General Electric România începe producţia de componente pentru motoarele cu care este echipat Boeing 787 Dreamliner, potrivit unui comunicat al companiei.  „Fabrica de componente pentru aeronave din Bucureşti va livra piese pentru noul motor cu reacţie GEnx şi va acoperi 50% din cererea globala de componente necesare pentru producţia de combustori pentru noile motoare de aeronave LEAP până în 2016, motoare care vor fi folosite pentru avioanele Boeing, Airbus şi COMAC", a declarat, în comunicat, managerul GE pentru Romania, Bulgaria şi Republica Moldova, Cristian Colţeanu.   GEnX este unul dintre motoarele pe care producătorul american de avioane Boeing le foloseşte pentru ultimul său model de avion comercial, modelul 787 Dreamliner, socotit unul dintre cele mai eficiente avioane ale momentului. Pe lângă noua generaţie de motoare de la General Electric, Boeing mai foloseşte şi motoare de la Rolls Royce pentru Dreamliner.

Componentele pentru motor sunt produse de GE Aviation - Unison Engine Components, fabrică înfiinţată în 2002 pe platforma fostei uzine Turbomecanica Bucureşti. "Fabrica este dotată cu cele mai avansate echipamente de producţie din Europa şi are aproximativ 100 de specialişti, oferind o capacitate extinsă de producţie pentru familiile de motoare cu reacţie comerciale CFM56 si CF34. În prezent, peste 50% din producţia globală pentru aceste două linii de motoare este acoperită cu piese produse în România", a declarat Cristian Colţeanu.  „Unitatea de producție GE Aviation din București deja a început să furnizeze anul trecut piese pentru motorul GEnx și în viitorul aproapiat va furniza componente pentru noul motor LEAP. 50% din cererea globală de piese necesare pentru a produce noile camerele de ardere pentru LEAP vor fi fabricate în București până în 2016. Motorul LEAP va dota noile aeronave A320neo (Airbus), Boeing 737 MAX și C919 (COMAC, China). GE investeste considerabil în proiectare, în procesul de fabricație și de testare pentru a se asigura că noul motor LEAP va depasi succesul CFM56, care este motorul comercial cel mai apreciat din istorie, de mai bine de 30 de ani” au declarat reprezentanţii GE România.

Humanos A Marte - MUSICA.COM

Presedintele francez Francois Hollande a afirmat  ca grecii, care vor vota pentru un nou parlament la sfarsitul lunii, sunt "liberi sa isi aleaga destinul", insa a avertizat ca guvernul care va urma trebuie sa isi respecte angajamentele luate de Grecia in cadrul Uniunii Europene, transmite AFP.El a facut aceste declaratii la postul de radio France Inter, fiind intrebat cum comenteaza o posibila victoriei a stangii radicale Syriza in alegerile legislative din 25 ianuarie. Afirmatia liderului francez vine in contextul controverselor generate duminica, in Germania, de cancelarul Angela Merkel, dupa dezvaluiri in presa potrivit carora ea este pregatita sa lase Grecia sa iasa din zona euro in cazul sosirii la putere a stangii radicale in aceasta tara.

"Guvernul german considera aproape inevitabila iesirea (Greciei) din zona euro daca seful opozitiei Alexis Tsirpas (Syriza, stanga radicala) va conduce guvernul dupa alegerile (legislative din 25 ianuarie), va abandona politica de austeritate bugetara si nu va mai rambursa datoriile tarii", a anuntat in editia online saptamanalul Der Spiegel, citand "surse apropiate Guvernului german"....  Francois Hollande şi-a exprimat de asemenea  speranţa că ritmul de creştere al economiei ţării sale în 2015 va depăşi estimarea de 1% a guvernului de la Paris, ducând la scăderea şomajului, informează Reuters.  Guvernul Franţei se aşteaptă la un avans al PIB-ului de 1% în 2015 şi de 1,7% în 2016.  În trimestrul al treilea din 2014, rata şomajului a crescut până la 10,4%, iar în noiembrie aproape 3,5 milioane de francezi îşi căutau un loc de muncă.   Recent, Institutul Naţional de Statistică din Franţa (Insee) a anunţat că a doua economie din zona euro a consemnat o creştere peste aşteptări, de 0,3% în T2-T3 2014. Pe de altă parte, Insee a revizuit în jos cifrele pentru T2, când economia franceză a scăzut cu 0,1%, în loc să stagneze, cum se anunţase iniţial. 

Grecii aleg, pe 25 ianuarie, între faliment şi austeritate. Sondajele de până acum sugerează că elenii ar prefera soluţiile propuse de partidul de extremă stânga, Syriza, care doreşte renegocierea pachetului de sprijin financiar, prin care troika formată din Uniunea Europeană (UE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a pus la dispoziţia Greciei bailout-uri în valoare de 250 de miliarde de euro. Nemulţumirile sunt legate de măsurile de austeritate cerute, la schimb, de partenerii internaţionali, măsuri care au împiedicat falimentul statului, dar au deteriorat standardele de viaţă ale cetăţenilor. Pe de altă parte, în absenţa acestor bani, Grecia riscă din nou falimentul, având o datorie publică foarte mare şi neavând resurse pentru a-şi onora creditorii. Inedită este şi poziţia Germaniei care susţine că perioada în care Europa era nevoită să ajute Grecia, de frica unei contagiuni în zona euro, a trecut. În weekend, presa germană a publicat un articol controversat potrivit căruia cancelarul german Angela Merkel ar fi pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro dacă stânga radicală va repune în discuţie măsurile de austerite.

