Trebuie să fie o greşeală....

Preşedintele Cehiei Milos Zeman, economist de profesie, a rămas surprins miercuri într-un  interviu cu Ziarul Financiar când a aflat că România are doar 4,5 milioane de salariaţi, mai puţini decât în Cehia, care numără cinci milioane de angajaţi, dar o populaţie la jumătate.

„Cum? Trebuie să fie o greşeală aici. Şi aveţi un şomaj de doar 7,5%? Este imposibil“, a spus Zeman. Şi înaltul oficial ceh tocmai avusese discuţii cu premierul României, cu preşedintele României, şi chiar o cină cu acesta din urmă. Când a fost vreodată prim-ministrul sau preşedintele României în străinătate cu măcar 10 întreprinzători români cărora să le deschidă uşa în Franţa, Germania sau, de ce nu, în Cehia pentru contracte şi vânzări, nu mai vorbim de investiţii?

Cehia, Polonia, Ungaria sunt de 10 ani încoace exportatoare de capital în ţările din jur pentru că economiile lor au putere. Noi delirăm cu poziţii geostrategice şi ne amestecăm în războaiele altora, dăm miliarde pe bucăţi de autostradă în mijlocul câmpului ca tichet de intrare în organizaţii de apărare, dar 5 milioane de români apţi de muncă nu au unde să lucreze, dintre care 2 milioane sunt în bejenie în Uniunea Europeană, iar 3 milioane lucrează cu ziua sau grădina proprie şi trăiesc de azi pe mâine.

În loc să fie obsedaţi de recuperarea acestui decalaj care s-a mărit în ultimii 20 de ani, nu numai faţă de Europa de Vest, ci de vestul Europei de Est, în loc să întrebe non-stop pe oricine ar putea să le dea o soluţie de grăbire a creşterii economice şi modernizare a economiei, liderii noştri au alte teme.

32% din PIB venituri la buget (media europeană 45% din PIB), 15 euro per capita cheltuieli pentru publicitate (130 de euro media în UE), 7.000 de euro PIB per capita (30.000 de euro media UE), 2.500 de euro exporturi per capita ( 10.000 de euro exporturi per capita în Ungaria şi în Cehia), 200 de automobile la mia de locuitori (600 de automobile în UE), 2% din PIB piaţa asigurărilor ( 10% din PIB în UE) – toate sunt consecinţe ale unui singur şi mare fapt: doar 5 milioane de români au astăzi o slujbă, deşi populaţia aptă de muncă este de 10 milioane.

Şomajul de 7,5% este cea mai mare minciună statistică astăzi în România. „Şi ce fac în Spania un milion de români, când acolo şomajul e de 22%“, întreba mirat preşedintele Zeman. Păi ce să facă? Fac muncile pe care nu le fac spaniolii. Sunt cetăţenii de categoria a doua ai Europei. Cei care în Roma Antică nu aveau drept de vot. Marocanii, algerienii, tunisienii şi românii – acolo suntem noi astăzi ca ţară, aliniaţi unor popoare pe care acum câteva decenii le asistam în drumul de la colonie la ţară.

Dar cine să vorbească despre bejenia din ţară a celor două milioane de români plecaţi în UE să muncească ce nu vor să muncească spaniolii şi italienii şi a celor trei milioane plecaţi din istorie pentru că nu sunt angrenaţi în nicio formă de civilizaţie adusă de o slujbă?

Primim preşedinţi şi vicepreşedinţi într-o ţară găunoasă ca un măr stricat, dar care se vrea lucios şi unde au curaj să spună „aţi progresat enorm“ numai străinii. Să vorbim, că avem libertatea de a vorbi. Măcar atât.

România este noua Turcie, cred analiştii companiei suedeze East Capital, printre cei mai mari investitori străini pe bursa de la Bucureşti, argumentând prin datele macroeconomice bune raportate de ţară, prin eforturile de reformare din ultimii ani, dar şi prin rezultatele financiare solide ale marilor companii private.    

Cu active totale în gestiune de peste 4 miliarde de euro, fon­durile de investiţii ad­ministrate de East Capital au plasamente de 70 milioane de euro pe bursa de la Bucureşti. Într-un recent raport emis pentru investitori, analiştii companiei suedeze descriu eforturile pe care le-a făcut România în ultimii ani, argumentând că economia locală este bine poziţionată pentru a supraperforma în regiune, aşa cum a făcut Turcia în anii trecuţi.

