Miniştrii de finanţe din zona euro (Eurogroup) au aprobat, săptămâna trecută, următoarea tranşă din pachetul de bailout acordat Ciprului în 2013, după ce ţara a îndeplinit cele două condiţii stabilite de creditorii internaţionali.   "Eurogroup a reafirmat progresele semnificative înregistrate în reformele destinate redresării economiei Ciprului", a anunţat Harris Georgiades, ministrul de finanţe de la Atena, adăugând: "A început procesul alocării celor 350 de milioane de euro din pachetul de asistenţă financiară, necesari relansării economiei noastre".
Ca să obţină tranşa de 350 de milioane de euro de la Mecanismul European de Stabilitate (ESM), autorităţile de la Nicosia au fost nevoite să modifice două legi: una privind executările silite şi actul normativ referitor la forţarea vânzării proprietăţilor ipotecate, conform înţelegerii cu UE, BCE şi FMI.   Creditorii internaţionali ai Ciprului au afirmat: "Nicosia a respectat condiţiile pentru o concluzie pozitivă în cadrul celei de-a cincea analize a programului de salvare. Plata tranşei va fi recomandată atâta vreme cât această situaţie rămâne neschimbată". 

Banca Centrală Europeană (BCE) încă poate interveni pentru deprecierea euro, dar numai prin achiziţia de bonduri suverane ale celor 18 ţări care utilizează moneda unică, potrivit unui sondaj realizat de agenţia Reuters în rândul strategilor valutari.

Conform analizei, euro se va deprecia faţă de dolar în următoarele 12 luni, însă declinul nu va fi important decât dacă BCE îşi va relaxa politica monetară în mod semnificativ. Strategii intervievaţi sunt de părere că măsura necesară în acest sens este achiziţia de obligaţiuni suverane.

Din cei 38 de strategi cuprinşi în sondaj, 29 susţin că BCE ar putea influenţa euro "pe cont propriu", independent de deciziile de politică monetară ale Fed SUA.

Euro a pierdut 9% faţă de dolar de la începutul anului 2014, cea mai mare scădere venind după ce BCE a anunţat, în septembrie, măsuri menite să alimenteze inflaţia şi creşterea economică a zonei euro. Printre aceste măsuri se numără achiziţiile de obligaţiuni garantate.

Euro mai slab şi alte stimulente lansate de BCE nu au reuşit, până acum, să crească inflaţia, care a fost de 0,4% în luna octombrie. Ţinta de inflaţie a BCE este de aproape 2%.

68% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro în timp ce doar 24% sunt în favoarea aderării la zona euro, potrivit unui  sondaj realizat de firma CBOS și citat de Reuters.
Potrivit aceluiași studiu, 27% dintre cei intervievați se tem că Polonia va pierde controlul asupra politicii sale monetare în cazul în care va adopta moneda euro.
Deși tratatul de aderare la Uniunea Europeană prevede că Polonia este obligată să adere la zona euro la un moment dat, Executivul de la Varșovia nu a fixat o dată țintă la care ar urma să intre în zona euro.   ”În perioada care a trecut după luna februarie 2013 procentul susținătorilor aderării Poloniei la zona euro a scăzut cu cinci puncte procentuale și în prezent este la unul din cele mai scăzute niveluri din istoria sondajelor noastre”, se arată într-un comunicat al firmei care a făcut sondajul.   Potrivit unor analiști citați de Reuters există puține șanse ca Polonia să adere la euro în cursul acestui deceniu.

Ieşirea Greciei din programul de asistenţă convenit cu zona euro este puţin probabilă fără o nouă formă de susţinere necesară pentru atingerea ţintelor, a declarat, ieri, un înalt oficial european, potrivit Reuters, citată de Mediafax. Oficialul a subliniat: "Va trebui să analizăm care sunt alte opţiuni disponibile. Indiferent care va fi soluţia adoptată va fi o relaţie contractuală între instituţiile din zona euro şi autorităţile elene".  Pachetul în valoare de 240 miliarde euro convenit de Grecia cu zona euro şi FMI a început în luna mai 2010 şi, în cazul programului cu UE, va expira la data de 31 decembrie 2014. În prezent, autorităţile de la Atena vor să pună capăt asistenţei internaţionale în momentul în care încetează finanţarea de la UE, chiar dacă, în conformitate cu calendarul actual, programul cu FMI va continua până în 2016.  Oficialul european a mai spus că se aşteaptă ca miniştrii din zona euro şi Grecia să decidă care este cea mai bună modalitate de ajutor pentru greci în cadrul reuniunii a miniştrilor de finanţe care va avea loc la Bruxelles în data de 8 decembrie.

