Moneda euro s-a prăbușit imediat după anunțul BCE, în ciuda declarațiilor anterioare făcute de bancheri și analiști care susțineau că efectele deciziei, așteptate de toată lumea, sunt deja incluse în prețurile din piață. „Programul masiv de achiziţii de bonduri este aşteptat de pieţele financiare, care au pus deja în preţuri efectele unei astfel de decizii. Ar fi un dezastru dacă BCE nu ar face anunțul“, declara, cu două zile înaintea deciziei BCE, Tomas Cerny, managing director debt capital markets al Erste Group, prezent la Forumul Euromoney pentru Europa Centrală şi de Est din Viena. După anunțul lui Mario Draghi, liderii celor mai mari bănci de investiții din lume, prezenți la Forumul de la Davos, în Elveția, își exprimau pe rând, în fața camerelor de luat vederi, entuziasmul. „Peste 60 miliarde de euro lunar e peste ce ne așteptam. Euro se va deprecia probabil, încă există incertitudine și volatilitate, dar pentru piețe efectele vor fi bune“, declara, pentru Bloomberg, James Gorman, CEO Morgan Stanley.  Presiunile pe deprecierea euro sunt agravate de  efectele măsurii anunțate de banca centrală a Elveției, care a renunțat la plafonul valutar de 1,2 franci/euro, impus timp de trei ani, determinând o apreciere record a francului. În plus, sensul divergent în care merge politica monetară americană (relaxarea cantitativă s-a închieiat în SUA, fiind așteptate creșteri de dobândă) mărește șansele unei deprecieri chiar mai ample a euro față de dolar.

„E un timp minunat să fii emitent de titluri, chiar dacă nu pentru motive corecte fundamental, dar nu e un timp bun să fii investitor“, a declarat, la Forumul Euromoney de la Viena, Michael Cirami, Co-Director of Global Income la Eaton Vance, unul dintre cei mai vechi manageri de fonduri de investiții din SUA, adăugând: „acestea nu sunt vremuri normale! Nu ştim când vor reveni vremurile normale...poate când decidenţii politicilor publice nu vor mai face atâtea greşeli“. Efectele benefice ale relaxării cantitative agresive în Europa sunt puse la îndoială şi de David Smart, managing director la Franklin Templeton Solution, care gestionează în România Fondul Proprietatea. „Pe termen scurt pot fi efecte pozitive în creşterea valorii activelor. Pe termen lung, însă, nu vor obţine prea mult. Nu atâta timp cât nu se rezolva problemele demografice, cele structurale din economie etc.“, a spus acesta la aceeași reuniune....Principala problema a Europei e legata de costuri imense ce genereaza necompetitivitate. Sunt doua cai de iesire din dilema: 1. Ca guvernele UE sa dea mai putini bani pe protectie sociala si sa-si reduca astfel fiscalitatea. Asta ar fi varianta corecta. 2. Ca BCE sa tipareasa bani, si astfel in mod indirect se reduce valoarea asistentei sociale dar ii trazneste in cap si pe aia care produc valoare. Aia care produc valoare vor face tot ce e posibil ca sa-i protejeze avutul. Adica vom vedea o fuga de capital din UE. Asteptata relansare va fi inlocuita de o noua baltire. E exact ce s-a intamplat in anii '70. Situatia a fost atunci rezolvata prin prabusirea marile guverne socialiste ale lumii in anii '80 si relansarea capitalismului in forta (Reagan,  Kohl, etc.). Figura se va repeta probabil. Moflujii vor fi aceeasi...

Cele 10 intrebari ale lui Roubini privind relaxarea cantitativa

1.Prin contrast cu abordarea "austriaca" de spargere a bulelor de credit si active, ce conduce la recesiune, exista riscul de a amana prea mult masurile de retragere din aceste bule si de restructurare, cu transformarea in zombie (morti vii) de institutii financiare, intreprinderi si chiar guverne. De aceea, relaxarea cantitativa trebuie restransa treptat si eliminata in timp.

2.In conditiile unor canale de transmisie blocate catre economia reala, chiar si relaxarea cantitativa devine ineficienta. Canalul obligatiunilor nu mai merge cand randamentele sunt deja prea mici; canalul creditelor nu functioneaza cand bancile tezaurizeaza lichiditatile si viteza de rotatie a banilor se prabuseste.

