instituţii bancare germane supravegheate direct de BCE, totalizau 70 miliarde de euro la finele anului 2013.

 Dacă Grecia nu se va retrage singură din zona euro, piaţa o va forţa să facă acest lucru, întrucât dezechilibrele nu pot rezista pe termen lung. Piaţa sancţionează întotdeauna aceste aspecte". Asistăm la o scenetă fără sfârşit, cu aspecte de butaforie, iar agonia din Grecia nu ajută la nimic".   Doru Lionăchescu opinează că situaţia din Grecia evidenţiază cât de fragilă este democraţia la populism.    Zilele trecute, premierul elen Alexis Tsipras a trimis o scrisoare cancelarului Germaniei Angela Merkel în care avertizează că executivul său va fi obligat să aleagă între achitarea împrumuturilor, în special către FMI, sau continuarea cheltuielilor sociale.   Referitor la această scrisoare, Doru Lionăchescu opinează că gestul premierului grec reprezintă "doar o nouă etapă într-o butaforie pe care o face Guvernul Syrizei".  Analistul economic consideră: "Tsipras are două variante pe care le-a prezentat nemţilor, spunându-le: «ori vă dau vouă banii, ori plătesc salarii şi pensii». Acest ton pe care-l abordează este o tactică de negociere. Grecii mizează foarte mult pe premisa psihologică, pe micul şantaj".   Domnul Lionăchescu subliniază că, în mod cert, la nivel macro, Grecia nu va putea niciodată să-şi plătească datoria

BCE nu se va grăbi să determine când va fi momentul potrivit pentru a retrage măsurile de relaxare cantitativă (QE) în valoare de 1.100 de miliarde de euro, care au început în martie şi urmează să continue până în septembrie 2016.  Rata anuală a inflaţiei în zona euro a rămas în teritoriul negativ în luna martie, pentru a patra lună consecutiv, dar s-a apropiat la limită de nivelul zero, după ce Banca Centrală Europeană a demarat mult aşteptatul program de relaxare cantitativă.  Potrivit unei estimări preliminare publicate marţi de Oficiul european de statistică (Eurostat), rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a situat la minus 0,1% în luna martie, comparativ cu minus 0,3% în luna februarie.  În 22 ianuarie, Mario Draghi a estimat că rata inflaţiei în zona euro va continua să scadă în următoarele luni, înainte de a urca uşor spre sfârşitul anului. Măsurile de politică monetară anunţate de BCE şi posibila majorare graduală a preţului la ţiţei vor duce la o creştere treptată a ratei inflaţiei spre sfârşitul lui 2015 şi în 2016, a explicat Draghi.  Conform estimărilor BCE, rata inflaţiei se va situa anul acesta la 0,7% şi la 1,3% anul viitor - mult sub ţinta de 2% avută în vedere de instituţie. Şi aceste proiecţii ar putea fi revizuite în scădere, deoarece nu reflectă pe deplin recentele scăderi ale preţului la ţiţei.  Pentru a evita riscul unei spirale deflaţioniste, Banca Centrală Europeană a prezentat în 22 ianuarie măsuri de relaxare cantitativă (QE) în valoare de 1.100 de miliarde de euro. Mario Draghi a anunţat achiziţiile lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, din martie 2015 până în septembrie 2016. (Sursa: Agerpres)

Grecia a prezentat creditorilor săi o listă mult așteptată de reforme structurale, dar guvernul de stânga de la Atena a avertizat că va înceta îndeplinirea obligațiilor de creanță dacă negocierile eşuează și ajutorul de urgență nu vine în perioada următoare. Funcționari ai UE, ai Băncii Centrale Europeane și ai Fondului Monetar Internațional analizează ultimele propuneri ale Atenei, iar ministrul grec al afacerilor economice internaţionale, Euclid Tsakalotos a ridicat miza, spunând că în timp ce Grecia doreşte un acord, este pregătită pentru a merge propriul drum "în eventualitatea unui scenariu mai puţin dorit". Guvernul, dominat de partidul anti-austeritate Syriza, a redactat un pachet de 18 reforme în speranța deblocării unui ajutor financiar de urgenţă în valoare de 7.2 miliarde de euro”, mai scrie Guardian în pagina sa electronică... Uniunea, indignată de forma prieteniei greco-ruse”, - Der Spiegel.  „Grecia luptă împotriva falimentului și caută ajutor în Rusia. Uniunea este indignată: „În loc să irosim timp și încredere, premierul Tsipras ar trebui mai degrabă să implementeze lista de reforme.”  Eforturile Grecie de a obține ajutor de la Rusia în criza datoriilor crează resentimente la Bruxelles și Berlin. "Prim-ministrul Alexis Tsipras are o strategie foarte riscantă", a declarat pentru Der Spiegel președintele Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber. "Flirtul lui Tsipras cu Rusia complică o soluție constructivă în privinţa problemelor financiare", a declarat Weber.”

Potrivit Pacific Investment Management Company (PIMCO), care administrează PIMCO Total Return Fund, cu active de peste 143 miliarde de dolari, zona euro nu va putea rămâne în forma actuală dacă guvernele din regiune nu vor ajunge la o decizie privind o colaborare mai strânsă, relatează The Telegraph.  "Lecţia dată de istorie este că acest status quo nu este sustenabil. Nu avem un precedent care să demonstreze că acet tip de structură, bazată pe o politică monetară centralizată şi o fiscalitate descentralizată, poate să reziste pe parcursul mai multor decenii", a declarat Andrew Bosomworth, director executiv al PIMCO.  Bosomworth a adăugat că ascensiunea recentă a partidelor populiste din zona euro, precum Syriza în Grecia, Podemos în Spania şi Frontul Naţional în Franţa, reflectă nemulţumirea crescândă a populaţiei în privinţa economiei din regiune şi a euro.  "Persistenţa unei slabe creşteri economice se manifestă printr-o lipsă de sprijin pentru moneda unică europeană, care la rândul ei conduce la ascensiunea la putere a partidelor politice care vor retragerea monedei", a spus Bosomworth. Cu toate acestea, PIMCO nu se aşteaptă la o schimbare în structura zonei euro în viitorul apropiat, în ciuda problemelor create de situaţia din Grecia.

Potrivit lui Bosomworth, zona euro ar avea prea mult de pierdut dacă ar forţa o ieşire a Greciei din regiune.  "Într-un fel, situaţia este similară unui război atomic. Un atac ar fi atât de dezastruos, încât pur şi simplu nu ataci", a spus el.

Uniunea Europeana nu va putea prelungi sanctiunile economice si politice la adresa Rusiei, care expira in iulie acest an, pentru ca nu exista unanimitate in randul celor 28 de state membre, a declarat vineri pentru Reuters un inalt oficial european.

Liderii UE vor discuta despre sanctiunile impuse Rusiei pentru actiunile sale din Ucraina intr-un Consiliu European saptamana viitoare la Bruxelles, iar anumite tari (mai ales cele din estul Europei) fac presiuni pentru o decizie rapida de prelungire a sanctiunilor. Dar printre cei 28 de sefi de stat si de guvern exista cativa care nu vor prelungirea sanctiunilor, a precizat oficialul european, care a facut declaratiile sub protectia anonimatului.