Într-un articol publicat pe site-ul american Atlantic, editorialistul Roger Cohen de la „The New York Times“ consideră că tensiunile din Ucraina, războiul din Siria şi disputele teritoriale din Marea Chinei de Est sunt factori care ar putea declanşa un Al Treilea Război Mondial. Mai mulţi analişti tind să-i dea dreptate, potrivit Adevarul.ro.

Analistul Gérard-François Dumont, profesor la Sorbona, susţine că scenariul unui Al Treilea Război Mondial nu este imposibil, dar ar trebui ca mai multe ipoteze să se adeverească.
Prima ar fi extinderea unui conflict local. Actualul conflict din Gaza este unul de spaţiu mic, dar cu toate acestea are o rezonanţă puternică în mass-media şi în geopolitică la nivel mondial şi asta datorită faptului că cele două părţi beligerante au o diasporă importantă răspândită în toate colţurile lumii.
În cazul în care acţiunile de izolare a acestui conflict nu sunt realizate cu succes, răspândirea sa poate avea loc, mai ales pe fundalul fragilizării unor state altădată influente în zonă cum ar fi Egipt, Siria, Irak.
Într-o altă regiune a lumii, tensiunile existente reprezintă o ameninţare pentru un posibil conflict global: Taiwan . Atâta timp cât insula este independentă de China, Statele Unite păstrează controlul asupra Pacificului.

Pierre Verluise profesor şi el la Sorbona, predă geografia politică, spune că „după două Războaie Mondiale, nu este nevoie să fii un geniu să ştii că într-o zi va fi un Al Treilea Război Mondial. Sunt analişti care spun că „Al Treilea Război Mondial“, a avut deja loc, referindu-se la „Războiul Rece“ din 1947-1990.  Acesta întruneşte multe dintre caracteristicile unui Război Mondial, iar acum aşteptăm un „Al Patrulea Război Mondial“, suţin unii geopoliticieni.

De la 1 iulie 2014, piaţa de electricitate pentru consumatorii casnici este liberă în proporţie de 30%. Aşadar, pe baza noii reglementări emise de ANRE în iunie, valoarea acestui abonament este ponderată cu un procent de 70%. Astfel, cei 0,17 lei pe zi au devenit 0,12 lei pe zi. Problema este însă că piaţa a început să fie liberalizată la 1 iulie 2013, acum un an. Atunci, gradul de liberalizare a fost stabilit la 10%, iar la 1 ianuarie 2014 procentul de liberalizare a ajuns la 20%. Însă, abonamentul a rămas tot 0,17 lei pe zi, fără a se pondera cu procentul de achiziţie din piaţa reglementată, adică 90% de la 1 iulie 2013 şi 80% la 1 ianuarie 2014. Adică facturile ar fi putut să fie reduse încă de acum un an, dar ANRE a decis să aplice acest mecanism abia de la 1 iulie 2014, când gradul de liberalizare a ajuns la 30%. Dacă s-ar fi aplicat reglementarea la 1 iulie 2013, valoarea abonamentului ar fi fost redusă 1,7 bani pe zi, adică factura pe şase luni ar fi fost scăzută cu circa 3 lei pentru fiecare gospodărie. Pentru perioada 1 ianuarie 2014-1 iulie 2014, reducerea ar fi fost de 3,4 de bani pe zi, adică o economie la factură de 6 de lei pe şase luni. În total, o reducere la factură de 9 lei, pe un an. Suma poate părea mică pentru fiecare gospodărie, dar impactul la nivel naţional nu este de neglijat. Potrivit datelor ANRE valabile pentru finalul lui 2013, în România existau 8,49 milioane de clienţi casnici, dintre care 1,06 milioane aveau tarif social. Or, aproape toţi cei 7,4 milioane de consumatori plătesc acest abonament în factură. Într-un an, pentru că ANRE a decis să nu aplice acest sistem încă de la debutul liberalizării pieţei, sumele plătite în plus de consumatori furnizorilor de energie electrică se ridică la circa 66 de milioane de lei, adică 15 milioane de euro. Plus TVA. Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Abia la un an de zile de la debutul calendarului de liberalizare a pieţei de energie electrică pentru consumatorii captivi, Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) a decis să schimbe legislaţia referitoare la modalitatea de calcul a abonamentului din factura de electricitate plătit de milioane de gospodării.

