Unii politicieni, dar şi o parte dintre analiştii economici consideră că afirmaţiile făcute recent de Tomas Spurny, preşedintele executiv al Băncii Comerciale Române (BCR), şi Laszlo Diosi, directorul executiv al OTP Bank, sunt manipulatoare şi urmăresc influenţarea votului pe care Parlamentul urmează să-l dea pe iniţiativele legislative care privesc conversia creditelor în valută. De aceeaşi părere sunt chiar şi unele surse din piaţa bancară.  În urmă cu circa o săptămână, şeful BCR a precizat: "Săptămâna viitoare, chiar în această clădire (n.r. Palatul Parlamentului) s-ar putea să avem un vot pe o lege privind conversia creditelor în valută la cursul istoric. (...) Dacă asta se întâmplă, dacă o lege va permite o astfel de conversie, moneda locală se va prăbuşi precum celebrul boxer Rocky în prima rundă a meciului, la începutul filmului. Deprecierea leului va fi de aproximativ 20%, iar impactul asupra capitalului sistemului bancar va fi de aproximativ 9 - 10 miliarde euro... Dacă vrem să eliminăm acest risc trebuie să avem o altă platformă de discuţii în următorii 2 - 3 ani, dar dacă vrem să facem asta săptămâna viitoare vom avea turbulenţe serioase în mediul economic din România". În acelaşi ton, cu mai puţin de o săptămână în urmă, Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank, a "recomandat" clienţilor împrumutaţi în franci elveţieni să-şi păstreze creditele în această monedă, susţinând că francul elveţian va avea un curs descendent, în circa doi ani, în timp ce economia europeană se va întări: "Creditele în CHF sunt pe termen lung şi cred că de acum, când cursul este fix la 1,2 CHF/euro, potenţialul va fi mai bun când economia europeană se va îmbunătăţi. Sincer, cred că în doi ani va fi 1,35-1,4 CHF/euro. Recomand clienţilor să-şi păstreze creditele în CHF pentru că nu poate fi mai rău de atât, dar există un mare potenţial pentru îmbunătăţire". În acelaşi timp, Diosi a precizat că, în 2007, OTP a realizat analize pe istoricul valutar din ultimii 15 ani, care nu au arătat nicio problemă, drept pentru care nu au putut previziona criza care a urmat şi consecinţele sale.