Cei care isi permit sa se imprumute nu vor sau nu au nevoie, iar ceilalti (firme puternic dependente de sustinerea financiara si gospodariile mai putin solvabile) nu pot, din cauza disponibilitatii reduse de creditare.

Mai mult, canalul bursier de refacere a cotatiilor dupa o relaxare cantitativa (prescurtata QE in engleza) va fi activ doar pe termen scurt, daca reluarea cresterii intarzie sa se materializeze. Diminuarea ratelor reale de dobanda pe fondul unei relaxari cantitative cu final cunoscut risca sa duca la o stopare a expectatiilor privind inflatia.

3. Pe canalul valutar, slabirea implicata de QE este ineficienta daca mai multe banci centrale aplica aceasta masura simultan. Practic, efectul este un joc cu suma nula, deoarece cotatiile monedelor nu pot sa creasca sau sa scada simultan. Ceea ce poate conduce la un soi de 'razboi valutar'.

4. QE practicata in economiile avansate conduce la fluxuri de capital excesive catre pietele emergente. Acestea se vad puse intr-o pozitie delicata. Sterilizarea influxului sporit de capital conduce la rate inalte de dobanda si alimenteaza intrarile. Dar nesterilizarea excesului din surse externe si/sau reducerea ratelor de dobanda duce la o lichiditate excesiva, ce poate alimenta inflatia interna si bulele de credit.

Amanarea interventiilor si permisivitatea fata de aprecierea propriei valute erodeaza competitivitatea externa si conduce spre deficite externe periculoase. Totusi, impunerea unor restrictii in intrarile de capital este dificila si, pe alocuri, incompleta.Controlul macroprudential asupra cresterii creditului este util, dar ineficient in stoparea bulelor de active, cand ratele reduse ale dobanzilor stau la baza unei lichiditati generoase.

5. Masurile persistente de relaxare cantitativa pot duce la cresteri nesustenabile ale pretului activelor, atat in tarile unde sunt implementate, cat si in tarile asupra carora se manifesta efectele conexe. Asemenea bule se pot dezvolta in piete de actiuni, pietele imobiliare (Hong Kong, Singapore), pietele de marfuri, pietele de obligatiuni ( cu zvonuri privind dezvoltarea de bule in SUA, Germania, Marea Britanie si Japonia) si piete ale creditului ( unde marjele in anumite piete emergente si randamentele pe datoriile corporatiilor sunt tot mai aproape de niveluri excesive).

Desi masurile de tip QE pot fi justificate prin fundamentele slabe ale economiei, mentinerea la nivel prea redus a ratelor de dobanda pe un termen indelungat poate sa alimenteze bulele. Este ceea ce s-a intamplat in perioada 2001 ￢ 2006, cand Federal Reserve a redus dobanda de politica monetara la 1% dupa recesiunea din 2001 si a pastrat-o jos, ceea ce a alimentat criza creditelor imobiliare subprime.

6. QE poate creea hazard moral prin reducerea stimulentelor pentru guverne in a intreprinde reforme economice. De asemeni, poate intarzia nevoia de austeritate fiscala, prin monetizarea unor deficite fiscale insemnate. Prin rate reduse de dobanda se descurajeaza si impunerea de disciplina pe piata.

7. Iesirea din politica de relaxare cantitativa este plina de capcane. Daca se face prea incet si prea lent, se pot reaprinde inflatia si bulele. Totodata, daca se face prin vanzare activelor achizitionate in timpul aplicarii QE, o crestere rapida in ratele dobanzilor poate sufoca relasarea economiei si poate conduce la pierderi financiare considerabile pentru detinatorii de obligatiuni pe termen lung.

Daca iesirea are loc printr-o crestere a ratelor de dobanda la rezervele in exces ( pentru a steriliza efectul impovarator al 'baltirii' banilor asupra cresterii creditului), pierderile consemnate in bilanturile bancilor centrale pot fi semnificative.

8.O perioada extinsa de dobanzi reale negative implica o redistribuire a veniturilor si avutiei dinspre creditori si cei care fac economii catre cei care au luat credite. Dintre toate formele de ajustare care conduc la fenomenul de deleveraging ( crestere, economii, restructurare ordonata a datoriilor sau taxarea averilor), monetizarea datoriilor ( cu corolarul cresterii inflatiei) este cea mai putin democratica. Ea afecteaza puternic pe cei care au economisit si au efectuat plasamente, inclusiv pensionarii si fondurile de pensii.