Raportul IAB pe scurt:

• Intre finele anului 2013 si noiembrie 2014, numarul cetatenilor din Romania si Bulgaria veniti in Germania a sporit cu 120.000 de persoane. Pana la finele anului 2014, acesta nu va depasi 130.000 de persoane. In 2015, se estimeaza un plus de 100.000-150.000 de persoane.
• Intre finele anului 2013 si octombrie 2014, numarul angajatilor (excluzandu-se intreprinzatorii sau asa-numitele PFA-uri) din Romania si din Bulgaria a crescut cu 125.000 de persoane. Cota de ocupare a acestei forte de munca crescuse in octombrie 2014 cu 13% fata de anul anterior, la 56%, iar somajul a scazut cu 2,2%, de la ridicarea restrictiilor de libera angajare in Germania. In octombrie 2014, somajul a fost mai mic cu 0,7% decat cel al celor zece tari aderate la UE in 2004 si cu 5,4% mai mic decat cel al strainilor din Germania, in general. El a fost insa cu 1,9% mai mare decat cel al somajului mediu din Germania, care ii include pe straini si pe autohtoni.
• Numarul asistatilor sociali din Bulgaria si Romania, „in ciuda dezvoltarii pozitive a pietei muncii“, a crescut intre finele anului 2013 si septembrie 2014 cu 26.900 de persoane, ceea ce reprezinta o crestere cu 3,2%. Acestora li se alatura si asa-numitii „Aufstocker“, adica 7.800 de persoane care lucreaza, insa castigurile nu se ridica la limita existentei, asa ca mai incaseaza si ceva bani de la stat.
• Somerii si asistatii sociali din Bulgaria si Romania sunt mai putini la sate si in orasele mici decat in marile orase din nordul Germaniei.
• Mai putini bulgari si romani primesc alocatie pentru copii decat este media primirii acestei alocatii in randul populatiei din Germania.
• Romanii si bulgarii sunt angajati in special in domeniul serviciilor diverse (18%), urmat de domeniul hotelier/gastronomie (16%), agricultura (11%), industria prelucratoare (10%), constructii (9%), comert (8%), transport (7%), sanatate (7%) etc.
• Romanii si bulgarii primesc salarii in general mai mici. La finele anului 2013, un angajat full-time din Romania primea in medie 1.882 euro brut (net, adica in mana, ramanand cca 1.200 de euro). Bulgarul primea aproape la fel, 1.888 euro brut. Media castigurilor unui strain in Germania este insa de 2.514 euro brut, iar a unui cetatean german de 2.995 euro, inainte de scaderea impozitului pe venit, a asigurarilor sociale etc., care pot ajunge la cca 35% din salariul pe hartie. Salariile romanilor si bulgarilor cresc insa de la an la an, se remarca in raportul IAB, armonizandu-se cu restul salariilor primite de imigranti si autohtoni.

 

Preşedintele ceh Milos Zeman, deseori criticat în ţara sa pentru orientarea prorusă în dosarul ucrainean, s-a pronunţat sâmbătă împotriva unei "idealizări" a Ucrainei, apreciind conflictul din estul acestei ţări ca fiind un "război civil".  "Mulţi oameni prost informaţi idealizează Ucraina. Ei cred că se întâmplă ceva precum Revoluţia de Catifea (care a dus în 1989 în mod paşnic la prăbuşirea regimului comunist de la Praga)", a declarat Zeman pentru publicaţia Pravo, recunoscând totodată că opiniile sale privind Ucraina şi Rusia i-au erodat cota de popularitate.

Cota sa de popularitate a scăzut de la 58% în octombrie la 37% în noiembrie. "Maidanul nu a fost o revoluţie democratică", a continuat Milos Zeman, referindu-se la protestele proeuropene care au dus în februarie la înlăturarea de la putere a fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici.  "Consider că în Ucraina are loc un război civil", a insistat şeful de stat ceh, în contextul în care Rusia, care a anexat în martie Peninsula ucraineană Crimeea, este acuzată că a organizat şi înarmat rebeliunea prorusă din estul ţării.  Zeman, ale cărui afirmaţii sunt în contradicţie cu opinia majorităţii liderilor occidentali, a profitat de ocazie pentru a-l califica pe omologul său ucrainean Petro Poroşenko drept "preşedintele păcii", Arseni Iaţeniuk rămânând în opinia sa "premierul războiului".  Iaţeniuk "nu vrea soluţia paşnică recomandată de Comisia Europeană, ci vrea rezolvarea prin forţă a problemei, ceea ce ar conduce la o restabilire a sprijinului Rusiei pentru separatişti", a afirmat Zeman.  În trecut, preşedintele ceh s-a declarat susţinătorul neutralităţii Ucrainei, fără a-şi ascunde scepticismul faţă de sancţiunile occidentale împotriva Rusiei. Ucraina, care speră să depună o cerere oficială de aderare la Uniunea Europeană în 2020, se confruntă cu un conflict sângeros soldat cu peste 4.700 de morţi de la începutul său în aprilie 2014, precum şi cu o gravă criză economică.