Temerile privind ieşirea Greciei din zona euro şi a intrării ţării în incapacitate de plată au determinat la sfârşitul lui 2009 transferarea unor mari sume de bani peste hotare, proces care a durat până în iunie 2012, când a început restabilirea încrederii în Grecia.  Din cele 115 miliarde de euro, aproximativ 50 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen, arată studiul Băncii centrale, care indică că pierderea netă de capitală pentru bănci se ridică la 56,8 miliarde de euro.  In condiţiile în care suma necesară pentru acoperirea necesităţilor de finanţare ale persoanelor fizice şi juridice se ridică la 24,3 miliarde de euro, conform calculelor publicaţiei Kathimerini, aproximativ site-32,5 miliarde de euro au fost transferaţi peste hotare şi încă 19 miliarde de euro, aparţinând unor cetăţeni străini, au fost scoși din băncile elene în timpul perioadei de vârf a crizei datoriilor.  Banii din băncile elene au fost transferaţi în Marea Britanie 10-15 miliarde de euro, Germania  - opt miliarde de euro, Olanda 6-10 miliarde de euro şi Elveţia 2-4 miliarde de euro. Alte şapte miliarde de euro au fost transferate în Cipru, dar au rămas acolo doar 1,5 - 2 miliarde de euro, arată datele publicate de Banca Centrală a Greciei.  National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank, care împreună controlează aproximativ 90% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul programului de asistenţă financiară a Greciei, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curăţarea sectorului bancar elen.  Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece, acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank, fostă Mindbank.... viziunea lui Draghi, a cărei îndeplinire presupune călcarea în picioare a tratatelor europene, este tot mai puţin împărtăşită de ceilalţi membri ai conducerii executive a BCE.  Cu o lună în urmă, Reuters scria că "Mario Draghi este criticat pentru stilul său de conducere autoritar şi deficienţele în comunicarea cu ceilalţi membri ai conducerii BCE", iar "deciziile importante se iau doar la nivelul unui cabinet restrâns", din care fac parte Peter Praet, economistul şef al instituţiei, şi Benoît Coeuré.  Până la ultima şedinţă de politică monetară, de săptămâna trecută, se pare că opiniile unor membri ai Consiliului Executiv, format din şase persoane, s-au schimbat radical.  Să fie de vină ceea ce Financial Times numeşte "întărirea promisiunilor în preanunţarea deciziilor de politică monetară (n.a. "forward guidance")", prin declararea explicită a intenţiilor de expansiune a bilanţului BCE până la 3 trilioane de euro, în locul unor "aşteptări" de atingere a ţintei?  Sau, pur şi simplu, colegii săi din Consiliul Executiv au realizat că achiziţia titlurilor de stat prin tipărire nu poate schimba ecuaţia bunăstării europene?    "Este iluzoriu să credem că băncile centrale pot creşte potenţialul economic pentru o perioadă îndelungată", a declarat Jens Weidmann, preşedinte al Bundesbank şi membru în Consiliul Guvernatorilor al BCE, la sfârşitul lunii trecute, după cum scrie Reuters.

Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank) a înrăutăţit prognoza de creştere a economiei în 2014, 2015 şi 2016, din cauza redresării lente a zonei euro şi a nivelului scăzut al inflaţiei, transmite Bloomberg.  Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Deşi cea mai mare economie europeană beneficiază de nivelul record scăzut al şomajului şi de majorarea cheltuielilor de consum, rămâne afectată de redresarea fragilă şi inegală a zonei euro.

'Există motive să sperăm că actuala fază de încetinire a economiei germane va fi de scurtă durată', a afirmat guvernatorul Bundesbank, Jens Weidmann.