De la 1 iulie 2014, în facturile de electricitate ale consumatorilor care plătesc energia pe baza tarifului de tip monom cu rezervare (abonament), adică majoritatea gospodăriilor, apare o valoare mai mică a abonamentului. Astfel, acesta a scăzut de la 0,17 lei (fără TVA) pe zi, la 0,12 lei pe zi. O veste bună pentru consumatori, chiar dacă impactul final în facturi este destul de limitat: ieftinire de cinci bani pe zi, adică 1,5 lei pe lună, fără a lua în calcul TVA.

Cum se motivează această scădere: "Începând cu 1 iulie 2014, datorită prevederilor legislative în vigoare, factura de energie electrică va include Componenta de Piaţă Concurenţială (CPC) în procent de 30%, tarif calculat în condiţiile pieţei concurenţiale şi un nou mod de calcul al valorii componentei de rezervare/abonament, dacă aceasta se regăseşte în tariful ales de dvs."Cu alte cuvinte, de la 1 iulie, ANRE a decis reducerea acestui tarif de rezervare. Banii vor rămâne la consumatori şi nu se vor mai duce la furnizorii de energie care alimentează populaţia în regim reglementat: Enel, E.On, CEZ şi Electrica.

Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, nu a putut fi contactat pentru a explica de ce s-a modificat abia acum legislaţia.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

 

 

Unul dintre politicienii vocali ai României relansează în dezbatere impozitarea suplimentară a marilor averi şi, deopotrivă, a firmelor care se descurcă şi realizează profit bunicel. O face cu atâta nonşalanţă şi insistenţă încât ai crede că este unul dintre acei bolşevici paraşutaţi la noi în anii 1950 să impună logica sălbatică a Sovietului Suprem! În realitate, el este unul dintre îmbogăţiţii de după Revoluţie care nu se ştie cum şi-a dobândit averea colosală, dar se bănuieşte. În orice caz, este exemplul viu al faptului că banii şi înţelepciunea (economică) nu merg obligatoriu mână în mână! Ei bine, individul acesta perorează, alături de pupilii săi politici şi mediatici, pe marginea soluţiilor de ieşire din criză. A găsit-o pe cea mai proastă: creşterea impozitării. Firmele care câştigă bine, să plătească mai mult, ca şi cum ele nu şi-ar reinvesti câştigul în locuri de muncă şi dezvoltare. Adică tot de pe cei care muncesc să tragă statul încă o piele, că nu i-a osândit suficient până acum!  Peste tot în lume, în perioade de criză, impozitarea se relaxează. La noi, iată, oameni politici populişti, care vor să gâdile emoţiile proletariatului, lansează idei aberante în speranţa că vor câştiga voturi în plus, voturi care mai apoi îi scutesc de tot felul de neplăceri. Promit oamenilor că le dau, dar de fapt nu plătesc un sfanţ din buzunarul lor, ci pun la bătaie, cu mare voluptate, buzunarele celorlalţi! Acesta este, din păcate, modelul politicianului român, fanfaron şi rupt de realitate, gata să vândă, vorba lui Caragiale, şi pe tac-su pentru un pisoi... Este limpede că în vremuri ca acestea economia trebuie stimulată, iar oamenii de afaceri încurajaţi. Or, cum îi încurajezi dacă le sufoci afacerea, dacă îi ameninţi din timp în timp şi accentuezi cu vorbe proaste climatul de instabilitate? Este o demagogie uluitoare, care ne determină să ne îndoim serios de sănătatea mintală a celor ce o susţin sus şi tare! La nivelul unora dintre politicieni nu se înţelege încă, şi este dramatic că se întâmplă aşa, că numai oamenii cu iniţiativă şi cu resurse vor putea scoate ţara din punctul mort, nu pomenile promise pe socoteala lor. Dacă va continua debandada din politică şi cei cu capital se vor simţi ameninţaţi şi chiar mai mult decât atât, nu îi poate nimeni ţine într-o ţară care le este ostilă. Consecinţele iresponsabilităţii politice tot noi, oamenii simpli le vom deconta, doar că va fi prea târziu!

