Zona euro şi Atena au ajuns, ieri seară, la Bruxelles, la o înţelegere asupra prelungirii ajutorului financiar acordat Greciei, transmite site-ul Le Figaro. "Există un acord asupra unui text", au anunţat două surse europene, la finalul unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe din zona euro, a treia în ultimele zece zile, potrivit Mediafax.
Vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu zona euro, Valdis Dombrovskis, a confirmat această informaţie pe Twitter, precizând că Atena va trebui să prezinte "o listă completă cu măsuri de reformă".
"Lucrările asupra prelungirii programului grec poate continua. Este important ca Grecia să-şi respecte angajamentele", a insistat el.  Grecia va trebui să prezinte luni seară propuneri de reforme structurale, între care lupta împotriva fraudei fiscale sau combaterea corupţiei. Aceste propuneri vor fi examinate de experţi, după care de Eurogrup, a anunţat o sursă europeană.  Grecia a primit termen până ieri să ceară o prelungire a actualului plan de salvare.  Noul Guvern elen, de stânga, a promis în campania din recentele alegeri parlamentare să renunţe la planul de salvare în valoare de 240 de milioane de euro şi la măsurile de austeritate nepopulare. Miniştrii de Finanţe din cadrul Eurogrup nu sunt de acord cu acest lucru. 

Der Spiegel susţine că BCE a cerut autorităţilor de la Atena să impună controale asupra mişcărilor de capital, în ideea de a limita retragerile de depozite din bănci. Ieşirile din depozitele băncilor elene s-au accelerat la peste un miliard de euro în ultimele zile, chiar dacă Guvernul grec a dezminţit că ar intenţiona să impună restricţii asupra mişcărilor de capital.  Grecia va avea convorbiri cruciale la Bruxelles cu miniştrii de finanţe din zona euro vineri, prilej cu care va încerca să-şi asigure finanţare şi să evite falimentul după ce programul său de asistenţă expiră la 28 februarie. Premierul grec Alexis Tsipras a declarat că este 'sigur' că solicitarea Guvernului său privind o extindere cu şase luni a planului de asistenţă financiară va fi acceptată, în pofida obiecţiilor Berlinului, scrie Agerpres.  Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a respins joi cererea formulată de Grecia pentru prelungirea acordului de asistenţă financiară, apreciind că nu îndeplineşte criteriile fixate de zona euro pentru continuarea ajutorului. În schimb, vineri, un purtător de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel a apreciat că cea mai recentă solicitare a Greciei privind prelungirea cu şase luni a planului de asistenţă financiară reprezintă 'un semnal pozitiv' şi furnizează o bază pentru negocieri suplimentare.  Actualul program de asistenţă financiară convenit de Grecia cu partenerii din zona euro expiră la data de 28 februarie. În lipsa unui nou acord, Grecia, ţară care nu se poate împrumuta de pe piaţă din cauza dobânzilor prohibitive, riscă să ajungă în lipsă de lichidităţi cu riscul ieşirii din zona euro.

Patronul Petrochemical Holding, Iakov Goldovsky, a anunțat vânzarea activelor companiei Rafo Onești, după ce, în urmă cu trei luni, angajații se pregăteau să primească o finanțare din partea unei bănci din Anglia.  Liderul de sindicat, Ion Marian, a declarat pentru EVZ că după plecarea lui Marin Anton, administratorul rafinăriei în perioada 2003-2006, Rafo se afla în reorganizare, însă a ratat. de fiecare dată, proiecte de sute de milioane de euro. Contactat la rândul său, fostul administrator al rafinăriei, Marin Anton, spune că nu înțelege această decizie, având în vedere că în anul 2006, compania nu avea datorii și nu se putea pune problema de modernizare. „În anul plecării mele, rafinăria avea cei mai buni catalizatori, 40 de benzinării și certificate pentru emisiile de carbon primite gratuit, aceastea având ca scop scutirea companiei de zeci de milioane de euro în taxe”, spune Ion Marian... „Începând din 2008, rafinăria nu a mai funcționat și a intrat în programul de conservare. Cu toate acestea, în anul 2009, Goldman Sachs era pregătită să finanțeze rafinăria cu 330 de milioane de euro, însă patronul trebuia să adauge 20% din această sumă”, a spus liderul de sindicat, Ion Marian.   Acesta declară ca angajații nu își pot explica decizia de a vinde rafinăria în condițiile în care luna aceasta se aștepta o finanțare din partea unui unei bănci din Anglia. „La sfârșitul anului 2014, domnul Goldovsky a fost plecat la Londra pentru a susține în fața consiliului administrativ al unei bănci un nou proiect. În câteva săptămâni, banca a efectuat un audit la Onești, iar rafinăria a primit un calificativ favorabil pentru finanțare” a explicat pentru EVZ Ion Marian.