Produsul Intern Brut al Germaniei a crescut cu 0,1% în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu precedentele trei luni, ceea ce înseamnă că prima economie europeană a evitat la limită intrarea în recesiune, arată cifrele preliminare publicate recent de Oficiul Federal de Statistică (Destatis).  În schimb, Destatis a revizuit în jos cifrele pentru trimestrul al doilea, când PIB-ul Germaniei a înregistrat o contracţie de 0,2%, în loc de o contracţie de 0,1%, cât s-a anunţat iniţial. Un nou recul în perioada iulie - septembrie ar fi însemnat că Germania a intrat în recesiune tehnică, definită drept două trimestre consecutive de încetinire a economiei.   Produsul Intern Brut al Germaniei ar urma să înregistreze anul acesta un avans de 1,4% (faţă de 1,9% prognozat anterior), o expansiune de 1% în 2015 (faţă de 2% anunţată anterior) şi de 1,6% în 2016, a previzionat vineri Bundesbank.  Inflaţia ar urma să ajungă la 0,9% în 2014, de la 1,1% estimat în iunie. În 2015 şi 2016 preţurile de consum ar urma să crească la 1,1% şi, respectiv, 1,8% .

Ministerul Afacerilor Externe îi informează pe cetăţenii români care se află sau se deplasează pe teritoriul Italiei asupra faptului că vineri, 12 decembrie 2014, va avea loc o grevă generală a angajaților din sectorul public (transport public, salubrizare) și privat (construcții) din principalele orașe italiene, conform unui comunicat de presă al MAE.

În ceea ce privește transportul public local, intervalele orare în care este asigurată continuitatea serviciului diferă de la un oraș la altul:

• Roma - Vor fi afectate autobuzele, tramvaiele și metroul între orele 9-17.

• Milano - Vor fi afectate autobuzele, tramvaiele și metroul de la ora 19 până la sfârșitul zilei. În restul zilei serviciul va funcționa normal.

• Florența - În provincia Toscana greva va fi de opt ore: ATAF în intervalul orar 15.15-23.15 și LINEA între 9.30-17.00.

• Napoli - Liniile urbane vor fi oprite în intervalul 9-17, în timp ce liniile extraurbane Eav vor fi oprite întreaga zi. Vor fi asigurate servicii în intervalele orare protejate, fără a se preciza care sunt acestea.

• Torino - Va fi afectat întreg serviciul de transport public în intervalele orare 9-12, respectiv 15-20.

În sectorul aerian, greva se va desfășura în intervalul 10.00-18.00 (personalul Enav care monitorizează traficul doar între 13.00-17.00), în sectorul feroviar în intervalul 9.00-17.00, cel maritim prevede întârzierea plecării curselor cu 8 ore. Companiile feroviare private Italo și NTV vor declanșa greva în zilele de sâmbătă, 13 decembrie 2014, respectiv duminică, 14 decembrie 2014.

Pentru a evita situaţiile neplăcute, cetăţenii români sunt sfătuiţi să se informeze în prealabil la companiile de transport aerian, maritim și terestru, cu privire la posibile modificări sau întârzieri ce pot interveni în perioadele menționate.

Ministerul Afacerilor Externe le recomandă cetăţenilor români să consulte atât site-ul www.mae.ro, cât şi site-urile de specialitate, pentru informaţii actualizate, înainte de a se deplasa în străinătate.

După ce a descoperit în anul 2012 un imens zăcământ de gaze naturale în platoul continental românesc al Mării Negre, fiind identificat recent şi un zăcământ de petrol tot în platoul continental, dar mai aproape de litoralul românesc, iar aceste descoperiri ar putea redesena harta energetică a Europei, se arată într-un reportaj difuzat vineri de Euronews.
Prin exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, România ar putea să nu mai aibă nevoie de importuri, iar în eventualitatea în care zăcămintele vor fi mai semnificative decât se estimează în prezent, atunci hidrocarburile extrase ar putea acoperi o parte din nevoile europene, potrivit Euronews.  România obţine din resurse proprii cea mai mare parte a gazelor naturale de care are nevoie, astfel că importă din Rusia mai puţin de 20% din necesar, iar în condiţiile în care încrederea în partenerul rus scade tot mai mult, noile zăcăminte offshore s-ar putea dovedi vitale, notează Euronews.  În opinia profesorului Silviu Neguţ, unul dintre cei mai apreciaţi experţi români în geopolitică, România poate deveni nodul energetic al Uniunii Europene, cu condiţia depăşirii unui obstacol, şi anume 'acţiunea agresivă a Rusiei pentru a controla toată energia în regiunea Mării Negre'. 'Cred că Uniunea Europeană trebuie să reacţioneze ca un bloc regional unit. Aceasta este singura soluţie', punctează profesorul Neguţ, citat de postul european de ştiri.
Pe de altă parte, Euronews notează că România a înţeles că o modalitate de a obţine independenţa energetică este reducerea consumului de energie, dând exemplul programelor deja demarate, precum reabilitarea termică a blocurilor din Bucureşti sau 'revoluţia verde' ilustrată de investiţiile masive în producţia de biogaz şi energie eoliană.

