În raportul privind situaţia economică şi bugetară la 6 luni, publicat odată cu rectificarea, se arată că „rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice de cel puţin 2,8% faţă de 2,2% cât se estima la elaborarea bugetului de stat”.

Imediat după anunţarea rezultatelor referitoare la PIB din primul semestru, ministrul pentru buget, Liviu Voinea declara “ţinta pentru tot anul este o creştere economică de 2,8%. Noi avem o creştere de 2,4% pe brut şi de 2,6% ajustat, la primul semestru, chiar uşor mai mare decât cea de anul trecut, pe primul semestru, iar anul trecut s-a încheiat cu o creştere economică de 3,5%. Suntem în grafic pentru o creştere de 2,8% în 2014, pe care este construit bugetul”.

Datorită creşterii economice de 2,8%, în loc de 2,2%, PIB ar urma să fie în 2014 de 662,3 miliarde lei, în loc de 658,6 miliarde lei. In aceste condiţii, prin rectificare, deficitul bugetar a fost majorat cu 270 milioane lei deşi procentual a rămas la acelaşi nivel.

Eurostat a anunţat în urmă cu o săptămână că economia României a scăzut cu 1% în al doilea trimestru din 2014 faţă de primul trimestru al anului. Biroul European a comunicat şi date noi privind creşterea din primul trimestru care a fost revizuită în jos, de la 0,2% la -0,2% faţă de ultimul trimestru din 2013. Două trimestre consecutive de scădere înseamnă recesiune tehnică. Datele au luat prin suprindere, mai ales că INS nu anunţase că a revizuit PIB în jos pentru primul trimestru. Guvernul a încercat să contracareze reacţia publică negativă, anunţând că ţinta pentru 2014, de 2,5%, va fi realizată. Comunicatul guvernului face trimitere, însă, la programul de convergenţă, deşi rectificarea bugetară făcută ulterior a avansat o creştere de 2,8%.

Firma de consultanţă KPMG a cerut, joi, ca planul Comisiei Europene /CE/ de a separa diviziile de investment-banking ale băncilor de cele care asigură servicii pentru consumatori să fie oprit, transmite Bloomberg.

Conform unui comunicat de presă al companiei, KPMG apreciază faptul că propunerile de reformă ale executivului comunitar 'nu vor aduce o valoare adăugată semnificativă celorlaltor măsuri de reformă', în condiţiile în care ţări precum Marea Britanie, Franţa şi Germania derulează propriile lor reforme destinate separării diviziilor de trading de cele de depozite ale băncilor.

Propunerile de reformă a structurii băncilor, publicate în luna ianuarie de către comisarul european pentru servicii financiare, Michel Barnier, au început să fie criticate de mai multe state, printre care Germania, Franţa, Spania, Polonia şi Danemarca.

'Stabilitatea financiar este în mod clar importantă, cu toate acestea trebuie găsit un echilibru între o piaţă perfect stabilă, chiar dacă una ştearsă, şi una care creează condiţiile adecvate pentru a susţine creşterea economică şi crearea de locuri de muncă', a declarat responsabilul pentru reglementarea financiară la KPMG, Giles Williams.

Planurile de reformă ale lui Michel Barnier prevedeau interzicerea operaţiunilor speculative ale băncilor în ideea de a asigura securitatea deponenţilor şi a evita situaţia în care să fie nevoie de banii contribuabililor pentru salvarea băncilor. De asemenea, planurile lui Barnier ar fi condus la divizarea celor mai importante bănci, astfel încât anumite activităţi de tranzacţionare să fie transferate unor divizii separate.

KPMG oferă servicii de audit pentru unele dintre cele mai mari bănci europene, printre care Deutsche Bank AG şi HSBC Holdings Plc.

