Institutul de cercetare economică IFO a anunţat miercuri că încrederea companiilor germane în economie a înregistrat o scădere peste aşteptări, până la 104,7 puncte în septembrie, de la 106,3 puncte în august, în condiţiile în care analiştii se aşteptau la o scădere până la 105,8 puncte. Este cel mai scăzut nivel din aprilie 2013. Companiile germane se tem că economia germană va fi afectată de criza din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei.
 În toate sectoarele economiei se înregistrează o înrăutăţire a încrederii, avertizează Ifo. Anul trecut, Germania şi Rusia au avut schimburi comerciale de aproape 77 de miliarde de euro. Rusia furnizează petrol şi gaze naturale Germaniei, iar aceasta exportă produse de inginerie mecanică, medicamente, trenuri şi automobile în Rusia. De asemenea, peste 6.000 de companii germane sunt înregistrate în Rusia şi, împreună, ele au investit 20 de miliarde de euro în această ţară în ultimii ani.
Creşterea tensiunilor geopolitice şi slăbiciunile înregistrate pe pieţele emergente, inclusiv China, afectează încrederea mediului de afaceri. Cel puţin pentru BCE, datele Ifo sunt o veste bună, deoarece ar trebui să oprească protestele Berlinului faţă de programul de achiziţii de active, a apreciat economistul Carsten Brzeski, de la ING-DiBa, în Frankfurt.
Economia Germaniei rămâne robustă, a estimat luni Bundesbank, care se aşteaptă la o evoluţie pozitivă până la sfârşitul anului, în pofida încetinirii de până acum. În raportul dedicat lunii septembrie, Banca Centrală a Germaniei a anunţat o creştere a producţiei industriale în iulie, dar a avertizat că în august situaţia ar putea fi diferită deoarece au fost mai multe zile libere. Perspectivele economice pentru Germania au devenit mai sumbre de la mijlocul acestui an, din cauza tensiunilor geopolitice', avertizează Bundesbank, cu referire la conflictul din Ucraina care afectează deja încrederea mediului de afaceri în cea mai mare economie europeană. PIB-ul Germaniei a înregistrat o contracţie neaşteptată în trimestrul al doilea, prima din ultimele 12 luni, ceea ce ridică noi semne de întrebare cu privire la relansarea economiei europene. Oficiul Federal de Statistică a anunţat, luna trecută, că în perioada aprilie-iunie 2014 economia germană a scăzut cu 0,2% comparativ cu primul trimestru. Contribuţia negativă a comerţului exterior, care în mod tradiţional este motorul de creştere al economiei germane şi al investiţiilor, în special cele din sectorul construcţiilor, este de vină pentru scăderea PIB-ului, a precizat Destatis.AGERPRES

Ministerul Finanţelor Publice /MFP/ a planificat împrumuturi de 3,945 miliarde de lei de la băncile comerciale, în luna octombrie, din care 3,6 miliarde de lei prin nouă licitaţii de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat, iar 345 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.  Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.  Potrivit prospectelor de emisiune, MFP va organiza două licitaţii de certificate de trezorerie cu discount, pe 27 octombrie, în valoare de 800 de milioane lei şi respectiv 500 milioane lei.   De asemenea, vor fi organizate şapte licitaţii de obligaţiuni, cu scadenţe la trei, cinci şi 10 ani, fiecare fiind urmată, a doua zi, de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni.

Conflictul dintre Rusia şi Ucraina a cauzat cea mai mare creştere a preţului gazelor naturale din Europa în ultimii cinci ani. Deşi Rusia a sistat exporturile de gaze spre Ucraina, Europa continuă să primească gaze ruseşti prin conductele ce traversează Ucraina. Scumpirea gazelor va aduce alte valuri de scumpiri, care vor atrage după sine consecinţe zdrobitoare. Europa de Est o duce tot mai greu, iar Cancelarul Germaniei Angela Merkel, ale cărei  politici de austeritate au eşuat în mod dezastruos, repro­şea­ză Italiei şi Franţei că au încălcat legile fiscale, contribuind astfel la frînarea redresării economice din zona euro. Italia şi Franţa sînt nişte ţapi ispăşitori în politica Angelei Merkel, de fapt chiar sistemul de austeritate impus de către cancelarul Germaniei a coborît ştacheta şi a dus la o rată ridicată a şomajului, la sărăcie şi, implicit, stagnare economică. Preşedintele Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi îi ţine partea cancelarului, avertizînd că zona euro se va ţine cu greu pe picioare dacă nu vor fi întărite regulile bugetare şi că statele delincvente trebuie pedepsite. Dar, oare bancherilor aceştia hapsîni şi tuturor trîntorilor de lux cînd le va veni rîndul la pedeapsă? „The Telegraph” consemnează că unii laureaţi ai premiului Nobel pentru economie afirmă că sursa problemelor din zona euro este Germania, care a încurajat orbeşte minimizarea cheltuielilor într-o perioadă în care ţările grav afectate de criză trebuiau să-şi reconstruiască sectorul bancar şi să încurajeze consumul. Auziţi şi dumneavoastră! Pe primul plan, bancherii şi consumul! Nu factorul uman! Poate de aceea România se află pe aceeaşi treaptă cu Ecuador, Guatemala, Kazahstan sau Filipine, ajungînd în 2014 la inflaţie şi dobînzi de nivel occidental, cu o stagnare cronică în sărăcie, cauzată de dezindustrializare din ultimii 25 de ani şi de jaful naţional, care poartă semnătura clasei politice de după lovitura de stat din ’89.