 A DOUA SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE VICTOR PONTA

Cetăţene prim-ministru,

Având în vedere că sesiunea parlamentară s-a încheiat săptămâna trecută, vă transmit o scrisoare deschisă cu statut de interpelare, urmând să o înregistrez în acest sens la Senat. Am decis ca, prin această scrisoare-interpelare, să vă adresez mai multe întrebări legate de anumite aspecte nebuloase din trecutul şi prezentul dumneavoastră, pe care le voi dezvolta ulterior într-o amplă declaraţie politică intitulată "Victoraş, ai grijă de copii!", pe care am anunţat-o de altfel. Chiar dacă aspectele mai grave şi interesante din această declaraţie au fost verificate şi răsverificate din mai multe surse, fiind de profesie jurist, inclusiv fost procuror ca şi dumneavoastră, am decis să respect o regulă străveche de drept "Audiatur alter pares" (Ascultă şi cealaltă parte), pe care dumneavoastră nu aţi respectat-o în cazul excluderii mele abuzive din PSD. Consider că după nefastul episod Ceauşescu, românii au dreptul să cunoască părţile mai întunecate din biografia conducătorilor lor.
Aşadar şi prin urmare, vă solicit să răspundeţi la următoarele întrebări:
     1. Dacă în fragedă tinereţe, res¬pectiv în anii '90, aţi avut un comportament sadic faţă de tatăl dumneavoastră (menţionat şi de mama dumneavoastră într-o scrisoare publicată în presă), care era imobilizat la pat din cauza unui cancer chinuitor? Dacă, în vara anului 1990, când aveaţi 18 ani, l-aţi bătut bestial pe tatăl dum¬neavoastră, rupându-i un picior, fapt care i-a agravat starea de sănătate şi i-a grăbit decesul?
     2. Dacă, după acest episod, aţi plecat intempestiv în Franţa, cu o geantă de voiaj, şi dacă aţi locuit în Paris la doamna Nadia Marcu Pandrea, fiica marelui cărturar Petre Pandrea şi nepoata lui Lucreţiu Pătrăşcanu, prietenă a mamei dumneavoastră? Dacă aţi plecat de la aceasta neanunţat, cu două geamantane, şi dacă aţi dormit ulterior prin gări şi prin parcuri? Dacă aţi avut probleme cu poliţia franceză? Dacă aţi lucrat o lună la un restaurant Mc'Donald's şi pentru ce motive aţi fost dat afară?
     3. Dacă aţi locuit ulterior la un anume Marin Bobeică, ofiţer acoperit al SIE la Paris, cunoscut ca homosexual, şi dacă aţi întreţinut relaţii nefireşti cu acesta?
     4. Dacă, după ce aţi devenit procuror, le-aţi sprijinit pe mama dumneavoastră şi pe o mătuşă a dumneavoastră, să acapareze în mod fraudulos vila de la Poiana Ţapului (Buşteni), moştenită de doamna Nadia Marcu Pandrea de la familia Pătrăşcanu?
     5. Dacă este adevărat că, în timp ce eraţi procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Jus¬tiţie, aţi soluţionat un singur dosar cu rechizitoriu şi că în acesta s-a pronunţat soluţie de achitare?
     6. Dacă este adevărat că, în anul 1997, în timp ce eraţi procuror, aţi fost racolat în Serviciul de Informaţii Externe (SIE) de către generalul Cornel Biriş şi dacă aţi activat în unitatea deplin conspirată denumită "Umbre" sau H? Dacă aţi fost trimis la specializare antimafia în Italia cu misiunea de a o monitoriza pe Carla del Ponte, fost procuror antimafia, ulterior procuror şef al Tribunalului Penal pentru fosta Iugoslavie?
     7. Dacă este adevărat că, în data de 7 mai 2012, înaintea depunerii jurământului de către primul guvern Ponta, festivitate care a început cu o întârziere de circa 15 minute faţă de ora anunţată , aţi fost invitat de preşedintele Traian Băsescu într-un birou de la Palatul Cotroceni, unde a chemat un aghiotant cu un telefon mobil des¬chis, pe care vi l-a înmânat şi la care aţi discutat cu ofiţerul de legătură pe care l-aţi avut în timpul misiunii din Italia?
     8. Dacă, în timp ce eraţi şef al Corpului de control al primului ministru Adrian Năstase, aţi încercat de mai multe ori să-l determinaţi pe procurorul Cristian Panait, care v-a fost coleg şi prieten, să-l aresteze pe procurorul Alexandru Lele de la Parchetul Judeţean Bihor, "vinovat" pentru că l-a ares¬tat, pentru contrabandă cu produse petroliere, pe fiul prefectului judeţului Bihor, Adrian Tarău, cunoscut sponsor local al PSD? Dacă aţi contribuit la sinuciderea procurorului Panait? Cum vă explicaţi că mătuşa la care acesta locuia a afirmat că ultimele sale cuvinte, înainte de a se arunca în gol de pe clădire, au fost "Câinele Ponta m-a ucis"?
     9. Dacă aţi participat la orgii sexuale la Hotelul Ana din Târgu Jiu, proprietatea prietenului dumneavoastră Călin Lemnaru, şi la Hotelul Rin Gran Hotel din Bucureşti, proprietatea prietenului dumneavoastră Robert Negoiţă?