SURSA: Agerpres

Parlamentul de la Kiev a aprobat joi o lege care deschide drumul capitalului străin în activităţile de tranzit şi de înmagazinare a gazelor. Actul normativ sparge monopolul statului prin acceptarea de închirieri ale conductelor şi formarea de joint-venture cu participări de până la 49 la sută pentru firmele din UE şi SUA.
Potrivit publicaţiei Kyiv Post, această lege va atrage capitalul străin şi retehnologizări în industria de gaze din Ucraina. Efectul ar fi şi o scădere a interesului pentru proiectul South Stream, promovat de Rusia pentru a reduce dependenţa de tranzitul prin Ucraina al gazelor pentru Europa Centrală şi de Vest. Kyiv Post anunţă şi posibilitatea legală, aprobată de Parlament tot joi, pentru aplicarea de sancţiuni Rusiei. Pe lista de sancţiuni, încă secretă, sunt câteva zeci de persoane dar şi companii. Nu se ştie dacă între ele se află şi Gazprom.
Stratfor face  o analiză a impactului noii legislaţii şi relevă tentativa Ucrainei de a impune ţărilor importatoare de gaz rusesc să cumpere gazul la frontiera Rusia- Ucraina. Aceasta ar scoate juridic şi comercial Ucraina din poziţia de ţară de tranzit pentru gazul rusesc, produsul fiind al importatorului.
Comisarul UE pentru energie, Oettinger a declarat însă că aceasta impune schimbarea contractelor şi nu se poate realiza mai devreme de doi ani.
Analiştii de la Strarfor apreciază că aceste mişcări legislative nu pot rezolva problemele pe termen scurt ale Ucrainei, anticipând un deficit substanţial de gaze pentru această ţară în sezonul rece. Acumulările de gaze şi calea de aprovizionare prin Slovacia nu echilibrează consumul Ucrainei.

Cei doi sateliti Galileo lansati vineri, cu o racheta de tip Soyuz, din Guyana Franceza, nu au ajuns pe orbita prevazuta, anunta compania Arianespace, potrivit AFP. "Observatiile complementare efectuate dupa desprinderea satelitilor misiunii Soyuz VS09 destinata lansarii Galileo FOC M1 arata o distanta intre orbita atinsa si cea prevazuta", se arata intr-un comunicat al companiei Arianespace, citeaza Mediafax. "Au fost demarate investigatii", precizeaza compania aerospatiala. "Satelitii au fost plasati pe o orbita aflata la o altitudine mai mica decat cea prevazuta. Echipele noastre sunt pe care sa analizeze impactul pe care aceasta situatie o va avea asupra functionarii sistemului de sateliti", continua Arianespace, refuzand sa precizeze, deocamdata, daca exista posibilitatea corectarii traiectoriei satelitilor. Racheta Soyuz a fost lansata vineri, de la Centrul spatial din Guyana Franceza, avand la bord doi sateliti din sistemul de navigatie european Galileo, concurentul GPS-ului american. Renumitul lansator rusesc a transportat o incarcatura de 1,6 tone si trebuia sa plaseze satelitii pe o orbita circulara, la altitudinea de 23.522 de kilometri, la finalul unei misiuni de 3 ore si 48 de minute, a precizat vineri compania Arianespace.

