ESTE GRAV ...

ANUNT CARE REFLECTA O STARE DE LUCRURI GRAVA - Banca centrală a Greciei dă asigurări că situaţia sumelor retrase din depozitele bancare din ţară este sub control, după ce presa din ţară scria că, în perspectiva alegerilor din 25 ianuarie, s-au înregistrat, în ultimele zile, ieşiri masive din depozite.   "După apariţia informaţiilor privind retragerea unor mari sume de bani din băncile elene, Banca Greciei a observat că situaţia este sub control deplin. Împreună cu Banca Centrală Europeană (BCE) monitorizăm cu atenţie evoluţiile din Grecia şi vom interveni ori de câte ori va fi necesar", potrivit declaraţiei băncii centrale de la Atena.
Instituţia a precizat că BCE oferă din 2010 facilităţi de creditare statelor care implementează programe de ajustare fiscală, această politică nefiind afectată de evoluţiile politice. BCE a ajutat băncile elene exceptându-le de la cerinţele privind garanţiile acceptate pentru accesarea fondurilor.  Amintim că la data de 25 ianuarie sunt programate alegeri parlamentare anticipate în Grecia, iar formaţiunea SYRIZA (stânga radicală) este favorită în sondajele de opinie.    Liderul SYRIZA, Alexis Tsipras, vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării de creditorii săi internaţionali în schimbul împrumuturilor şi intenţionează să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice.

Bancile trebuie sa evalueze individual cazurile pentru creditele in franci elvetieni si sa gaseasca solutii impreuna cu fiecare client in parte, asa cum Banca Nationala a "incurajat intotdeauna" institutiile de credit, a declarat vineri, pentru Mediafax, purtatorul de cuvant al BNR, Dan Suciu.   "Banca Nationala a incurajat intotdeauna solutiile individuale, de la caz la caz, discutii intre debitor si banca, cred ca este primul aspect de care trebuie tinut cont si, daca este sa vorbim de solutii de sistem, trebuie sa nu vorbim de una discriminatorie in raport cu ceilalti debitori in alte valute", a afirmat Suciu.  El a aratat ca bancile sunt cele care trebuie sa-si evalueze cazurile cu probleme si sa gaseasca solutii, in concordanta cu capacitatea lor de a raspunde la aceasta situatie.  La randul sau, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a precizat ca Banca Nationala nu poate interveni cu reglementari care sa afecteze piata libera, reluand ideea ca impactul aprecierii francului elvetian asupra sistemului bancar nu poate fi major.  Suciu a precizat ca nu au fost stabilite inca detalii privind vizita ministrului Finantelor, Darius Valcov, la BNR, dar ca este binevenit.  "BNR este dispusa la orice discutie cu toate institutiile statului si vom pune la dispozitie toate datele pe care le avem. (...) Evident ca se poate discuta orice (privind solutiile - n.r.), daca cineva isi asuma anumite costuri, fie bancile, fie bugetul, pentru ca implica anumite costuri", a spus Suciu.  Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Finantelor, Darius Valcov, sa discute cu oficialii BNR despre situatia creata prin cresterea brusca a francului elvetian in raport cu euro si leu, au declarat surse oficiale, informatie confirmata ulterior de premier.   "I-am cerut ministrului sa discute cu BNR si sa fie propuse masuri", a spus Ponta.  Cursul francului elvetian anuntat de banca centrala a crescut vineri cu 2,2%, la 4,4228 lei/franc, si a atins un nou maxim. Astfel, referinta francului elvetian a urcat de la 4,3287 lei/franc joi, cand a crescut cu 15,7%, in timp ce in piata interbancara a trecut de 5 lei la cotatiile raportate la euro, dupa ce decizia Bancii Elvetiei de a renunta la plafonul de 1,2 franci/euro impus in 2011 a determinat o apreciere masiva a monedei elvetiene pe pietele externe.   Francul s-a apreciat joi foarte repede dupa anuntul Bancii Elevetiei, cu pana la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro in 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc implica la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elvetiana, calculata prin intermediul cotatiilor euro/franc si euro/leu.
Romanii care au credite imobiliare in franci elvetieni vor plati la banca mai mult cu 300-350 de lei pe luna, la o rata medie de 500-600 de franci, luand in calcul cursul anuntat joi.   Debitorii care au contractat de la banci imprumuturi in franci elvetieni ar fi platit pentru o rata medie de 500-600 de franci intre aproape 1900 si 2.250 lei pe luna, valori calculate la cursul de miercuri anuntat de BNR.
In schimb, dupa cresterea brusca inregistrata joi, pentru aceeasi rata suma de plata urca la 2.200 - 2.600 de lei, astfel ca de la o zi la alta au o datorie suplimentara de 300-350 de lei.
Finantarile in franci elvetieni au o pondere de 4,5% in soldul total al imprumuturilor din sistemul bancar, din care 3,8% revine populatiei si 0,7% firmelor.  Soldul creditelor acordate de banci populatiei si firmelor se situa in luna noiembrie a anului trecut la 213,66 miliarde lei. Raportat la aceasta valoare, imprumuturile in franci pentru persoane fizice reprezinta 8,12 miliarde lei. (sursa HotNews)

General Electric România începe producţia de componente pentru motoarele cu care este echipat Boeing 787 Dreamliner, potrivit unui comunicat al companiei.  „Fabrica de componente pentru aeronave din Bucureşti va livra piese pentru noul motor cu reacţie GEnx şi va acoperi 50% din cererea globala de componente necesare pentru producţia de combustori pentru noile motoare de aeronave LEAP până în 2016, motoare care vor fi folosite pentru avioanele Boeing, Airbus şi COMAC", a declarat, în comunicat, managerul GE pentru Romania, Bulgaria şi Republica Moldova, Cristian Colţeanu.   GEnX este unul dintre motoarele pe care producătorul american de avioane Boeing le foloseşte pentru ultimul său model de avion comercial, modelul 787 Dreamliner, socotit unul dintre cele mai eficiente avioane ale momentului. Pe lângă noua generaţie de motoare de la General Electric, Boeing mai foloseşte şi motoare de la Rolls Royce pentru Dreamliner.