9. QE si alte masuri neconventionale de politica monetara pot avea consecinte nedorite importante. Inflatia excesiva poate erupe sau cresterea creditului poate incetini in loc sa accelereze, daca bancile, confuntate cu marje foarte scazute de dobanda, decid ca riscurile nu permita sa fie asumate relativ la posibilele castiguri.

10. In fine, exista un risc de a pierde din vedere calea catre politicile monetare conventionale. Anumite tari renunta la regimul de tintire a inflatiei si intra pe un teritoriu neexplorat, unde ar putea sa nu existe nici o ancora pentru expectatiile de crestere a preturilor. SUA a trecut de la QE1 la QE2 si acum la QE3, care este potential nelimitata si legata de tinta de reducere a somajului. Se iau deja in discutie avantajele unor rate negative de politica monetara. Iar factorii de decizie s-au deplasat in directia unora masuri de usurare a creditarii, pe masura ce impactul favorabil al QE se estompeaza.

Pe scurt, politicile economice devin tot mai putin conventionale, pe fondul unor neclaritati in ceea ce priveste efectele pe termen scurt si a impactului nedorit pe termen lung. Aceste politici, precum QE, au beneficii importnate pe termen scurt dar, daca raman in vigoare un timp prea indelungat, efectele adverse pot fi severe iar costurile pe termen lung foarte ridicate

Mario Draghi este un personaj destul de controversat, el detinand timp de cativa ani functia de vicepresedinte pe Europa al Glodman Sachs, una din firmele implicate in restructurarea datoriilor unor State ca Grecia. Ulterior, Draghi a fost guvernatorul Bancii Elvetiei (de aici).

poate scapa de UE - macar grecii...

Partidul de stanga Syriza a obtinut cele mai multe procente, 35-39%, peste ceea ce aratau sondajele de opinie, in timp ce partidul conservator al premierul Antonis Samaras, Noua Democratie, a obtinut intre 23 si 27%.

"Pare a fi o victorie istorica. Este un mesaj care nu afecteaza doar Grecia, ci care rezoneaza in toata Europa si aduce alinare", a declarat la televiziune purtatorul de cuvant al partidului.
Noul Guvern elen condus de Alexis Tsipras pregătește schimbarea legislației astfel încât managerii tuturor băncilor mari precum Piraeus, Alpha Bank sau Eurobank.
Statul grec deține prin Fondul de Stabilitate Financiară 67,3% din Piraeus Bank, 66,24% din Apha Bank, 57,2% din National Bank și 35,4% din Eurobank, informează Hotnews.roFondul Grec de Stabilitate Financiară este acționar principal în toate cele patru bănci. Instituția a fost creată de guvernul elen în 2010, în timpul crizei financiare pentru a salva băncile private de la faliment.  Guvernul control de partidul radical de stânga Syriza va prelua managementul băncilor pentru a își pune în aplicare programul cu care a câștigat alegerile.

România a înregistrat în luna decembrie 2014 cea mai ridicată rată de creştere anuală a preţurilor din Uniunea Europeană (UE), de 1%, comparativ cu aceeaşi lună din 2013, în condiţiile în care inflaţia din UE a trecut în teritoriu negativ, preţurile de consum scăzând cu 0,1%, potrivit datelor anunţate azi de Eurostat.   România a fost urmată de Austria, cu o rată a inflaţiei de 0,8%, şi de Finlanda, cu o creştere cu 0,6% a preţurilor de consum în luna decembrie.   La nivelul UE, 16 state au raportat rate negative ale inflaţiei, cele mai mari scăderi ale preţurilor de consum fiind consemnate în Grecia (-2,5%), Bulgaria (-0,2%), Spania (-1,1%) şi Cipru (-1%).  Inflaţia anuală din UE s-a situat la -0,1% în luna decembrie, iar cea din zona euro, la -0,2%.   Raportat la luna noiembrie a anului trecut, preţurile de consum din România au scăzut cu 0,1%, similar cu inflaţia la nivelul UE.  Marţi, Institutul Naţional de Statistică a anunţat că preţurile de consum au coborât în luna decembrie cu 0,1% faţă de noiembrie, pe fondul ieftinirii mărfurilor nealimentare cu 0,5% şi al unor preţuri uşor mai mari la servicii şi alimente, astfel că rata anuală a inflaţiei a coborât la 0,83%, un minim record.