     10. Care sunt motivele divorţului de prima soţie? De ce actualul socru Ilie Sârbu n-a acceptat timp de doi ani căsătoria dvs cu fiica sa Daciana?
     11. Dacă la Târgu Jiu aţi întreţinut relaţii sexuale extraconjugale, în mod repetat, într-un apartament dintr-un bloc situat lângă Hotelul Ana, proprietatea aceluiaşi amic Călin Lemnaru, cu o membră PSD (cu iniţialele I.V.) pe care aţi promovat-o anul trecut viceprimar al municipiului Târgu Jiu? Ştiţi că aţi fost monitorizat în legătură cu această relaţie de serviciul secret al Ministerului Administraţiei şi Internelor (DGIPI)? Dacă nu ştiţi, întrebaţi-l pe actualul şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj, Viorel Salvador Caragea, care era atunci şeful SIPI Gorj?
     12. Dacă în acelaşi apartament aţi întreţinut relaţii sexuale extraconjugale, în mod repetat, cu o prostituată minoră de lux, ai cărei părinţi au formulat plângere penală împotriva dumneavoastră pentru infracţiunea de relaţii sexuale cu minore? Dacă ştiţi că aţi fost monitorizat de SRI în legătură cu relaţiile sexuale cu prostituata minoră? Dacă nu ştiţi, întrebaţi-l pe colonelul Cătălin Peptan, şeful Direcţiei Judeţene Gorj a SRI în perioada respectivă? Dacă i-aţi solicitat naşului dumneavoastră George Maior, directorul SRI, să blocheze acest dosar?
     13. Dacă, în calitate de deputat de Gorj, aţi intermediat încheierea unui contract bănos între Complexul Energetic Turceni şi cabinetul de avocatură al prietenului dumneavoastră Dan Şova, la care eraţi asociat? Care a fost valoarea totală a acestui contract?
     14. Dacă, împreună cu amicul Dan Şova, i-aţi solicitat şi aţi primit de la actualul preşedinte al Organizaţiei judeţene PSD şi al Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, pe-atunci directorul Direcţiei Regionale Banat Apele Române, suma de 50.000 de euro pentru a-l apăra pe fiul său vitreg într-un proces penal la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, promiţându-i că veţi rezolva cu preşedintele completului de judecată? Fiind chestionat ulterior, judecătorul în cauză a afirmat că nu aţi făcut niciun demers în acest sens.
     15. De ce nu recunoaşteţi plagiatul la lucrarea de doctorat "Curtea Penală Internaţională"? Întâmplător, profesorii de drept care v-au absolvit, Dumitru Diaconu de la Universitatea din Piteşti şi Gheorghiţă Mateuţ de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, mi-au fost colegi de facultate şi-mi sunt prieteni, astfel că ştiu adevărul. Aveţi demnitate, recunoaşteţi furtul şi demisionaţi!
     16. Dacă este adevărat că, cu o săptămână înaintea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu din 29 iulie 2012, împreună cu secretarul general Liviu Dragnea, le-aţi solicitat liderilor judeţeni ai PSD să discute cu preşedinţii de secţii de votare să raporteze la orele stabilite o prezenţă mai mare cu 25 de persoane decât cea reală, pentru a asigura astfel cvorumul de prezenţă la vot? Cum se traduce penal acest fapt? Dacă l-aţi menţionat în autodenunţul depus anul trecut la DNA, după începerea urmăririi penale împotriva lui Liviu Dragnea pentru instigare la fraudarea referendumului? Nu este prea târziu să recunoaşteţi şi să demisionaţi!
     17. Dacă şi cu ce aţi fost şi sunteţi şantajat de preşedintele Traian Băsescu? Care este motivaţia reală a pactului de coabitare încheiat cu acesta?
     18. Cine v-a impus s-o numiţi pe Laura Codruţa Kovesi, fostul procuror general al României, în func¬ţia de procuror şef al DNA? Cumva, un fost ambasador al SUA la Bucureşti, pe care Kovesi l-a ajutat scăpându-l de răspundere penală pe fiul său minor, autorul real al accidentării mortale a chitaris¬tului Teo Peter de la Compact?
     19. De ce v-aţi schimbat poziţia în problema exploatării gazelor de şist din România de către corporaţia americană Chevron?
     20. De ce v-aţi schimbat poziţia şi v-aţi exprimat toleranţa faţă de căsătoriile între persoane de acelaşi sex?
     21. De ce v-aţi schimbat poziţia în privinţa statului Kosovo, recomandând recunoaşterea independenţei acestuia de către Româ¬nia?
     22. Dacă aţi încheiat o înţelegere cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, privind permisivitatea arborării steagului secuiesc şi lărgirea autonomiei maghiarilor din aşa-zisul Ţinut Secuiesc?
     În rest, nu-mi mai inspiraţi niciun respect şi în niciun caz vreo frică.
     Satu Mare
     Senator VALER MARIAN
     1.07.2013