O alta "realizare" a anglosaxonilor (barbari) - distrugerea Ucrainei ortodoxe ...

Noi violenţe au izbucnit la Kiev după ce autorităţile au demontat baricadele şi corturile ridicate în Piaţa Independenţei, locul  unde cu nouă luni în urmă au avut loc manifestațiile care au culminat cu înlăturarea președintelui prorus Viktor Ianukovici de la putere.  Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a mers personal în Piața Independenței cu zeci de consilieri municipali și voluntari și a ajutat la debarasarea construcțiilor de pe bulevard. Măsura luată de autoritățile locale a stârnit un val de nemulțumiri în rândul manifestanților. Confruntări violente între protestatari și forțele de ordine au avut loc în Piața Independenței, după ce manifestanții au refuzat să demonteze corturile și baricadele. În învălmășeala creată, un protestatar a scos un pistol, însă a fost reținut imediat de poliție, relatează B1 TV.  Ofensiva armatei ucrainene lansate la 15 aprilie s-a intensificat în ultimele săptămâni. În urmă cu o zi, Andrei Lîsenko anunţa un bilanţ de 15 morţi şi 79 de răniţi în rândul forţelor ucrainene.Cele mai mari pierderi suferite de armata ucraineană în ultima vreme au fost înregistrate la 5 august, când au murit 18 militari şi alţi 54 au fost răniţi.... Sambata dimineata, un protestatar a scos un pistol, fiind retinut imediat de politie.
"Trebuie sa redeschidem Bulevardul Kresciatik. Trebuie sa restabilim ordinea, pentru a nu mai fi explozii, focuri de arma sau cauciucuri incendiate in centrului Kievului. Corturile pot fi mutate pe trotuare", a declarat primarul orasului.

ACTUALIZARE :  Merkel şi Putin ar negocia în secret un plan de pace în Ucraina: Crimeea în schimbul gazelor - Germania şi Rusia au lucrat la un plan secret de stabilire a unei soluţii paşnice pentru încheierea tensiunilor internaţionale asupra Ucrainei, transmite publicaţia online The Independent. Publicaţia britanică dezvăluie că planul de pace, la care lucrează atât Angela Merkel şi Vladimir Putin, este legat de două ambiţii principale: stabilizarea frontierelor Ucrainei şi acordarea unui impuls economic statului ce se află în dificultate financiară, în special a unui nou acord pe energie care să asigure securitatea rezervelor de gaze.

Însă şi mai controversat este faptul că, dacă înţelegerea propusă de cancelarul german ar fi acceptată de ruşi, comunitatea internaţională a avea nevoie să recunoască independenţa Crimeii şi anexării acesteia de către Rusia, o mişcare pe care unele dintre statele membre ale Naţiunilor Unite le-ar putea accepta mai greu.

Surse apropiate negocierilor secrete susţin că prima parte a planului de stabilizare necesită ca Rusia să-şi retragă sprijinul financiar şi militar faţă de grupurile diverse de separatişti pro-ruşi ce operează în estul Ucrainei. Ca parte a unei astfel de înţelegere, regiunea ar beneficia de unele puteri descentralizate.