JOS GUVERNU MINCINOS - PONTA - NU votati PONTA

Românii au ieşit duminică seară în stradă în mai multe oraşe ale Europei şi cer acces neîngrădit la vot în diaspora, după haosul înregistrat în primul tur de scrutin. Mii de români au ieşit sâmbătă în ţară în acelaşi scop, ei cerând alegeri libere, dar şi demisia ministrului de Externe Titus Corlăţean şi a premierului Victor Ponta....Cand am spus că anticomunismul lui Ponta, aplaudat, vai, de “Contemporanul” lui Nicolae Breban (amicul generalului securist Nicolae Plesită) si de senatorul tăricean Sorin Iliesiu, este o imensa impostură, multi au tăcut. Cand acelasi Sorin Iliesiu a venit cu ideea ca, sub egida Academiei (deci a unor fost informatori ale căror nume prefer să nu le mai scriu aici din jenă pentru inaintata lor varstă), ar trebui să fie scris un nou raport despre ce a fost dictatura comunista, idee salutată entuziast de plagatorul national si de sicofantii sai, s-a tăcut. Victor Ponta si-a ingăduit să ia in deriziune ceea ce-au făcut cei 18 membri ai Comisiei Prezidentiale (inclusiv imprevizibilul domn Iliesiu) si zecile de tineri ori mai putin tineri experti, de la Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi, Anca Sincan, Eugen Negrici si Adrian Cioflanca la Slomo Leibovici-Lais, Levente Salat si Hannelore Baier.  Tăcerea are, o stim de la o imprtantă ganditoare germană, o fortă distructivă. Este bine ca măcar acum, cand, blagoslovit de fostul presedinte Emil Constantinescu, mitomanul galactic Victor Ponta se impaunează cu mantia anticomunismului pur si dur, sa i se atraga atentia că minte fără urmă de rusine. Nu, domnule Ponta, nu sunteti un anticomunist! Sunteti, ca in atatea alte domenii vitale pentru viitorul democratiei romanesti, un maestru al travestiului!  Iată comunicatul ACL despre infinitul tupeu al pseudo-anticomunistului Ponta, discipol al veteranului ideolog bolsevic Ion Iliescu, presedintele de onoare al PSD. Cat priveste IICCMER, din cate aflu, pe 12 noiembrie urmează să aiba loc o conferintă la care este asteptat să vorbească Victor Ponta. Se zvarcolesc in ale lor morminte Iuliu Maniu si Dinu Bratianu, Ion Mihalache si Ion Flueras, Monica Lovinescu si Ticu Dumitrescu, Vladimir Ghika si Szilard Bogdanffy, Ioan Bărbus si Corneliu Coposu!   Dacă este adevărat, Victor Ponta trebuie dezinvitat de urgentă! Institutul plătit din bani publici pentru a studia crimele comunismului nu trebuie să devină trambulina electorală a plagiatorului neo-comunist Ponta! Domnule Dinu Zamfirescu, presedinte al Consiliului Stiintific, amintiti-vă de martirii PNL! Domnule Radu Preda, presedinte executiv, amintiti-vă de martirii credintei, nu contribuiti la confiscarea memoriei lor! Domnule Cosmin Budeancă, director general, sunteti tanar, nu vă asociati biografia cu o asemenea actiune ignobila! Ce riscati, stimati domni? De ce să ii asociati pe oaspetii din străinatate si pe cercetatorii din Romania cu acest plagiator mitoman, un inamic jurat al valorilor anticomunismului civic-liberal?...CE ZICE UN MARAMOI DESPRE UN CONFRATE - (SURSA - HOTNEWS - COMUNISTUL/SECURISTUL TISMANEANU)