Negocierile maraton din ultimele zile, prelungite până după miezul nopţii, dintre experţii FMI şi partea română nu au dus la nici un rezultat. Cele două tabere nu au căzut de acord cu privire la deficitul bugetar pe anul viitor. Reprezentanţii FMI ar fi introdus în discuţie “un element nou”, – potrivit ministrului Bugetului Darius Vâlcov - solicitând autorităţilor un deficit mult mai mic, de doar 0,9% din PIB, faţă de 1,4%, negociat iniţial. În bani, aproape 3,5 miliarde de lei pe care Executivul ar trebui să îi taie din cheltuieli anul viitor. Asta în condiţiile în care, înaintea vizitei reprezentanţilor finanţatorilor internaţionali, Guvernul de la Bucureşti plănuia să scoată, în timpul negocierilor, un acord pentru un deficit înspre 2%. În vreme ce premierul şi ministrul Bugetului susţin că pretenţia FMI este inacceptabilă, fostul ministru al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, spune că solicitarea Fondului şi a Comisiei Europene este justificată de vreme ce înţelegerea iniţială prevedea un deficit de 1,4% doar dacă plăţile pentru titlurile executorii, onorate la ultima rectificare, ar fi fost făcute anul viitor. ei (guvernul n.n.) vor să introducă alte cheltuieli în 2015, iar FMI le cere să spună care sunt acele cheltuieli. „Ei au crezut că o să îi păcălească pe cei de la FMI”, a comentat Ialomiţianu. Pe de altă parte, un deficit mai mare ar fi justificat pentru investiţii, însă în ultimul an acest capitol bugetar a fost tăiat drastic în favoarea cheltuielilor, unele electorale, ale căror costuri se vor vedea şi anul viitor, Consiliul Fiscal atrăgând atenţia că Guvernul trebuie să acopere un gol bugetar de nu mai puţin de 15 miliarde de lei.

 

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat vineri că banca este pregătită să intensifice eforturile pentru sprijinirea economiilor din zona euro dacă inflaţia nu se înscrie pe o pantă ascendentă în perioda următoare, inclusiv prin extinderea programelor de cumpărare de active.  "Vom continua să ne achităm de reponsabilităţile pe care le avem şi vom face tot ceea ce este necesar pentru accelerarea inflaţiei şi pentru a creşte aşteptările inflaţioniste. Dacă politica noastră curentă se dovedeşte insuficientă, sau dacă se vor materializa noi riscuri privind perspectiva inflaţiei, atunci vom intensifica presiunea şi vom lărgi şi mai mult canalele de intervenţie, modificând volumul, ritmul şi structura achiziţiilor," a spus Draghi la o conferinţă pe teme bancare, citat de MarketWatch.  Comentariile şefului BCE au generat reacţii imediate pe pieţele financiare. Euro s-a depreciat cu 0,7% faţă de dolar, în timp ce randamentul obligaţiunilor Italiei pe 10 ani a coborât la un nivel record, de 2,25% pe an.  De asemenea, indicele Stoxx Europe 600, care reflectă evoluţia principalelor burse din Europa, a urcat cu 0,9%, investitorii anticipând măsuri mai agresive din partea BCE pentru stimularea zonei euro. La ora transmiterii ştirii, Stoxx Europe 600 îşi extinsese avansul la 1,4%, ca urmare a deciziei băncii centrale din China să reducă dobânzile ratelor de politică monetară.  Inflaţia anuală din zona euro a accelerat nesemnificativ la 0,4% în octombrie, de la 0,3% în luna precedentă, fiind cu mult sub ţinta BCE pe termen mediu, de 2%. Un nivel prea scăzut al inflaţiei crează dificultăţi populaţiei, companiilor şi guvernelor în finanţarea datoriilor.  "Este vital să aducem inflaţia pe traiectoria ţintită şi asta fără întârziere. Indicatorii pe termen scurt privind inflaţia au coborât la un nivel extreme de scăzut", a declarat Draghi.