„În mod ironic, criza din 2008 a făcut diferenţa. Polonia şi apoi Turcia au fost perfomerii în rândul pieţelor emergente din Europa. Cu toate acestea, în ultima vreme, strălucirea a început să se ducă de pe povestea poloneză, iar Turcia continuă să se lupte cu problemele cauzate de instabilitatea politică şi de deficitul mare de cont curent.”

În ciuda performanţelor slabe ale majo­rităţii economiilor din regiune, Ro­mânia a raportat rezultate bune: şi-a ajustat recent ţinta de creştere economică la 2,3% pentru acest an şi la 2,5% pentru anul viitor.

Deficitul bugetar mic (ţinta pentru acest an este de 2,4% din PIB) alături de datoria publică redusă (de 38% din PIB în 2012) sunt ingre­dientele cheie pentru această per­formanţă economică bună, mai spun analiştii de la East Capital. Mai mult, Ro­mânia a avut cea mai mare creştere eco­nomică din Uniu­nea Euro­peană în primul trimestru, de 3,8% com­pa­rativ cu perioada similară a anului trecut, iar pe locul doi s-a clasat Po­lonia, cea mai mare eco­no­mie din estul Europei, cu un avans de 3,5%.

Germania, principala piaţă de comerţ exterior a României, atât pe partea de exporturi, cât şi pe cea de importuri, şi totodată cea mai mare economie din Europa, a avut un plus de 2,3% în primul trimestru faţă de primul trimestru. Austria, ţara cu cele mai mari investiţii în România, a raportat un plus de 1% în primele trei luni.

Profitul net al grupului OMV Petrom a scăzut cu 19% în primul trimestru al acestui an, până la 1,075 miliarde de lei, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit raportului financiar al companiei, publicat marţi pe site-ul Bursei.  În primul trimestru din 2013, compania obţinuse un câştig net de 1,332 miliarde de lei.  Totodată, vânzările OMV Petrom s-au diminuat cu 9%, ajungând la 5,296 miliarde de lei, faţă de 5,789 miliarde de lei, cât era valoarea indicatorului în aceeaşi perioadă a anului trecut.  "Performanţă noastră financiară din T1/14 reflectă povara fiscală mai mare şi mediul de piaţă deteriorat. Cererea scăzută pe pieţele de gaze, electricitate şi combustibili, împreună cu marjele de rafinare mai mici au fost doar parţial compensate de iniţiativele de excelenţă operaţională şi management al costurilor în toate diviziile de activitate. În activitatea operaţională, am crescut uşor producţia în România, continuând să implementăm strategia companiei", a declarat Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, citată în comunicatul companiei.  Potrivit acesteia, în Marea Neagră, portofoliul de explorare s-a extins prin asigurarea participării la perimetrul Midia Deep.  “În parteneriat cu ExxonMobil, ne pregătim pentru următoarea etapă de foraj în perimetrul Neptun Deep, începând cu jumătatea anului, în timp ce platforma de foraj Ocean Endeavour este în curs de pregătire pentru operaţiunile din Marea Neagră, iar interpretarea datelor de seismică 3D este în desfăşurare”, a menţionat Mariana Gheorghe.  Pe 29 aprilie, actionarii companiei au aprobat distribuirea de dividende în valoare totală de 1,745 miliarde de lei, cu 10% mai mult decât anul trecut, a continuat şefa Petrom.  Ea a mai spus că investiţiile din acest an vor depăşi 6 miliarde de lei, dacă Petrom va avea un mediu favorabil pentru investiţii.  “Privind către viitor, vom continua să implementăm strategia noastră, susţinută de un program de investiţii semnificative, de peste 6 miliarde de lei în acest an, cu condiţia unui cadru favorabil investiţiilor şi a unor fundamente solide de piaţă”, a adăugat Mariana Gheorghe. Grupul Petrom a încheiat anul 2013 cu un profit net de 4,824 miliarde de lei, în creştere cu 22% faţă de rezultatul net de 3,946 miliarde lei, raportat la finele lui 2012.  Vânzările grupului Petrom s-au cifrat la 24,185 miliarde lei în anul 2013 (excluzând accizele la produsele petroliere), în scădere cu 8% faţă de anul 2012, când au fost de 26,25 miliarde lei.  OMV, una dintre cele mai mari companii industriale publice din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român prin Ministerul Economiei deţine 20,63% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea - 18,99% şi alţi acţionari 9,35%.    Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele explorare şi producţie, rafinare şi produse petrochimice, marketing, gaze naturale şi energie.(Agerpress)