În acelaşi timp, Preşedintele Ucrainean ar fi de acord să nu aplice pentru alăturarea la NATO. În schimb, Preşedintele Putin nu ar urmări să blocheze sau să intervină în noile relaţii comerciale ale Ucrainei cu Uniunea Europeană sub un pact semnat acum câteva săptămâni. În al doilea rând, Ucrainei i-ar fi oferită un nou acord pe termen lung cu Gazprom, uriaşul furnizor de gaze din Rusia, pentru viitoare rezerve de gaze şi preţuri. În prezent, nu există un acord pentru gaze în efect. Rezervele de gaze ale Ucrainei sunt în scădere şi probabil vor fi insuficiente înainte de această iarnă, care ar putea previziona faliment economic şi ruină socială pentru stat. Ca parte a înţelegerii, Rusia ar compensa Ucraina cu un pachet financiar pentru pierderea chiriei folosite la plata staţionării flotei sale în portul Sevastopol din Crimea la Marea Neagră până la data la care a votat pentru independenţa peninsulei în martie.

Însă, aceste încercări ale lui Merkel de a acţiona ca un broker între Preşedintele Putin şi Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, au fost puse pe fundalul doborârii avionului MH17 în estul Ucrainei.

Însă surse din interior care iau parte la discuţii au declarat ieri că "planul de pace german este încă pe masă şi este singura înţelegere de acum. Negocierile au încetat din cauza dezastrului MH17 însă aceştia sunt aşteptaţi să reînceapă odată ce investigaţiile s-au încheiat".

Relaţiile comerciale apropiate cu UE au fost una din marile ambiţii ale mandatului prezidenţial al lui Poroşenko. A fost un suporter ferm al mişcării pro-europene a statului chiar dacă este neafiliat la vreun partid politic. A fost unul dintre susţinătorii Revoluţiei Portocalii din 2004 şi a fost Ministru de Externe în administraţia Yuliei Tymoshenko.

Un purtător de cuvânt al Biroului de Externe şi Commonwealth a declarat că nu are cunoştinţe că astfel de negocieri au loc. Însă, purtătorul de cuvânt a afirmat că este foarte puţin probabil ca ori SUA sau Marea Britanie să fie de acord la recunoaşterea controlului Rusiei asupra Crimeii. Ieri, nu era nimeni valabil să comenteze la biroul de presă al ambasadei germane, potrivit publicaţiei.

"Aceasta este înţelegerea lui Merkel. Ea a discutat direct cu Preşedintele Putin despre acest subiect. Ea are nevoie să rezolve această dispută deoarece nimeni nu este interesat să fie tensiuni în Ucraina sau să angajeze Rusia într-un război rece. Nimeni nu vrea un alt Război Rece", a declarat o sursă apropiată de negocieri.

Cele două ţări au legături comerciale importante. Unele companii germane producătoare de autoturisme au operaţiuni extinse în Rusia, care este acum una dintre cele mai mari pieţe din Europa pe acest segment. Deşi acum Rusia oferă statelor UE o treime din rezervele lor de gaze prin gazoducte ce trec prin Ucraina, Germania are propriul gazoduct bilateral direct către Rusia, devenind astfel mai puţin vulnerabilă decât alte ţări.

Unul dintre actorii centrali ai negocierilor privind un nou acord pentru gaze cu Gazprom se pare că este unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ai Ucrainei, broker-ul de gaze, Dmitry Firtash. Acesta, care a negociat prima înţelegere între Ucraina şi Rusia între anii 2006 şi 2009, locuieşte acum în Viena şi se luptă cu acuzaţii de extrădare din partea americanilor. Însă Firtash are relaţii strânse cu liderii ruşi şi ucraineni, el l-a sprijinit pe Poroşenko, şi a jucat rolul de intermediar în spatele uşilor închise la cel mai înalt nivel.

