Curtea Constituţională a decis în 13 noiembrie, cu unanimitate de voturi, că suspendarea urmăririi penale a preşedintelui din motive de imunitate este constituţională, respingând excepţia ridicată în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a contestat decizia procurorilor privind plângerea sa referitoare la faptul că ar fi fost şantajată de Traian Băsescu.  "Analizând semnificaţia juridică a instituţiei imunităţii, Curtea a constatat că aceasta este o garanţie constituţională, o măsură de protecţie juridică a mandatului, care are menirea să asigure independenţa titularului mandatului faţă de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garanţia prevăzută la art. 72 alin. (1) din Constituţie încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viaţa politică a societăţii, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică", arată Curtea Constituţională (CC) în motivarea deciziei.  Judecătorii constituţionali subliniază că preşedintele răspunde, conform legii, pentru toate actele şi faptele săvârşite în perioada în care a exercitat funcţia publică şi care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice. Excepţia de neconstituţionalitate soluţionată de CC a vizat dispoziţiile articolului 312 alineatul 2 din Codul de procedură penală, potrivit cărora "suspendarea urmăririi penale se dispune şi în situaţia în care există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană".  "Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 312 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt incidente şi în cazul urmăririi penale declanşate împotriva persoanei care ocupă funcţia de Preşedinte al României, impedimentul legal temporar care determină suspendarea urmării penale fiind constituit în această situaţie de prevederile art. 84 alin. (2) din Constituţie referitor la imunitatea Preşedintelui României", potrivit deciziei CC. In critica de neconstituţionalitate au fost invocate prevederile constituţionale din articolul 1 alineatul 5 - care consacră principiul respectării obligatorii a Constituţiei şi a legilor, articolul 16, alineatele 1 şi 2 - privitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, articolul 84, alineatul 2, coroborat cu articolul 72, alineatul 1 - referitor la imunitatea Preşedintelui României şi articolul 142 alineatul 1 - privind rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei.  Decizia Plenului CC este definitivă şi general obligatorie şi se comunică instanţei care a sesizat Curtea, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.  In 20 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis sesizarea Curţii Constituţionale privind suspendarea urmăririi penale a preşedintelui Traian Băsescu, din motive de imunitate, în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a reclamat că a fost şantajată de şeful statului.

Ulterior, în 24 iulie, ICCJ a respins, ca inadmisibila, plângerea formulata de Gabriela Firea referitoare la decizia procurorilor de suspendare a urmăririi penale a preşedintelui, din motive de imunitate. Decizia instanţei supreme, pronunţată în cameră de consiliu, este definitivă.

Plângerea de la ICCJ a fost depusă în 28 mai, de avocatul senatorului PSD Gabriela Firea, Lucian Bolcaş, după ce Parchetul instanţei supreme a decis suspendarea anchetării preşedintelui Traian Băsescu "pentru calomnie". Avocatul a arătat în cerere că imunitatea preşedintelui nu trebuie să încalce egalitatea în drepturi a cetăţenilor unui stat democratic.

Parchetul ICCJ anunţa, în 18 aprilie, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.  Anchetatorii au constatat că în această cauză există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, astfel că a fost dispusă, prin ordonanţă, suspendarea urmăririi penale. Articolul 84, alineatul 2 din Constituţie prevede că "preşedintele României se bucură de imunitate".  Scandalul Băsescu - Firea a început după ce preşedintele, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este "o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist". "Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele", a spus şeful statului.

Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat că senatorul PSD Gabriela Firea este "o şantajistă de profesie".  "Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix", a spus Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe "senatoarea şantajistă" Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.

Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest "act flagrant de intimidare a unui senator".

Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie, într-o emisiune televizată, "un mesaj fără niciun echivoc" legat de activitatea ei în Comisia Călăraşi.  "Aştept cu interes reacţiile instituţiilor statului şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!", scria Gabriela Firea, pe Facebook.  Preşedintele Traian Băsescu a declarat că atât el, cât şi fiica sa Ioana Băsescu stau la dispoziţia Parchetului privind terenul din comuna Nana şi că senatorul PSD Gabriela Firea "mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului".

Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele preşedintelui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj. In plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva preşedintelui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie la Parchetul instanţei supreme. Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală împotriva lui Traian Băsescu. (mediafax)