Presa internationala scrie duminica despre manifestatiile pentru alegeri libere care au avut loc sambata in mai multe orase din Romania, la care au participat mii de oameni care au acuzat Guvernul Ponta ca a impiedicat votul romanilor din strainatate in primul tur al alegerilor prezidentiale de la 2 noiembrie, potrivit unei sinteze realizate de agentia Mediafax.
Agentia Reuters scrie ca mii de persoane s-au adunat in orase de pe tot teritoriul Romaniei pentru a-i sustine pe compatriotii din strainatate, care au fost "impiedicati" sa voteze in primul tur. Protestatari din capitala si din orasele Cluj si Timisoara, in vestul tarii, i-au cerut premierului Victor Ponta, clasat primul dupa turul intai, sa demisioneze, acuzandu-l ca a esuat sa asigure tuturor cetatenilor dreptul de a vota.
La Cluj, participantii la proteste au agitat bannere pe care se putea citi "Dreptul la vot" sau "Solidaritate cu diaspora" si au strigat "Demisia" si "Romania libera", scrie agentia.
"O victorie a lui Ponta poate aduce mai multa stabilitate tarii cu 20 de milioane de locuitori, dupa o recesiune dureroasa si ani de galceava intre el si Basescu, dar multi afirma ca sunt ingrijorati in legatura cu independenta sistemului judiciar", comenteaza Reuters.
Associated Press, citata de Fox News, noteaza ca acest protest fata de Guvern, acuzat ca ridica dificultati in calea votului romanilor din strainatate, are loc cu o saptamana inainte de turul doi al alegerilor prezidentiale.
Romani din Paris, Londra, Viena, dar si din alte tari au denuntat faptul ca nu au putut sa voteze din cauza cozilor lungi, pe 2 noiembrie, aminteste postul american, adaugand ca Guvernul a promis vineri sa deschida mai multe cabine de votare si alte masuri pentru accelerarea procesului de vot, dar protestatarii considera ca nu este suficient.
Premierul Ponta il infrunta pe primarul Sibiului Klaus Iohannis pe 16 noiembrie, mai scrie Fox News pe site, adaugand ca "Ponta este favoritul" si ca "in strainatate traiesc aproximativ doua milioane de romani".
Postul iranian Press Tv scrie pe site ca "romanii au organizat demonstratii in toata tara pentru a protesta fata de limitari ale votului compatriotilor lor din strainatate in primul tur al alegerilor prezidentiale", precizand ca "aproximativ 10.000 de persoane au iesit in strada in intreaga tara sambata pentru a-si exprima furia fata de un numar neadecvat de sectii de votare in tari ca Franta, Germania si Marea Britanie". Rezultatele primului tur cresc posibilitatea ca Ponta sa invinga, comenteaza postul.
Agentia ruseasca de presa Ria Novosti noteaza ca protestele vizeaza "proasta organizare a primului tur al alegerilor prezidentiale", adaugand ca protestatarii sustin ca mii de romani din strainatate nu au putut sa voteze pe 2 noiembrie din cauza numarului insuficient de sectii de votare in scrutinul care-l va desemna pe succesorul presedintelui in exercitiu Traian Basescu. "Majoritatea substantiala a alegatorilor din strainatate il sustine pe Klaus Iohannis (46%), in timp ce Ponta a primit doar 18% din voturi", noteaza agentia ruseasca.
Agentia Belga, citata de site-ul Radioteleviziunii Belgiene Francofone (RTBF) si France Press relateaza ca mii de persoane au manifestat sambata impotriva Guvernului, acuzat ca a incercat sa "impiedice" votul romanilor din strainatate in primul tur al alegerilor prezidentiale de duminica trecuta, castigat de premierul in exercitiu Victor Ponta.
Numerosi martori au declarat ca mii de romani nu au putut sa voteze pe 2 noiembrie din cauza numarului insuficient de sectii de votare din tari ca Franta, Germania si Marea Britanie, noteaza cele doua agentii de limba franceza.
"Vrem alegeri libere" si "Ponta, nu uita, tinerii nu te sustin", au scandat manifestantii, aproximativ 7.000 potrivit Jandarmeriei, adunati in Piata Unirii de la Cluj (nord-vest).
Aproximativ 1.500 de persoane au cerut demisia premierului in centrul Timisoarei (vest), orasul in care a izbucnit revolta anticomunista din decembrie 1989 care a condus la indepartarea dictatorului Nicolae Ceausescu, scrie RTBF pe site. "Astazi in Timisoara, maine-n toata tara", au scandat manifestantii, la fel ca protestatarii anticomunistii, in urma cu 25 de ani, continua postul, adaugand ca sute de persoane s-au adunat, de asemenea, in Piata Universitatii din Bucuresti, la Oradea (nord-vest) sau Constanta (est).
AFP continua amintind ca presedintele in exercitiu Traian Basescu a indemnat sambata la demisia ministrului Afacerilor Externe , acuzandu-l de "dezinformare". Titus Corlatean, care a anuntat o mai buna organizare a turului doi in strainatate prin cresterea numarului cabinelor de votare, a afirmat ca Ministerul nu poate sa creeze sectii de votare suplimentare, deoarece ii interzice legislatia, ceea ce Biroul Electoral a dezmintit.
Ponta a obtinut victoria in primul tur al alegerilor prezidentiale, cu 40,44% din voturile exprimate, iar candidatul dreptei Klaus Iohannis a obtinut un scor de 30,37%. Insa Iohannis a obtinut 46% din sufragiile alegatorilor romani din diaspora, fiind considerat favoritul dreptei, in timp ce Ponta a obtinut 18%, adauga AFP.
"Alegerile prezidentiale din Romania sunt considerate cruciale pentru aceasta fosta tara din blocul comunist, in care exista temeri puternice cu privire la o acaparare a justitiei de catre puterile politice, in cazul unei victorii a lui Ponta", mai scrie AFP.