ROMANIA TREBUIE SA FIE SI SA RAMINA SUVERANA -- Noi Cetatenii Romaniei, Cerem iesirea din UE a Romaniei …NU mai vrem in UE…NU mai vrem facturi in euro…nu mai vrem sa fim delapidati de omv, mittal, e-on , enel, apa nova, gaz de suez, -toate aceste firme rusesti sub acoperire. etc …NU MAI VREM IN U.E !!!! Sa se organizeze un referendum referitor la iesirea din UE a Romaniei sa votam asupra acestui subiect …NU MAI VREM IN U.E. !!!!! VREM SA FIM SUVERANI SI INDEPENDENTI - nici la est, nici la west, nici la sud si nici la nord ....NUMAI IOBAGII SUNT OBISNUITI SA "APARTINA CUIVA" .. noi vrem aici, pe pamintul nostru , suverani si dezlegati de iobagie (ma rog, poate ca ardelenii se simt mai bine ca slugi la grofi)

Un mic partid eurofob polonez, Congresul Noii Drepte (KNP), este pe punctul de a intra în Parlamentul European (PE) cu patru deputaţi, obţinând 7,2% din voturi în alegerile de duminică, potrivit exit-poll-urilor.

Condusă de Janusz Korwin-Mikke, în vârstă de 72 de ani, un matematician excentric şi fost disident anticomunist ultraliberal, această mişcare susţine că vrea să intre în PE pentru "distruge Uniunea Europeană din interior", informează AFP.

Platforma Civică (PO), partidul de centru-dreapta de la putere al premierului Donald Tusk, a obţinut victoria în alegeri cu 32,8% din voturi şi 19 deputaţi, în faţa Partidului Dreptăţii şi Justiţiei (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, care a obţinut 31,8% din voturi (19 deputaţi), potrivit acestui sondaj realizat de institutul Ipsos.

Partidul Social-Democrat (SLD) s-a clasat pe locul al treilea (9,6% din voturi, cinci deputaţi), în faţa KNP şi aliatului PO, Partidul Ţărănesc (7,0% şi patru deputaţi).

Rata participării la vot este de 22,7%. Polonia trimite 51 de aleşi în Parlamentul European.

Ministerul Finanţelor Publice estimează, pentru acest an, plăţi anticipate din Trezorerie în valoare de şapte miliarde de lei pentru proiecte din fonduri europene, a declarat joi ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, în cadrul conferinţei 'Zilele Informării Europene', organizată de Departamentul pentru IMM şi Comisia Europeană.   'De la MFP se efectuează plăţi anticipate din Trezorerie pentru beneficiarii de proiecte europene. Vorbim de sume foarte mari, doar pentru 2014 sunt anticipate şapte miliarde de lei, patru în primul semestru şi trei pentru al doilea semestru', a spus ministrul Finanţelor. Ea a precizat că sumele respective vor fi recuperate, ulterior, de la Comisia Europeană.   Ioana Petrescu susţine că acest aspect a contribuit la creşterea absorbţiei fondurilor europene de la 7% în 2012 la 40% în prezent.  De asemenea, Ioana Petrescu a amintit că, în perioada 2007 - 2014, România a fost beneficiar net de fonduri faţă de Uniunea Europeană, având în vedere că a încasat 24 de miliarde de euro în perioada menţionată şi a contribuit la bugetul UE cu plăţi de 10 miliarde de euro. AGERPRES

Partidul Libertatii din Austria (FPO), euroscetic si anti-imigrationist, obtine locul al treilea la alegerile europene din Austria, urcand de la 13%, cat obtinuse in 2009, la 20,1%, in anul 2014, potrivit estimarilor difuzate de televiziunea ORF, citat de Reuters.
Partidul Popular ( OVP ), de centru-dreapta, membru al grupului PPE, a castigat si alegerile din acest an, cu 27,1%, in scadere, insa, fata de precedentele europene, cand a luat 30%.
Social-Democratii s-au mentinut la aproape 24% la alegerile europene din acest an.
Extrema dreapta, FPO, a marsat in mare masura pe un mesaj indemnand alegatorii nemultumiti sa dea o palma coalitiei pro- europene dintre socialisti si populari.
Campania FPO anti - imigranti, condusa de Harald Vilimsky, subliniat neutralitatea si independenta Austriei, a cerut reducerea la jumatate a contributiilor Vienei la bugetul UE si a cerut un referendum privind fondul ESM de salvare a "lenesilor" zonei euro.
Austria va avea 18 de locuri dintre cele 751 ale Parlamentului European.