Problema discriminarii reprezinta unul dintre cele mai sensibile subiecte existente la nivel mondial. Pornind de la simple scandari de pe anumite stadioane de fotbal si ajungand la mult mai complexul proces de angajare, milioane de oameni sunt afectati de diferitele stereotipuri ale societatii. Cu toate ca, cel putin la nivel declarativ, atat guvernele, cat si multe alte organizatii internationale lupta impotriva numeroaselor moduri de discriminare din zilele noastre, rezultatele nu sunt intotdeauna satisfacatoare, din moment ce aceasta problema continua sa existe aproape pretutindeni.In Franta avem exemplul celor mai recente masuri gandite pentru combaterea acesteia, atunci cand vine vorba despre angajare. Chiar daca in Codul Muncii din aceasta tara exista, inca din 2006, o sectiune care se refera la candidaturile anonime pentru un loc de munca, pana in ziua de azi nu au fost adoptate normele pentru aplicarea propriu zisa a acesteia. In aceste conditii, la presiunea mai multor asociatii, Consiliul de Stat a cerut Guvernului francez ca in maximum sase luni sa adopte un decret prin care aceasta masura sa fie obligatorie. Concret, in cazul companiilor care au cel putin 50 de angajati, dosarul unui candidat care cauta un loc de munca trebuie sa fie anonim. Marele plus al legii este, fara niciun dubiu, faptul ca sansele de a obtine un interviu pot creste considerabil. Dar in conditiile in care recrutorul are nevoie de un dosar "blurat" pentru a-si tine in frau pornirile discriminatorii, atunci cat de usor va trece, oare, cel care isi doreste job-ul de interviul propriu-zis?
Daca discutam despre rasism, nu suntem foarte optimisti ca se va intampla asta, avand in vedere ca rasismul se bazeaza pe teorii care isi au originea in ideologii bine inradacinate.
In schimb, un om mai in varsta sau, dupa caz, o femeie, odata ajunsi la interviu, au mai mari sanse de a reusi sa le demonstreze persoanelor de decizie dintr-o companie ca sunt calificati pentru postul respectiv. O potentiala problema apare din punct de vedere organizational. Mai exact, avand in fata doar un dosar care, pe langa campul referitor la experienta candidatului, contine doar un numar de telefon, cei de la departamentul de recrutare nici macar nu stiu cu cine sa discute in momentul in care formeaza respectivul numar. Poate sa raspunda cineva din familie, un prieten, un coleg etc., fapt ce ingreuneaza cu mult munca recrutorului si in urma caruia se poate ajunge la numeroase incurcaturi.
In Hexagon, asadar, daca este sa tragem o concluzie strict legata de ultima decizie a francezilor, putem spune ca problema discriminarii este la fel de reala precum ineficacitatea combaterii acesteia prin astfel de legi. Privind lucrurile strict dintr-un cadru general, nici in Romania discriminarea din piata muncii nu este un subiect care ar trebui neglijat. Principala problema la noi in tara pare a fi discriminarea dintre barbati si femei, nefiind o noutate faptul ca multe dintre femei continua sa se planga de faptul ca veniturile pentru o pozitie si o experienta asemanatoare sunt mai mici decat cele ale barbatilor ori faptul ca pe majoritatea posturilor din conducere se afla persoane de sex masculin.
Chiar daca nu recunosc in mod deschis, este limpede ca angajatorii, oferind venituri mai mici, incearca sa isi ia din timp masuri pentru a acoperi pierderile din buget, in situatia in care o femeie ar fi nevoita sa intre in concediu maternal. Aceasta ar putea fi si o explicatie pentru faptul ca, in Romania, barbatii detin cele mai multe posturi din conducere, deoarece exista functii pentru care continuitatea este vitala, continuitate care are, din aceleasi motive, sanse mai mici sa se realizeze daca ocupanta pozitiei este o femeie. Cu toate acestea, ideal ar fi ca toate companiile, indiferent de tara in care au sediu, sa ofere egalitate de tratament angajatilor si celor care vor sa se angajeze si sa existe un singur criteriu de diferentiere: aptitudinile cerute pentru locul de munca respectiv.Sursa: Agerpres

Ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier a apreciat ca este necesar sa fie evitata, cu orice pret, "o confruntare directa intre fortele armate ucrainene si ruse", catre care risca sa "derapeze" situatia actuala. "Daca nu suntem foarte atenti (...), vom derapa tot mai mult catre o confruntare directa intre fortele armate ucrainene si ruse", a declarat ministrul, la primirea, la Berlin a omologilor sai rus, ucrainean si francez. "Acest lucru este necesar sa fie evitat cu orice pret", a subliniat oficialul german, citat de Mediafax.  Reuniunea dintre Steinmeier, Pavlo Klimkin, Serghei Lavrov si Laurent Fabius, care a inceput la ora 16.30 GMT (19.30, ora Romaniei), urmeaza sa "incerce sa faca posibile avansari catre un armistitiu", a adaugat ministrul german, precizand ca "nu exista o garantie" a succesului acestui demers.  Insa, in contextul unei situatii foarte tensionate pe teren - confruntarile armate in estul Ucrainei continua, iar un avion de vanatoare ucrainean a fost dorobat de catre separatisti prorusi duminica - si in contextul in care partile au semnalat ca sunt dispuse sa negocieze, "ar fi fost iresponsabil sa nu se profite" de aceasta bunavointa, a apreciat Steinmeier. "Avem nevoie de solutie pe termen lung, incercam sa definim etapele pentru a ajunge acolo", a subliniat seful diplomatiei germane. Dar "suntem departe de o solutie politica", a recunoscut oficialul german.