Temerile privind ieşirea Greciei din zona euro şi a intrării ţării în incapacitate de plată au determinat la sfârşitul lui 2009 transferarea unor mari sume de bani peste hotare, proces care a durat până în iunie 2012, când a început restabilirea încrederii în Grecia.  Din cele 115 miliarde de euro, aproximativ 50 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen, arată studiul Băncii centrale, care indică că pierderea netă de capitală pentru bănci se ridică la 56,8 miliarde de euro.  In condiţiile în care suma necesară pentru acoperirea necesităţilor de finanţare ale persoanelor fizice şi juridice se ridică la 24,3 miliarde de euro, conform calculelor publicaţiei Kathimerini, aproximativ site-32,5 miliarde de euro au fost transferaţi peste hotare şi încă 19 miliarde de euro, aparţinând unor cetăţeni străini, au fost scoși din băncile elene în timpul perioadei de vârf a crizei datoriilor.  Banii din băncile elene au fost transferaţi în Marea Britanie 10-15 miliarde de euro, Germania  - opt miliarde de euro, Olanda 6-10 miliarde de euro şi Elveţia 2-4 miliarde de euro. Alte şapte miliarde de euro au fost transferate în Cipru, dar au rămas acolo doar 1,5 - 2 miliarde de euro, arată datele publicate de Banca Centrală a Greciei.  National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank, care împreună controlează aproximativ 90% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul programului de asistenţă financiară a Greciei, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curăţarea sectorului bancar elen.  Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece, acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank, fostă Mindbank.... viziunea lui Draghi, a cărei îndeplinire presupune călcarea în picioare a tratatelor europene, este tot mai puţin împărtăşită de ceilalţi membri ai conducerii executive a BCE.  Cu o lună în urmă, Reuters scria că "Mario Draghi este criticat pentru stilul său de conducere autoritar şi deficienţele în comunicarea cu ceilalţi membri ai conducerii BCE", iar "deciziile importante se iau doar la nivelul unui cabinet restrâns", din care fac parte Peter Praet, economistul şef al instituţiei, şi Benoît Coeuré.  Până la ultima şedinţă de politică monetară, de săptămâna trecută, se pare că opiniile unor membri ai Consiliului Executiv, format din şase persoane, s-au schimbat radical.  Să fie de vină ceea ce Financial Times numeşte "întărirea promisiunilor în preanunţarea deciziilor de politică monetară (n.a. "forward guidance")", prin declararea explicită a intenţiilor de expansiune a bilanţului BCE până la 3 trilioane de euro, în locul unor "aşteptări" de atingere a ţintei?  Sau, pur şi simplu, colegii săi din Consiliul Executiv au realizat că achiziţia titlurilor de stat prin tipărire nu poate schimba ecuaţia bunăstării europene?    "Este iluzoriu să credem că băncile centrale pot creşte potenţialul economic pentru o perioadă îndelungată", a declarat Jens Weidmann, preşedinte al Bundesbank şi membru în Consiliul Guvernatorilor al BCE, la sfârşitul lunii trecute, după cum scrie Reuters.

Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank) a înrăutăţit prognoza de creştere a economiei în 2014, 2015 şi 2016, din cauza redresării lente a zonei euro şi a nivelului scăzut al inflaţiei, transmite Bloomberg.  Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Deşi cea mai mare economie europeană beneficiază de nivelul record scăzut al şomajului şi de majorarea cheltuielilor de consum, rămâne afectată de redresarea fragilă şi inegală a zonei euro.

'Există motive să sperăm că actuala fază de încetinire a economiei germane va fi de scurtă durată', a afirmat guvernatorul Bundesbank, Jens Weidmann.

Produsul Intern Brut al Germaniei a crescut cu 0,1% în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu precedentele trei luni, ceea ce înseamnă că prima economie europeană a evitat la limită intrarea în recesiune, arată cifrele preliminare publicate recent de Oficiul Federal de Statistică (Destatis).  În schimb, Destatis a revizuit în jos cifrele pentru trimestrul al doilea, când PIB-ul Germaniei a înregistrat o contracţie de 0,2%, în loc de o contracţie de 0,1%, cât s-a anunţat iniţial. Un nou recul în perioada iulie - septembrie ar fi însemnat că Germania a intrat în recesiune tehnică, definită drept două trimestre consecutive de încetinire a economiei.   Produsul Intern Brut al Germaniei ar urma să înregistreze anul acesta un avans de 1,4% (faţă de 1,9% prognozat anterior), o expansiune de 1% în 2015 (faţă de 2% anunţată anterior) şi de 1,6% în 2016, a previzionat vineri Bundesbank.  Inflaţia ar urma să ajungă la 0,9% în 2014, de la 1,1% estimat în iunie. În 2015 şi 2016 preţurile de consum ar urma să crească la 1,1% şi, respectiv, 1,8% .

Ministerul Afacerilor Externe îi informează pe cetăţenii români care se află sau se deplasează pe teritoriul Italiei asupra faptului că vineri, 12 decembrie 2014, va avea loc o grevă generală a angajaților din sectorul public (transport public, salubrizare) și privat (construcții) din principalele orașe italiene, conform unui comunicat de presă al MAE.

În ceea ce privește transportul public local, intervalele orare în care este asigurată continuitatea serviciului diferă de la un oraș la altul:

• Roma - Vor fi afectate autobuzele, tramvaiele și metroul între orele 9-17.

• Milano - Vor fi afectate autobuzele, tramvaiele și metroul de la ora 19 până la sfârșitul zilei. În restul zilei serviciul va funcționa normal.

• Florența - În provincia Toscana greva va fi de opt ore: ATAF în intervalul orar 15.15-23.15 și LINEA între 9.30-17.00.