Thomas Jordan, președintele boardului Băncii Naționale a Elveției, a luat ieri o decizie istorică, eliminând pragul pe care banca îl apăra pentru ca francul elvețian să nu crească foarte tare. A urmat o explozie pe piața valutată, în urma căreia lira sterlină și euro au pierdut zeci de procente în fața monedei elvețiene. În raport cu francul, leul s-a depreciat ieri cu 16%.  În perioada de criză, francul este una din monedele de refugiu pentru investitori, luând în calcul stabilitatea economică și soliditatea sistemului bancar elvețian.   În prezent, deși în Elveția trebuie să plătești bani pentru a ține francii în bancă, în condițiile în care dobânzile sunt negative, investitorii cumpără această monedă, deoarece câștigă enorm din aprecierea ei.  Pentru a preveni această apreciere, care lovea direct în exportatorii elvețieni, ce câștigau tot mai puțin pe contracte, Banca Națională a Elveției a decis în urmă cu câțiva ani să nu lase francul elvețian să crească peste nivelul de 1,2 franci elvețieni pentru un euro. Ieri însă, acest prag a fost abandonat. Motivul? Pentru a apăra nivelul de 1,2 franci pentru un euro Banca Elveției cumpăra miliarde și miliarde de euro, monedă a cărei valoare a scăzut foarte mult în ultimul timp, a declarat pentru EVZ Claudiu Cazacu, analist șef al X Trade Brokers. Practic, într-un interval destul de scurt de timp, valoarea rezervei în euro a Băncii Elveției a scăzut cu 10%, ceea ce înseamnă că apărarea pragului impus devenise extrem de costisitoare pentru instituție.   Ce va urma. Claudiu Cazacu estimează că va urma o perioadă de liniște pe piața valutară, după care francul va continua să crească. În circa un an, valoarea acestuia ar putea ajunge chiar la 5 lei pentru un franc.  Cum s-ar justifica evoluția? Investitorii vor continua să cumpere franc, în condițiile în care vor fi forțați să abandoneze investițiile în euro. Motivul? Deoarece criza s-a prelungit peste așteptări în zona euro, Banca Centrală Europeană se pregătește să dea drumul la tiparniță, pentru a permite scăderea costului la credite dar și cu intenția de a deprecia moneda europeană, a explicat Claudiu Cazacu. În felul acesta, state precum Spania sau Italia, care se confruntă o criză pronunțată, ar putea să dea un impuls economiilor proprii, deoarece exporturile ar fi stimulate. 

România intenționează să pregătească, până în iulie, o emisiune de eurobonduri, în urma succesului Slovaciei, care a obținut randamente record, a declarat Diana Popescu, director general adjunct în cadrul Trezoreriei statului, transmite Bloomberg.  Guvernul vrea să extindă maturitatea bondurilor sale prin vânzarea de eurobonduri cu scadența mai mare de 10 ani, a explicat Diana Popescu, fără a preciza ce sumă speră să obțină România din prima vânzare de euroobligațiuni din 2015.    "Intenționăm o tranzacție în primul semestru al anului. Planul nostru este să extindem scadența la mai mult de 10 ani", a afirmat oficialul român.   România vrea să împrumute anul acesta 2,5-3 miliarde de euro de pe piețe internaționale în 2015 pentru a acoperi datoriile scadente și a finanța deficitul bugetar.  În 13 ianuarie, Slovacia a vândut obligațiuni de 1,5 miliarde de euro, la un randament minim record de 1,422%. A fost primul stat din Europa de Est care a vândut eurobonduri în acest an.   Randamentul obligațiunilor românești denominate în euro cu scadența în 2024 a urcat cu două puncte de bază, la 2,16%, conform datelor Bloomberg.  România beneficiază de un rating "Baa3" din partea Moody"s și de un calificativ "BBB minus" de la Standard & Poor"s și Fitch. Analiștii apreciază că obligațiunile României sunt parțial protejate de creșterea încrederii investitorilor în gradul de îndatorare al țării, mai scăzut decât în multe alte state din UE.