Compania are 540 de angajați. De-a lungul timpului, cei care au condus rafinăria din Onești au fost implicați în mai multe dosare de corupție, care s-au lăsat chiar și cu condamnări pentru acționari precum: Corneliu Iacubov și Marian Iancu....O notificare asemănătoare a fost remisă şi către Bursa de Valori Bucureşti. Sumele obţinute din vânzarea componentelor ar urma să fie folosite la plata datoriilor, întreţinerea activităţilor curente, îndeplinirea obligaţiilor faţă de agenţia de mediu apărute în urma activităţilor companiei şi a implementării proiectelor de demontarea a utilajelor şi a altor active, dar şi în vederea 'întreţinerii unor elemente ale infrastructurii în scopul unei viitoare utilizări a teritoriului companiei în calitatea de platformă industrială pentru implementarea unor proiecte tehnice' ce pot dezvolta, în viitor, o altă platformă industrială.   Conform comunicatului, preţul de vânzare a activelor şi a utilajelor se va stabili în baza preţurilor utilajelor pe piaţa second hand (utilaje folosite), dar nu poate fi mai mic decât preţul fierului vechi pe piaţa locală românească în ziua semnării contractelor de vânzare/cumpărare a utilajelor.  Acţionarul principal la Rafo Oneşti este firma Petrochemical Holding, înregistrată în Austria şi controlată de omul de afaceri rus Iakov Goldovsky, ce deţine 96,51% din capitalul social al firmei, iar restul de 3,48% aparţine mai multor acţionari.

Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a evocat duminica "obligatia istorica" a tarii sale de a reclama Germaniei indemnizatiile de razboi, un subiect asupra caruia Berlinul s-a pronuntat deja, refuzand, transmite AFP.   "Este o obligatie morala a poporului nostru, a istoriei, a tuturor popoarelor europene care s-au luptat si si-au dat sangele impotriva nazismului, o obligatie istorica" de a reclama Germaniei "indemnizatiile de razboi si rambursarea creditului fortat", a spus Tsipras in incheierea discursului despre politica generala sustinut in fata parlamentului.
Partidul Syiriza, stanga radicala, reclama o suma de circa 162 miliarde de euro Germaniei, care ar fi echivalentul jumatatii din datoria sa publica de 315 miliarde euro.
Premierul a evocat lupta pe acest subiect a europarlamentarului din partea Syriza, Manolis Glezos, 92 de ani, figura emblemantica in Grecia, care la varsta de 19 ani, in timpul ocupatiei nazista, a dat jos steagul nazist de pe Acropole.  Germania a refuzat in mai multe randuri sa plateasca aceasta suma Greciei, sustinand ca aceasta problema nu are abza juridical si ca si-a pierdut legitimitatea la 70 de ain de la sfarsitul razboiului..."Grecia vrea sa isi onoreze datoria ... Daca partenerii nostri vor acelasi lucru, sunt invitati la masa negocierilor ca sa putem discuta cum putem face acest lucru viabil", a declarat Tsipras in Parlamentul grec.
In discursul sau adresat natiunii, Tsipras a respins prelungirea programului de asistenta financiara acordat de Uniunea Europeana si a insistat ca tara sa are nevoie de un "credit punte" in iunie, cand Atena ar urma sa negocieze un nou acord cu UE si Fondul Monetar International.
"Ajutorul a esuat ... Noul Guvernul nu este justificat sa ceara o prelungire a imprumutului", a declarat premierul, adaugand ca poporul grec i-a oferit partidului sau un mandat pentru a abandona "programul dezastruos de austeritate".
"Vrem un acord nou, un credit punte, care sa ne ofere spatiul fiscal pe care il cere o negociere sincera", a declarat Tsipras.
Premierul a anuntat, de asemenea, redeschiderea televiziunii publice ERT, inchisa in 2013 pentru a se salva bani, si a adaugat ca tara are o "obligatie morala" sa pretinda reparatii de razboi de la Germania.
El a promis, de asemenea, o serie de masuri care vor intra in vigoare de miercuri dimineata si care se vor concentra pe criza umanitara. "Grecia nu poate fi o tara europeana cand mii de persoane sunt infometate sau nu au electricitate", a declarat el, adaugand ca masurile vor include mancare gratuita, electricitate, adapost si medicamente pentru familiile afectate de criza economica.
Tsipras a promis, de asemenea, abolirea privilegiilor politice, promitand vanzarea masinilor ministeriale care valoreaza peste 700.000 de euro, precum si vanzarea unuia dintre cele trei avioane ale Guvernului.
Actualul acord de imprumut al Greciei expira la sfarsitul lui februarie. UE vrea ca Atena sa ceara extinderea lui si sa se angajeze in continuarea reformelor, dar Grecia a refuzat acest lucru.

Trbuie plecat din Romania - nu mai este nici-o sansa pt. acest popor !!!

FMI a redus estimarea privind cresterea economiai globale in 2015 la 3,5%, avertizand ca riscurile de incetinire a acestui avans se mentin. Lagarde a reiterat totodata pericolul “politicilor monetare asincronice” la nivel mondial, cu Rezerva Federala (Fed) americana care isi normalizeaza politica dobanzilor, dupa masurile exceptionale de stimulare aplicate dupa criza din 2008, in timp ce alte banci centrale, precum Banca Centrala Europeana, relaxeaza politicile. “Chiar daca aceste procese sunt bine administrate, ar putea avea ca efect volatilitatea pietelor financiare, investitorii reanalizand perceptia riscurilor”, a scris Lagarde. Un alt risc mentionat de sefa FMI este aprocierea dolarului, determinata de asteptarile ca Fed va incepe in acest an sa creasca dobanzile. Lagarde a avertizat totodata ca zona euro si Japonia risca sa ramana blocate “intr-o zona crepusculara de crestere economica si inflatie scazute, pentru o lunga perioada de timp”, ceea ce creste pericolul recesiunii si al deflatiei. ...“Fara actiune am putea vedea ca marile puteri ale lumii raman blocate intr-o crestere economica sub potential si un numar insuficient de locuri de munca create”, a scris Lagarde intr-o postare pe blog, relateaza Financial Times.