Motivul este guvernarea proasta si incompetenta a "clicii Ponta" - "Doar 30% din populaţia activă din România este implicată în activităţi care generează valoare adăugată brută. Este un procentaj pe care noi îl considerăm mic. De asemenea, 30% dintre companiile existente în România generează profit. În continuare, industria este cea care generează valoare adăugată brută şi, implicit, creştere economică. Multe companii au un grad de îndatorare destul de mare şi accesul la finanţare este destul de anevoios. Aici, intervin ajutoarele de stat", a afirmat Negulescu.

Potrivit specialistului Deloitte, veştile referitoare la schemele pentru ajutor de stat sunt pozitive, iar cele mai multe companii care au aplicat pentru acest tip de finanţare au fost româneşti, majoritatea din sectorul automotive, construcţii şi IT.

'Veştile din piaţa sunt foarte bune în privinţa ajutoarelor de stat (...) În 2007, schema de ajutoare de stat a început timid, iar cei de la Ministerul Finanţelor au trebuit să se adapteze în lucrul cu consultanţii, care nu ştiau foarte multe, cum să întocmească dosarele de finanţare (...) Cel mai mare număr de companii solicitante de ajutoare de stat sunt româneşti. Într-o companie românească deciziile se iau mult mai repede decât într-o multinaţională unde trebuie să se solicite aprobări la nivel de grup. Cei mai activi investitori străini au fost companiile din Germania şi SUA, ca număr de aplicaţii. Industriile cele mai active pe ajutoare de stat sunt automotive, construcţii şi IT. România va continua să investească în scheme de ajutor de stat, respectiv cel puţin 1,2 miliarde de euro, în perioada 2014-2020. Ajutoarele de stat au fost foarte bine primite, indiferent de guvernul care a condus această ţară, iar toate au avut ca scop creştere industrială', a explicat Tiberiu Negulescu.

Reprezentantul Deloitte participă miercuri la conferinţa Capital Bankers 2014 'Finanţări pentru IMM-uri'.

Institutul de cercetare economică IFO a anunţat miercuri că încrederea companiilor germane în economie a înregistrat o scădere peste aşteptări, până la 104,7 puncte în septembrie, de la 106,3 puncte în august, în condiţiile în care analiştii se aşteptau la o scădere până la 105,8 puncte. Este cel mai scăzut nivel din aprilie 2013. Companiile germane se tem că economia germană va fi afectată de criza din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei.
 În toate sectoarele economiei se înregistrează o înrăutăţire a încrederii, avertizează Ifo. Anul trecut, Germania şi Rusia au avut schimburi comerciale de aproape 77 de miliarde de euro. Rusia furnizează petrol şi gaze naturale Germaniei, iar aceasta exportă produse de inginerie mecanică, medicamente, trenuri şi automobile în Rusia. De asemenea, peste 6.000 de companii germane sunt înregistrate în Rusia şi, împreună, ele au investit 20 de miliarde de euro în această ţară în ultimii ani.
Creşterea tensiunilor geopolitice şi slăbiciunile înregistrate pe pieţele emergente, inclusiv China, afectează încrederea mediului de afaceri. Cel puţin pentru BCE, datele Ifo sunt o veste bună, deoarece ar trebui să oprească protestele Berlinului faţă de programul de achiziţii de active, a apreciat economistul Carsten Brzeski, de la ING-DiBa, în Frankfurt.
Economia Germaniei rămâne robustă, a estimat luni Bundesbank, care se aşteaptă la o evoluţie pozitivă până la sfârşitul anului, în pofida încetinirii de până acum. În raportul dedicat lunii septembrie, Banca Centrală a Germaniei a anunţat o creştere a producţiei industriale în iulie, dar a avertizat că în august situaţia ar putea fi diferită deoarece au fost mai multe zile libere. Perspectivele economice pentru Germania au devenit mai sumbre de la mijlocul acestui an, din cauza tensiunilor geopolitice', avertizează Bundesbank, cu referire la conflictul din Ucraina care afectează deja încrederea mediului de afaceri în cea mai mare economie europeană. PIB-ul Germaniei a înregistrat o contracţie neaşteptată în trimestrul al doilea, prima din ultimele 12 luni, ceea ce ridică noi semne de întrebare cu privire la relansarea economiei europene. Oficiul Federal de Statistică a anunţat, luna trecută, că în perioada aprilie-iunie 2014 economia germană a scăzut cu 0,2% comparativ cu primul trimestru. Contribuţia negativă a comerţului exterior, care în mod tradiţional este motorul de creştere al economiei germane şi al investiţiilor, în special cele din sectorul construcţiilor, este de vină pentru scăderea PIB-ului, a precizat Destatis.AGERPRES