Preşedintele SUA, Barack Obama, a anunţat joi că a autorizat paraşutarea de ajutoare umanitare în Irak şi, dacă va fi necesar, lovituri aeriene punctuale împotriva jihadiştilor pentru a evita un 'genocid' al minorităţilor ameninţate de Statul Islamic, relatează AFP.  În nordul Irakului, zeci de mii de creştini şi de yazidiţi au fost siliţi să se refugieze din faţa avansării extremiştilor suniţi. Yazidiţii, o comunitate kurdofonă preislamică considerată de jihadişti ca 'adoratoare a diavolului', au fost respinşi ca într-o capcană, fără apă şi fără hrană, în zona deşertică din jur.  'Putem acţiona, în mod responsabil şi prudent, pentru a evita un eventual act de genocid', a afirmat Obama într-o alocuţiune solemnă la Casa Albă.  Dacă jihadiştii avansează spre Erbil, capitala regiunii autonome a Kurdistanului irakian, vor fi loviţi, a avertizat el. Nicio lovitură aeriană nu fusese încă efectuată joi, a precizat un responsabil american.  Pentru a veni în ajutorul minorităţilor ameninţate, acelaşi responsabil american a dat asigurări că SUA vor paraşuta din nou provizii, după ce Pentagonul a anunţat primele paraşutări de hrană şi apă în cursul serii.  'Ne confruntăm cu o situaţie în care persoane inocente ar putea fi victime ale unor violenţe teribile. SUA nu-şi pot întoarce privirea de la ele', a spus Barack Obama.   Dar după doi ani şi jumătate de la plecarea ultimului soldat american din Irak, preşedintele SUA a reafirmat că nu va trimite trupe la sol în această ţară 'pentru că nu există o soluţie militară americană a crizei' pe care o cunoaşte ţara de la începutul ofensivei jihadiste la începutul lunii iunie.  Semn al vastei mobilizări internaţionale, Consiliul de Securitate al ONU s-a declarat 'scandalizat' de avansarea jihadiştilor, în cursul unei reuniuni convocate de urgenţă joi seara la New York.  Cele 15 ţări membre ale Consiliului şi-au exprimat sprijinul pentru guvernul de la Bagdad în lupta sa împotriva organizaţiei Statul Islamic şi au invitat 'comunitatea internaţională să susţină guvernul şi poporul Irakului, făcând tot posibilul pentru a ajuta şi a uşura suferinţele populaţiei'.   Potrivit patriarhului caldeean Louis Sako, 100.000 de creştini au fost alungaţi fără nimic altceva decât hainele de pe ei după cucerirea Qaraqosh şi a altor oraşe din regiunea Mosul (în nord). Ca şi Barack Obama, monseniorul Sako a afirmat că se teme de un 'genocid'.  La Roma, Papa Francisc a lansat un apel urgent comunităţii internaţionale pentru a 'proteja' populaţia alungată din nordul Irakului.   Franţa s-a declarat dispusă 'să-şi aducă sprijinul forţelor angajate' în lupta împotriva jihadiştilor în Irak, dar fără să precizeze natura acestui ajutor.   La Qaraqosh, situat între Mosul şi ocupat de Statul Islamic, şi Erbil, capitala regiunii autonome a Kurdistanului, jihadiştii au ocupat poziţii în cursul nopţii după retragerea forţelor kurde.   Acest nou exod depăşeşte cu mult în amploare pe cel al creştinilor alungaţi din Mosul în iulie, când comunitatea creştină din Irak s-a diminuat cu mai mult de jumătate faţă de cea existentă în 2003.   Într-un comunicat, Statul Islamic a salutat 'o nouă eliberare în provincia Ninive (a cărei capitală este Mosul), care va servi drept lecţie kurzilor profani'. Prin această avansare a militanţilor Statului Islamic, aceştia au ajuns la numai 40 km de Erbil.   Conduşi de organizaţia Statul Islamic, deja bine implantată în Siria, insurgenţii suniţi au lansat în iunie o ofensivă fulgerătoare în nordul Irakului, cucerind vaste părţi din teritoriul ţării.AGERPRES