O reuniune de criză este prevăzută pentru marţi, în încercarea de a găsi o soluţie şi a evita o catastrofă la votul de învestire a CE, prevăzut pe 22 octombrie în PE, au declarat pentru AFP mai multe surse europene, transmite MEDIAFAX. Audierile mai multor membri ai echipei Juncker în Parlamentul European (PE), în special ale spaniolului Miguel Arias Canete şi francezului Pierre Moscovici, s-au soldat cu decredibilizarea unor candidaţi şi distrugerea unor alianţe, ameninând cu prăbuşirea Comisiei. În total, cinci candidaţi sunt vizaţi de critici dure. În afară de Canete, Moscovici şi Hill, este vorba despre conservatorul ungur Tibor Navracsics (Educaţie şi Cetăţenie) şi liberala cehă Vera Jurova (Justiţie), spun sursele citate de AFP. Luni şi marţi sunt programate alte şase audieri.La reuniune vor participa preşedintele-ales al Comisiei, creştin-democratul Jean-Claude Juncker, preşedintele PE, social-democratul Martin Schulz, şi preşedinţii grupurilor PPE (dreapta) Manfred Weber, socialist Gianni Pittella şi liberal Guy Verhofstadt.  Marea coaliţie formată de cele trei formaţiuni a fost făcută ţăndări în cursul audierii de miercuri a candidatului spaniol Miguel Arias Canete, desemnat pentru portofoliul Energiei şi Climei. El a fost pus în discuţie din cauza conflictelor de interes legate de participanţiunile familiei sale în sectorul petrolier.   Dreapta a apreciat că socialiştii au rupt pactul de neagresiune şi a decis să răspundă fiecărei lovituri în parte. Astfel, audierea de joi a francezului Pierre Moscovici s-a transformat într-un calvar. "Din 11 întrebări adresate de PPE, şapte au vizat Franţa. Era procesul Franţei, nu audierea unui candidat (la postul de) comisar", au deplâns socialiştii.

FMI ar dori că băncile europene să-şi revizuiască în scădere valoarea activelor, să constituie provizioane şi să utilizeze companii specializate pentru gestionarea împrumuturilor irecuperabile. FMI sugerează de asemenea constituirea unor pieţe secundare pentru creditele neperformante. Ultimul raport FMI asupra stabilităţii financiare globale arată că nivelul creditelor cu probleme sărise în Europa de 800 de miliarde euro în 2013, iar cele mai multe neperformante erau pe segmentul de business.

Băncile din România deţin un record negativ în ceea ce priveşte ponderea creditelor neperformante. Potrivit unui raport al Băncii Naţionale a Austriei, după prima jumătate a acestui an, sistemul bancar românesc avea în continuare cel mai mare nivel de neperformanţă din Europa. Astfel, sursa citată arată că ponderea creditelor cu probleme în totalul creditării depăşea 28%, comparativ cu doar 17% în Ungaria sau 9% în Polonia.

Mai mult decât atât, sistemul bancar local se confruntă cu fenomenul de dezintermediere care presupune că băncile mamă îşi retrag liniile de finanţare. Potrivit ultimului raport BNR asupra stabilităţii financiare, în ultimul an şi jumătate, valoarea liniilor de finanţare a scăzut cu 28%.

"Instituţiile de credit au continuat procesul de restructurare a activităţii prin reducerea numărului unităţilor bancare şi a numărului de salariaţi în încercarea de optimizare a cheltuielilor operaţionale. Ritmul redus de creditare precum şi orientarea în tot mai mare măsură către serviciile financiare digitale au influenţat deciziile legate de dezvoltarea reţelelor teritoriale de unităţi bancare. Astfel, numărul de unităţi bancare s-a redus cu 229 de unităţi în 2013 şi cu încă 142 de unităţi în prima jumătate a anului 2014. De asemenea, numărul de salariaţi din sistemul bancar s-a redus cu 3.157 în 2013 şi cu 603 în primul semestru din 2014 (Grafic 3.8.). Din perspectiva numărului de unităţi teritoriale şi a numărului de instituţii de credit la 100 000 locuitori, sistemul bancar din România continuă să se situeze sub media europeană", se arată în Raportul anual asupra stabilităţii financiare a BNR.

În vârful înregistrat la jumătatea anului 2008, băncile angajau aproape 72.000 de oameni, iar acum angajează aproximativ 56.000. Numărul unităţior bancare, omniprezente pe bulevardele din marile oraşe, alături de farmacii, a scăzut de la aproape 6.700 la 5.300.

BNR consideră că băncile au nevoie de angajaţi calificaţi care să fie capabili să analizeze companiile şi să le acorde credite, după ce băncile şi-au redus substanţial expunere asupra companiilor cu valoare adăugată mare în economie.

" Este posibil ca pentru fructificarea potențialului important al cererii eligibile din partea companiilor să fie necesară și o îmbunătățire a calității și expertizei personalului implicat în activitatea de acordare credite, de analiză a riscurilor și de consiliere a companiilor, precum și o mai bună personalizare a produselor și serviciilor oferite", se arată în raport.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.