Ministerul Finanţelor Publice /MFP/ a planificat împrumuturi de 3,945 miliarde de lei de la băncile comerciale, în luna octombrie, din care 3,6 miliarde de lei prin nouă licitaţii de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat, iar 345 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.  Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.  Potrivit prospectelor de emisiune, MFP va organiza două licitaţii de certificate de trezorerie cu discount, pe 27 octombrie, în valoare de 800 de milioane lei şi respectiv 500 milioane lei.   De asemenea, vor fi organizate şapte licitaţii de obligaţiuni, cu scadenţe la trei, cinci şi 10 ani, fiecare fiind urmată, a doua zi, de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni.

Conflictul dintre Rusia şi Ucraina a cauzat cea mai mare creştere a preţului gazelor naturale din Europa în ultimii cinci ani. Deşi Rusia a sistat exporturile de gaze spre Ucraina, Europa continuă să primească gaze ruseşti prin conductele ce traversează Ucraina. Scumpirea gazelor va aduce alte valuri de scumpiri, care vor atrage după sine consecinţe zdrobitoare. Europa de Est o duce tot mai greu, iar Cancelarul Germaniei Angela Merkel, ale cărei  politici de austeritate au eşuat în mod dezastruos, repro­şea­ză Italiei şi Franţei că au încălcat legile fiscale, contribuind astfel la frînarea redresării economice din zona euro. Italia şi Franţa sînt nişte ţapi ispăşitori în politica Angelei Merkel, de fapt chiar sistemul de austeritate impus de către cancelarul Germaniei a coborît ştacheta şi a dus la o rată ridicată a şomajului, la sărăcie şi, implicit, stagnare economică. Preşedintele Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi îi ţine partea cancelarului, avertizînd că zona euro se va ţine cu greu pe picioare dacă nu vor fi întărite regulile bugetare şi că statele delincvente trebuie pedepsite. Dar, oare bancherilor aceştia hapsîni şi tuturor trîntorilor de lux cînd le va veni rîndul la pedeapsă? „The Telegraph” consemnează că unii laureaţi ai premiului Nobel pentru economie afirmă că sursa problemelor din zona euro este Germania, care a încurajat orbeşte minimizarea cheltuielilor într-o perioadă în care ţările grav afectate de criză trebuiau să-şi reconstruiască sectorul bancar şi să încurajeze consumul. Auziţi şi dumneavoastră! Pe primul plan, bancherii şi consumul! Nu factorul uman! Poate de aceea România se află pe aceeaşi treaptă cu Ecuador, Guatemala, Kazahstan sau Filipine, ajungînd în 2014 la inflaţie şi dobînzi de nivel occidental, cu o stagnare cronică în sărăcie, cauzată de dezindustrializare din ultimii 25 de ani şi de jaful naţional, care poartă semnătura clasei politice de după lovitura de stat din ’89.