Componentele pentru motor sunt produse de GE Aviation - Unison Engine Components, fabrică înfiinţată în 2002 pe platforma fostei uzine Turbomecanica Bucureşti. "Fabrica este dotată cu cele mai avansate echipamente de producţie din Europa şi are aproximativ 100 de specialişti, oferind o capacitate extinsă de producţie pentru familiile de motoare cu reacţie comerciale CFM56 si CF34. În prezent, peste 50% din producţia globală pentru aceste două linii de motoare este acoperită cu piese produse în România", a declarat Cristian Colţeanu.  „Unitatea de producție GE Aviation din București deja a început să furnizeze anul trecut piese pentru motorul GEnx și în viitorul aproapiat va furniza componente pentru noul motor LEAP. 50% din cererea globală de piese necesare pentru a produce noile camerele de ardere pentru LEAP vor fi fabricate în București până în 2016. Motorul LEAP va dota noile aeronave A320neo (Airbus), Boeing 737 MAX și C919 (COMAC, China). GE investeste considerabil în proiectare, în procesul de fabricație și de testare pentru a se asigura că noul motor LEAP va depasi succesul CFM56, care este motorul comercial cel mai apreciat din istorie, de mai bine de 30 de ani” au declarat reprezentanţii GE România.

Humanos A Marte - MUSICA.COM

Presedintele francez Francois Hollande a afirmat  ca grecii, care vor vota pentru un nou parlament la sfarsitul lunii, sunt "liberi sa isi aleaga destinul", insa a avertizat ca guvernul care va urma trebuie sa isi respecte angajamentele luate de Grecia in cadrul Uniunii Europene, transmite AFP.El a facut aceste declaratii la postul de radio France Inter, fiind intrebat cum comenteaza o posibila victoriei a stangii radicale Syriza in alegerile legislative din 25 ianuarie. Afirmatia liderului francez vine in contextul controverselor generate duminica, in Germania, de cancelarul Angela Merkel, dupa dezvaluiri in presa potrivit carora ea este pregatita sa lase Grecia sa iasa din zona euro in cazul sosirii la putere a stangii radicale in aceasta tara.

"Guvernul german considera aproape inevitabila iesirea (Greciei) din zona euro daca seful opozitiei Alexis Tsirpas (Syriza, stanga radicala) va conduce guvernul dupa alegerile (legislative din 25 ianuarie), va abandona politica de austeritate bugetara si nu va mai rambursa datoriile tarii", a anuntat in editia online saptamanalul Der Spiegel, citand "surse apropiate Guvernului german"....  Francois Hollande şi-a exprimat de asemenea  speranţa că ritmul de creştere al economiei ţării sale în 2015 va depăşi estimarea de 1% a guvernului de la Paris, ducând la scăderea şomajului, informează Reuters.  Guvernul Franţei se aşteaptă la un avans al PIB-ului de 1% în 2015 şi de 1,7% în 2016.  În trimestrul al treilea din 2014, rata şomajului a crescut până la 10,4%, iar în noiembrie aproape 3,5 milioane de francezi îşi căutau un loc de muncă.   Recent, Institutul Naţional de Statistică din Franţa (Insee) a anunţat că a doua economie din zona euro a consemnat o creştere peste aşteptări, de 0,3% în T2-T3 2014. Pe de altă parte, Insee a revizuit în jos cifrele pentru T2, când economia franceză a scăzut cu 0,1%, în loc să stagneze, cum se anunţase iniţial. 

Grecii aleg, pe 25 ianuarie, între faliment şi austeritate. Sondajele de până acum sugerează că elenii ar prefera soluţiile propuse de partidul de extremă stânga, Syriza, care doreşte renegocierea pachetului de sprijin financiar, prin care troika formată din Uniunea Europeană (UE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a pus la dispoziţia Greciei bailout-uri în valoare de 250 de miliarde de euro. Nemulţumirile sunt legate de măsurile de austeritate cerute, la schimb, de partenerii internaţionali, măsuri care au împiedicat falimentul statului, dar au deteriorat standardele de viaţă ale cetăţenilor. Pe de altă parte, în absenţa acestor bani, Grecia riscă din nou falimentul, având o datorie publică foarte mare şi neavând resurse pentru a-şi onora creditorii. Inedită este şi poziţia Germaniei care susţine că perioada în care Europa era nevoită să ajute Grecia, de frica unei contagiuni în zona euro, a trecut. În weekend, presa germană a publicat un articol controversat potrivit căruia cancelarul german Angela Merkel ar fi pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro dacă stânga radicală va repune în discuţie măsurile de austerite.