• Napoli - Liniile urbane vor fi oprite în intervalul 9-17, în timp ce liniile extraurbane Eav vor fi oprite întreaga zi. Vor fi asigurate servicii în intervalele orare protejate, fără a se preciza care sunt acestea.

• Torino - Va fi afectat întreg serviciul de transport public în intervalele orare 9-12, respectiv 15-20.

În sectorul aerian, greva se va desfășura în intervalul 10.00-18.00 (personalul Enav care monitorizează traficul doar între 13.00-17.00), în sectorul feroviar în intervalul 9.00-17.00, cel maritim prevede întârzierea plecării curselor cu 8 ore. Companiile feroviare private Italo și NTV vor declanșa greva în zilele de sâmbătă, 13 decembrie 2014, respectiv duminică, 14 decembrie 2014.

Pentru a evita situaţiile neplăcute, cetăţenii români sunt sfătuiţi să se informeze în prealabil la companiile de transport aerian, maritim și terestru, cu privire la posibile modificări sau întârzieri ce pot interveni în perioadele menționate.

Ministerul Afacerilor Externe le recomandă cetăţenilor români să consulte atât site-ul www.mae.ro, cât şi site-urile de specialitate, pentru informaţii actualizate, înainte de a se deplasa în străinătate.

După ce a descoperit în anul 2012 un imens zăcământ de gaze naturale în platoul continental românesc al Mării Negre, fiind identificat recent şi un zăcământ de petrol tot în platoul continental, dar mai aproape de litoralul românesc, iar aceste descoperiri ar putea redesena harta energetică a Europei, se arată într-un reportaj difuzat vineri de Euronews.
Prin exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, România ar putea să nu mai aibă nevoie de importuri, iar în eventualitatea în care zăcămintele vor fi mai semnificative decât se estimează în prezent, atunci hidrocarburile extrase ar putea acoperi o parte din nevoile europene, potrivit Euronews.  România obţine din resurse proprii cea mai mare parte a gazelor naturale de care are nevoie, astfel că importă din Rusia mai puţin de 20% din necesar, iar în condiţiile în care încrederea în partenerul rus scade tot mai mult, noile zăcăminte offshore s-ar putea dovedi vitale, notează Euronews.  În opinia profesorului Silviu Neguţ, unul dintre cei mai apreciaţi experţi români în geopolitică, România poate deveni nodul energetic al Uniunii Europene, cu condiţia depăşirii unui obstacol, şi anume 'acţiunea agresivă a Rusiei pentru a controla toată energia în regiunea Mării Negre'. 'Cred că Uniunea Europeană trebuie să reacţioneze ca un bloc regional unit. Aceasta este singura soluţie', punctează profesorul Neguţ, citat de postul european de ştiri.
Pe de altă parte, Euronews notează că România a înţeles că o modalitate de a obţine independenţa energetică este reducerea consumului de energie, dând exemplul programelor deja demarate, precum reabilitarea termică a blocurilor din Bucureşti sau 'revoluţia verde' ilustrată de investiţiile masive în producţia de biogaz şi energie eoliană.

Negocierile maraton din ultimele zile, prelungite până după miezul nopţii, dintre experţii FMI şi partea română nu au dus la nici un rezultat. Cele două tabere nu au căzut de acord cu privire la deficitul bugetar pe anul viitor. Reprezentanţii FMI ar fi introdus în discuţie “un element nou”, – potrivit ministrului Bugetului Darius Vâlcov - solicitând autorităţilor un deficit mult mai mic, de doar 0,9% din PIB, faţă de 1,4%, negociat iniţial. În bani, aproape 3,5 miliarde de lei pe care Executivul ar trebui să îi taie din cheltuieli anul viitor. Asta în condiţiile în care, înaintea vizitei reprezentanţilor finanţatorilor internaţionali, Guvernul de la Bucureşti plănuia să scoată, în timpul negocierilor, un acord pentru un deficit înspre 2%. În vreme ce premierul şi ministrul Bugetului susţin că pretenţia FMI este inacceptabilă, fostul ministru al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, spune că solicitarea Fondului şi a Comisiei Europene este justificată de vreme ce înţelegerea iniţială prevedea un deficit de 1,4% doar dacă plăţile pentru titlurile executorii, onorate la ultima rectificare, ar fi fost făcute anul viitor. ei (guvernul n.n.) vor să introducă alte cheltuieli în 2015, iar FMI le cere să spună care sunt acele cheltuieli. „Ei au crezut că o să îi păcălească pe cei de la FMI”, a comentat Ialomiţianu. Pe de altă parte, un deficit mai mare ar fi justificat pentru investiţii, însă în ultimul an acest capitol bugetar a fost tăiat drastic în favoarea cheltuielilor, unele electorale, ale căror costuri se vor vedea şi anul viitor, Consiliul Fiscal atrăgând atenţia că Guvernul trebuie să acopere un gol bugetar de nu mai puţin de 15 miliarde de lei.